Presa în Finlanda, o utopie pentru jurnalişti

Lidjia PISKER
Publicat în Dilema Veche nr. 660 din 13-19 octombrie 2016
Știri la „second hand” jpeg

Cînd un jurnalist finlandez a fost agresat în luna aprilie, în timp ce filma un protest contra construirii unei centrale nucleare în nord-vestul ţării, a fost principala ştire, care s-a întins pe mai multe zile în Finlanda. „Această agresiune e o insultă pentru un jurnalism onorabil şi independent“ – a declarat jurnalistul în cauză, Ari-Pekka Sirvio, conştientizînd faptul că ceea ce i s-a întîmplat a fost ceva bizar şi extrem de rar. E vorba despre a doua agresiune suferită de jurnalişti în Finlanda, raportată în ultimii trei ani de către Mapping Media Freedom, Index on Censorship. Conform aceluiaşi raport, Marea Britanie a avut 50 de cazuri, iar Italia, 100.

De mai bine de 50 de ani, Finlanda e cunoscută drept o utopie pentru jurnalişti. Conform rapoartelor emise de Freedom House, această ţară nord-europeană are o piaţă media diversă, legi bune, guvern transparent şi jurnalişti independenţi. Reporteri fără Frontiere (RFF), cel mai important studiu în domeniul jurnalismului, a poziţionat, într-un top care include 180 de ţări, Finlanda pe primul loc, din 2010. Libertatea presei în Finlanda e garantată de Constituţie şi de numeroasele legi. În 1919, finlandezii au adoptat o lege care protejează dreptul la „publicarea informaţiei fără permisiunea cuiva“.

Finlandezii sînt de părere că toate documentele oficiale trebuie să fie publice, „dacă nu e specificat alt statut“. Anul acesta, Finlanda marchează 250 de ani de la prima lege a libertăţii accesului la informaţie – iniţiatorul fiind politicianul finlandez Anders Chydenius.

Procedurile de a accesa informaţiile în Finlanda sînt simple, de aceea atît publicul, cît şi instituţiile le respectă în mod egal. „Ca fotojurnalist, n-am de-a face cu multe probleme; avem o ierarhie corectă, nu multă birocraţie, acces uşor oriunde, putem întîlni oamenii pe care vrem să-i întîlnim, fără să pierdem timp cu scrisori oficiale sau ştampile“ – spune Sami Kero, fotojurnalist la Helsingin Sanomat.

Corupţia în Finlanda nu e chiar un subiect şi, conform raportului de anul trecut al Transparency International’s Index of Corruption Perception, un procent mare al finlandezilor sînt de părere că politicienii şi autorităţile îşi fac treaba responsabil şi transparent. Bineînţeles, asta nu înseamnă că nu există corupţie. Totuşi, în cazurile în care instituţiile nu eliberează informaţiile solicitate, jurnaliştii şi cetăţenii pot să apeleze la instanţă – spune jurnalistul Jukka Hiiro. „Şi, de obicei, guvernul pierde procesul.“ Hiiro subliniază faptul că în Finlanda legile accesului la informaţie sînt un mecanism important pentru a clădi încrederea publicului în sistemul de stat.

Directorul Asociaţiei Jurnaliştilor din Finlanda, Petri Savolainen, crede că în zilele noastre nu e suficient ca guvernul să faciliteze accesul la informaţii pe bază de cerere, dar că aceste informaţii trebuie să fie accesibile oricum. Savolainen menţionează, de altfel, că legea finlandeză pentru transparenţa activităţilor guvernamentale susţine că informaţiile de importanţă vitală pentru public trebuie să existe în biblioteci publice şi în bazele de date publice. „În timp ce libertatea de exprimare asigură faptul că oricine are dreptul să publice şi să primească informaţii, principiul transparenţei guvernamentale asigură accesul la documentele oficiale“ – spune Savolainen, liderul unei asociaţii cu mai mult de 15.000 de membri, dintre care mai mult de 90% sînt jurnalişti finlandezi.

