Pînă unde ţine bunătatea?

Publicat în Dilema Veche nr. 412 din 5-11 ianuarie 2011
Prostănaci de fiecare zi jpeg

Două plase imense, din acelea de la MegaImage, burduşite pînă la refuz, cu mînerele răscrăcărate legate cu sfoară ca să ai de unde ridica greutatea. Cu ele în mînă, o bătrînă cobora într-un balans precar, aducînd greu şi cu infinită grijă ambele picioare pe cîte o treaptă a scărilor de la metrou. Eu urcam. Primul impuls a fost să-i vin în ajutor. Nu am făcut-o şi am continuat să urc spre bătrîna şovăitoare privind-o pe sub cozorocul şepcii. Ajunsă aproape de ea, m-a rugat să-i dau o mînă de ajutor. Aproape că am răsuflat uşurată şi am pus repede mîna pe istovitoarea încărcătură. Mai că mi-a venit să-i mulţumesc că mi-a adresat asemenea rugăminte. Mulţumirile ar fi fost pentru că m-a scăpat de propriile remuşcări. De ce n-am ajutat-o din prima?

Asta-i altă poveste. Mă mai fripsesem de vreo două ori în situaţii asemănătoare şi am rămas cu o oarecare timiditate în a mai face pe bunul samaritean. În ambele cazuri am sărit cu entuziasm să ajut nişte oameni să-şi care sarsanalele. În ambele cazuri, persoanele respective s-au smucit şi m-au privit cu toată neîncrederea din lume. Cred că în capul lor se iscase brusc ideea că aş vrea să le fur chestiile – ce-or fi fost – pe care şi le îngrămădiseră în sacoşe. Sau... habar n-am ce era în mintea lor. O să spun din capul locului, pentru liniştirea tuturor eventualelor neîncrederi, şi că nu arăt mai dubios decît oricare alt cetăţean de pe stradă. Asta este. De aia n-am mai sărit s-o ajut pe femeie. De aia m-am bucurat că ea a venit în întîmpinarea tuturor mustrărilor mele de conştiinţă. La urma urmei, binele nu i l-am făcut ei, mi l-am făcut mie.

Tot aici vă voi mai mărturisi şi alte păcate comise, care-mi chinuie amintirile. Am fost complicele mut al unui vecin care a dat afară un om fără de adăpost – un homeless cum ar veni – din scara clădirii în care locuiam. Vecinul a fost vehement: „Ieşi, dom’le, afară! Că veniţi toţi beţivii să vă pişaţi şi să vă căcaţi aicia! Hai, valea! Uite-l, mă, cum miroase! Ăsta nu s-a mai spălat de cînd l-a făcut mă-sa!“. Acuma, se întîmplase de nenumărate ori să găsesc pe scară cîte un caca urît mirositoriu şi se întîmplase de la fel de multe ori să mă apuce toţi nervii, dezgustul, furia şi uimirea din lume. Dar de unde ştia vecinul şi de unde ştiam eu, coautor mut al izgonirii bietului om, că tocmai el făcuse în trecut isprăvile alea abominabile? Poate că voia pur şi simplu să doarmă într-un loc cît de cît ferit de gerul de afară. Dacă mă gîndeam un pic, poate mă întrebam şi care fiinţă ar porcăi fix locul pe care şi-l alesese să doarmă? Tot ce am făcut pentru omul izgonit a fost să intru repede în casă şi să-i dau o pereche de bocanci vechi şi o haină groasă pe care oricum voiam să le dau/arunc.

Şi asta nu e tot. Recunosc de asemenea că am trecut de mai multe ori pe lîngă persoane care păreau că dorm în mijlocul trotuarului. Am trecut pe lîngă ele, m-am întrebat dacă într-adevăr or dormi sau le-o fi rău, dar nu m-am oprit. De ce nu m-am oprit? Habar n-am. Ca mine, asemenea, zeci de trecători indiferenţi. Dar nu despre ei vreau să vorbesc. Vreau să vorbesc de resorturile mele personale. Alea pentru care mă simt extrem de vinovată. Nu m-am oprit, oare, pentru că am presupus că omul care părea a dormi în stradă e un beţiv? Ţi se face rău şi dacă bei peste măsură. Ăla nu merită ajutat? Nu m-am oprit, oare, pentru că respectivul era sărăcăcios îmbrăcat şi am presupus că oricum locuieşte în stradă şi că aşa doarme el de obicei? Dar dacă era pur şi simplu un bătrîn căruia i s-a făcut rău? Dacă era un om al străzii căruia i s-a făcut rău? Poate am trecut pe lîngă bunicul sau tatăl cuiva. Dacă într-o zi, propriul meu tată se duce – ca de obicei – la piaţă îmbrăcat cu geaca aia veche la care nu vrea să renunţe şi pe care eu şi mama o numim „giampilica aia oribilă“, dacă se duce, zic, la piaţă, i se face rău şi se lungeşte lîngă un perete, cîtă lume s-ar uita la el? Dacă se va uita cum m-am uitat eu, e clară treaba.

Pînă unde ţine bunătatea? Păi, pînă la uşa casei mele. Pînă la confortul personal. Atîta ţine.

Selma Iusuf este jurnalistă, redactor-şef la ştiri, radio Kiss Fm şi Magic FM.

