Plec pe Marte

Din cei o sută de potenţiali colonişti care vor fi trimişi pe Marte, The Guardian i-a ales zilele trecute pe cei zece care au şansele cele mai mari să se îmbarce în zborul ăsta fără întoarcere. Pentru cei dintre dumneavoastră care nu au prins ştirea, e vorba despre un proiect de colonizare a planetei Marte în 2024. Drumul e fără întoarcere. Adică oamenii care aleg aventura asta, o aleg pentru totdeauna. Pleacă de pe Pămînt şi rămîn pe Marte pînă la finele vieţii lor sau pînă li se termină salatele crescute în sere, sau pînă cînd înnebuneşte unul dintre ei şi-i hăcuieşte pe toţi, înţelegeţi dumneavoastră ideea. 

Recunosc că m-a încercat şi pe mine gîndul de a pleca încă de cînd am aflat că se caută candidaţi pentru vacanţa asta eternă. M-am întrebat, în acelaşi timp, ce fel de oameni aleg cu bună ştiinţă să părăsească locurile familiare, aerul, vîntul, Mega Image-ul din colţ (deşi e posibil să găseşti un Mega Image pe Marte cînd ajungi acolo – ca să bifez şi glumiţa previzibilă), marea, plaja, ca să plece pe planeta asta înspăimîntătoare. Marte e o planetă nasoală, măturată de vînturi extraordinar de puternice şi de furtuni grozave de praf care-i schimba permanent suprafaţa, zguduită de cutremure devastatoare produse de plăci tectonice care se mişcă vertical, un loc atroce din care erup vulcani şi unde e foarte-foarte frig. Phobos şi Deimos sînt cele două Luni ale ei.

Cum sînt aşadar oamenii care vor să plece acolo? Din portretele celor zece, aşa cum sînt ele prezentate în

pare că avem toate tipologiile umane bune să populeze un SF cinstit. Savantul, bufonul, fata întreprinzătoare, misterioasa, renascentistul, aventurierul, specialistul IT şi aşa mai departe. Unul dintre ei, de pildă, e un polonez care se prezintă a fi unul dintre cei patru marţieni care au ajuns vreodată pe Pămînt. Se declară interesat de coliziunile materie-antimaterie şi de ceea ce se numeşte picotehnologie (ceva care se ocupa cu măsuri muuult mai mici ca în nanotehnologie). O japoneză de 50 de ani vrea să facă sushi pe Marte, după ce viaţa ei a fost un turbion de experienţe: femeia a făcut arheologie, IT, un maraton de şapte zile în Sahara, e specialistă în bucătăria japoneză şi, desigur, preoteasă ascetică în vîrf de munte. Cum să n-o selectezi? În fine, un britanic, cu faţă irecuperabilă de tocilar, e student la masterat în fizică la Oxford şi face nişte chestii pe care eu, una, le pricep greu. O Joanna din Canada nu se laudă cu mari aptitudini, dar se declară optimistă şi curioasă, are un zîmbet larg şi un

care spune pemarteenevoiederoşii. Un neamţ tînăr se declară fan al maşinăriilor mari şi grele pe care ştie să le mînuiască bine. Filmul e gata. 

Eu de ce aş fi vrut să plec? Păi, ca la fiecare dintre dumneavoastră, probabil, depinde de momente. În ziua în care zici că nu mai ai nevoie de nici un şef, decizi să pleci pe Marte. În ziua în care nu te poţi mişca într-un oraş care paralizează total cînd plouă, îţi vine să pleci pe Marte. Cînd eşti dezamăgit, cînd crezi că nu mai ai speranţă şi nici cine ştie ce orizonturi profesionale, pleci pe Marte. Cînd te părăseşte iubita, cînd ţi se întîmplă ceva atît de grav că nimic nu mai contează, cînd visezi cu ochii deschişi la orice altceva şi vezi cît de mic eşti, pleci pe Marte. 

Nu ştiu cine ar fi atît de inconştient să mă selecteze pe mine pentru aventura asta. Cu ce naiba să-i atrag? Să le zic că sînt licenţiată în Literele româneşti şi că ştiu despre ce e vorba în minorul Peregrin Transilvan? Să le zic din Eminescu cu steaua pe care o vezi acum şi nu e? Contează că fac o ciorbă bună? Nici măcar optimistă ca fata aia din Canada nu sînt. Dar cu ceva din toată chestia asta tot am rămas. Cu o dragoste crescîndă pentru tot ce e deasupra şi dincolo de Pămîntul nostru. (Da, mă uit la Discovery, nu mustăciţi.) Cu mii de întrebări despre singularitate, despre antimaterie, despre vortex-uri primordiale. Cu mirări infinite în faţa filozofiei fizicilor cuantice. Cu propensiuni astronomice spre universul mare, dar băltind pe aici, prin cartier. 

Selma Iusuf este jurnalistă, redactor-şef la ştiri, radio Kiss Fm şi Magic FM.