Jurnaliştii străini care locuiesc în Finlanda pot accesa website-ul Ministerului pentru Afaceri Externe, unde găsesc multe informaţii utile – de la instituţii şi structuri ale statului la mijloace de transport şi locuri care au WiFi gratuit în Helsinki. Centrul de presă internaţio­nală al ministerului le oferă jurnaliştilor posibilitatea să-şi folosească echipamentele şi le stă la dispoziţie pentru a le aranja întîlniri şi interviuri. Nu numai că finlandezii susţin din plin accesul liber la informaţii, dar sînt şi foarte atenţi la acurateţea informaţiilor publicate. Dacă o informaţie publicată se dovedeşte a fi falsă, legea prevede să publici acest fapt – ceea ce a constituit baza legală pentru înfiinţarea unui consiliu pentru monitorizarea mass-media. Conform cercetătorilor de la Press Freedom Now, acest consiliu a reuşit să pună un echilibru între dreptul de a informa şi dreptul de a corecta, unul dintre ingredientele de succes în soluţia finlandeză.

Avînd în vedere toţi aceşti factori, decizia UNESCO de a organiza Ziua Internaţională a Libertăţii Presei la Helsinki, între 2 şi 4 mai, nu a surprins pe nimeni. La eveniment au fost prezentate bunele practici în ceea ce priveşte presa în Finlanda, alături de situaţia jurnaliştilor din mai multe ţări: în multe dintre acestea, condiţiile din Finlanda păreau un vis de neatins.

„Cred că «privilegiat» nu e un cuvînt adecvat pentru a descrie ce simt – e ca şi cum ai întreba pe cineva dacă se simte privilegiat că nu e lovit în propria casă“ – crede Kero. Colegul său Hiiro completează: „Cred că fiecare ţară ar trebui să beneficieze de aceste condiţii. Libertatea de expresie într-un mediu eliberat de corupţie este o cheie pentru principiile jurnalismului. N-ar trebui să fie un soi de utopie sau de excepţie“.

traducere de Stela GIURGEANU

Acest text a fost realizat într-un program de parteneriat cu Osservatorio Balcani e Caucaso pentruCentrul Europeande Presă şi Libertatea Presei (ECPMF), cu sprijinul Comisiei Europene. Responsabilitatea pentru conţinutul acestui text aparţine exclusiv revistei Dilema veche şi nu se poate în nici un fel considera că el ar reflecta punctul de vedere al Uniunii Europene.