„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate că mai mult decît plimbarea în sine conta acel „împreună”.
p 19 jpg
Cultul virginității
Ideea că virginitatea fizică atestă puritatea și inocența depășește granițele religioase, devenind un construct social și ipocrit prin care unei femei i se anulează calitățile morale în favoarea celor fizice, ajungînd să fie prețuită mai degrabă integritatea trupului decît mintea și sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale creștinismului dovedesc o relație încordată pe care Sfinții Părinți o întrețineau cu rîsul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit în bogăția și autenticitatea sa în ultimul secol, Origen revine de fiecare dată în atenția cititorilor cu o înnoită putere de atracție.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Galați, o candidată a fost surprinsă în timp ce încerca să fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani și era absolventă a unui liceu particular, la frecvenţă redusă.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de producție a noilor cartiere, Jacobs îi opune observația directă și studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vieții urbane.
Zizi și neantul jpeg
Roți și vremuri
Trebuia să mănînci nu știu cîți ani numai iaurt și să economisești, să pui bani la CEC ca să-ți poți cumpăra o Dacie.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
În Aix zilele de vară se mișcă în ritm de melc, par nesfîrșite, exact ca acelea din vacanțele copilăriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informațiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al moderației
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
„Războiul este doar «eu» și nici un pic «tu»” – artiștii și galeriile în timp de război
„Un fel de așteptare epuizantă la capătul căreia sperăm să fie pace.”
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
După ce, cu o săptămînă în urmă, doi lei au încercat zadarnic să evadeze din grădina zoologică din Rădăuți, un șarpe mai norocos a pătruns în Spitalul Orășenesc din Balș.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ăsta era hazul vacanței: împletirea ciudată de pofte concrete și visări abstracte. Figurau, cu toatele, într-un meniu pestriț și cu pretenții.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Vacanțe de altădată
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi supărat pe mine?
Ca să nu „supere” această societate, foarte multe femei ajung să fie prizoniere ale unor prejudecăți pe care și le autoinduc, perpetuîndu-le, uitînd de cele mai multe ori de ele însele.
p 20 Sf  Augustin WC jpg
De ce scandalizează creștinismul?
Scandalul creștinismului stă așadar în neverosimilul lui. Însuși Dumnezeu vorbește, dar nu o face ca un stăpîn.
setea de absolut convorbiri cu christian chabanis jpg
Setea de absolut
Atunci cînd am întrevăzut cîteva adevăruri esențiale este dureros să simțim că, în măsura în care vrem să le comunicăm oamenilor, ele capătă limitele noastre, impuritățile noastre, degradîndu-se în funcție de acest aliaj.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O femeie din București a fost pusă sub control judiciar, fiind bănuită de săvîrșirea infracțiunii de înșelăciune prin vrăjitorie.
Edgar Allan Poe, circa 1849, restored, squared off jpg
Prăbușirea casei Usher
Una dintre cele mai emoționante descrieri de arhitectură din literatura universală este tabloul creionat de Edgar Allan Poe în debutul nuvelei „Prăbușirea casei Usher”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum e să pleci în vacanță bolnav și complet epuizat
N-am mai fost într-o vacanță parțial din cauza pandemiei, însă mai mult din cauza faptului că nu mi-am mai permis o vacanță.
p 20 Ierusalim, Muntele Templului WC jpg
Loc disputat
De curînd, la Ierusalim au izbucnit din nou – dar cînd au încetat? – tensiunile pe esplanada Cupolei Stîncii.
Theodor Pallady jpeg
Scurtă oprire în biblioteca perfectă
Cel mai adesea afli despre autorii de cărți din cărțile altor autori: circulația bibliografică prin notele de subsol asigură ventilația academică din care se compune tradiția intelectuală a oricărei societăți moderne.

Adevarul.ro

image
Experimentul social al unui român care a vrut să afle ce cred românii când li se spune că viaţa în luxul paradisului din Bali costă mai puţin decât în Cluj
Patrik Bindea este specialist în marketing şi de câteva luni a început un experiment social. El a făcut o comparaţie „cosmetizată” a costului vieţii în paradisul din Bali, cu Bucureşti sau Cluj, iar concluziile acestul „clickbait” elaborat au fost surprinzătoare: oamenii au înghiţit „găluşca” şi au generat un trafic nebun postării.
image
Un YouTuber care a vizitat un McDonald's-ul rebrănduit din Rusia a povestit cât de multe diferenţe sunt faţă de varianta americană
Un reporter rus de la un cunoscut canal de YouTube a mers la McDonald's-ul rebranduit din Moscova, care s-a deschis pe 12 iunie, şi a spus că mirosul şi mâncarea sunt diferite.
image
Cum au vrut bulgarii să anexeze toată Dobrogea. Jafuri, crime şi bomboane otrăvite în Primul Război Mondial
După nici jumătate de veac de la ieşirea Dobrogei de sub stăpânirea otomană, provincia dintre Dunăre şi Marea Neagră a cunoscut din nou ororile ocupaţiei, de data aceasta ale bulgarilor, care au încercat să anexeze toată provincia prin jefuirea şi omorârea populaţiei.

HIstoria.ro

image
România, alianțele militare și Războaiele Balcanice
Se spune că orice conflict militar extins are parte de un preambul, iar preludiul Primului Război Mondial a fost constituit de cele două conflicte balcanice din anii 1912 și 1913.
image
„Greva regală” și răspunsul lui Ion Mihalache
În prima parte a lui octombrie 1945, Lucreţiu Pătrășcanu îl abordează pe Mihalache, propunându-i să devină prim-ministru în locul lui Petru Groza.
image
Sultanul Mahmud II – călăul ienicerilor
Sultanul otoman Mahmud II (1808-1839) a fost cel care a iniţiat seria de reforme ce urma să modernizeze îmbătrânitul Imperiu Otoman şi să îl ridice la nivelul puterilor occidentale. Urcând pe tron în contextul luptelor dintre reformatori şi conservatori, Mahmud a înţeles mai bine decât vărul său, sultanul Selim III, cum trebuie implementate reformele la nivelul întregului imperiu.