Foto: Jon S, Flickr

Cea mai bună parte din noi jpeg
Promite-mi doar ce poți
„Pot să-ți promit că voi fi atent, că voi încerca să nu greșesc, dar nu pot să-ți promit că o să mă fac bine”.
Zizi și neantul jpeg
Alte stradale
Dar astăzi strada, în general, a devenit mai agresivă. Poate la fel de plină ca-n anii ’90, dar într-un alt mod.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Două kilograme și jumătate și alte cugetări
Este un text despre lipsa de acceptare a bolii și a morții.
E cool să postești jpeg
Cum inventezi mîndria națională
Ne iubim, așadar, compatrioții? Ne simțim bine în România? Sîntem mulțumiți cu traiul nostru?
p 20 WC jpg
Din ce sînt alcătuite viețile noastre?
Altfel, lumea nu este locuită nici de păcătoși iremediabili, nici de creștini perfecți. Intervalul este numele metafizic al obișnuitului pe care îl locuim.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Marele Premiu pentru filosofie al Academiei Franceze
Anca Vasiliu a contribuit constant la crearea punților dintre cultura care a primit-o și i-a recunoscut totodată expresivitatea stilistică a scrierilor sale
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Gino a intrat în Cartea Recordurilor ca fiind cel mai bătrîn cîine din lume: are 22 de ani și încă se ține bine.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Biroul meu de astăzi e același
Mă întreb tot mai des dacă, în loc să devină o gazdă pentru o viață mai bună, lumea nu s-a transformat cumva într-un birou universal în care ești mereu de găsit.
Zizi și neantul jpeg
Diverse, stradale…
Omniprezenți, pe vremea de atunci, în orele de lucru, erau cerșetorii și cei care sufereau de boli psihice.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
De ce trăiesc nemții cîte o sută de ani, sănătoși și întregi la cap?
Pentru mine, Berlinul este orașul cel mai bine organizat, ca infrastructură și ca tot, dar în care te simți cel mai liber.
E cool să postești jpeg
Unde-i tocmeală mai e păsuire?
„Pot rezista la orice, mai puțin tentației”.
p 20 WC jpg
Cafea sau vin?
La fel ca vinul, cafeaua are, în legendele ei de origine, o întrebuinţare spirituală.
Theodor Pallady jpeg
Energii divine necreate...
Teologia creștină s-a cristalizat în numeroase orizonturi lingvistice, dar ortodoxia a rămas în mare măsură tributară geniului grecesc.
640px Bucharest, Drumul Taberei (16307818580) jpg
Drumul Taberei 2030
Fidel Castro a fost plimbat pe bulevardul Drumul Taberei
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Pe o dubă destinată livrării unor produse, o adaptare a limbajului telefoanelor „fierbinți“ din anii 2000: „Livrez orice! Ia-mă! Sînt electrică!“
Cea mai bună parte din noi jpeg
Rămîi pe culoarul tău
Mi-a luat o jumătate de viață să înțeleg că oamenii nu pot fi înlocuiți și că creativitatea noastră este cea care ne legitimează unicitatea.
Zizi și neantul jpeg
Obiecte și dispariții
Țin minte că pe ultimele le-am văzut cam atunci cînd s-a născut copilul meu. Atunci au fost, la propriu, obiecte de trusou.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
În goana vieții
„Nu juca acel joc la care te obligă un semafor care decide pentru tine cînd e timpul să mergi, cînd să te oprești. Stai puțin nemișcat și gîndește-te.”
p 20 Walter Benjamin  WC jpg
Geografii spirituale (II): orașul
Walter Benjamin nu vorbește, desigur, despre o transcendență personală, nici măcar despre una în sens tradițional.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Hypatia. Adevăr și legend
Uciderea Hypatiei de către un grup de fanatici care-și spuneau creștini e un fapt istoric incontestabil.
p 24 E  Farkas jpg
Cu ochii-n 3,14
Altfel spus: e sexul normal „mai puțin” decît devierile anal-orale sau este perversiunea supremă?
Cea mai bună parte din noi jpeg
Povestea merge mai departe
Unul dintre motivele pentru care am dorit să mă mut în București au fost concertele.
Zizi și neantul jpeg
Călătoria prin orașul-pădure
Paltoanele noastre cu siguranță erau: parcă ne camuflau, ne făceau să ne pitim în peisaj. Într-un fel, așa ne simțeam în siguranță.

Adevarul.ro

camasialtita
Greșelile intenționate de pe iile cusute de femeile de pe vremuri. „Știau să-și pună acest semn al bunului simț”
Ia cu altiță se află pe lista patrimoniului UNESCO. Demersul de includere a acestei cămăși în patrimoniul UNESCO a fost pornit în comun de specialiști din România și Republica Moldova.
nava de croaziera Viking Polaris Foto AFP jpg
O americancă a fost ucisă la bordul unui vas de croazieră, după ce vaporul a fost lovit de un val răzleț
O turistă a fost ucisă și alți patru pasageri au fost răniți după ce un un val răzleț (de tip rogue, n.r.) a lovit un vas de croazieră cu destinația Antarctica, a anunțat compania de turism Viking.
vin fiert shutterstock 1207175692 jpg
Rețeta unui delicios vin fiert, cea mai populară băutură iarna. Ingrediente care îl fac senzațional
Băut în cantități moderate, vinul roșu se transformă în leac natural. Iarna, consumat fiert, acționează eficient împotriva răcelilor datorită resveratrolului, o substanță care are proprietăţi inflamatorii.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.