Pe malurile Bosforului

Publicat în Dilema Veche nr. 584 din 23-29 aprilie 2015
Pe malurile Bosforului jpeg

Să păşeşti, la propriu, în lumea unei cărţi e o experienţă pe care cititorul pasionat şi-o doreşte de pe vremea cînd citea poveşti cu zmei şi prinţese. Să fii acolo, în ea, să capete concreteţe, să îţi completezi imaginaţia cu obiecte adevărate, ca într-un puzzle pe linia fină dintre ficţional şi real, să ştii că eşti într-o convenţie, dar nu cea obişnuită a literaturii, e un sentiment care-ţi aduce literatura în viaţă şi invers. Exact asta a făcut Orhan Pamuk cînd a creat Muzeul Inocenţei, unic în felul său, care adună obiectele care apar în carte, mutînd spaţiul din ficţiune în realitate, de fapt construindu-le pe ambele în acelaşi timp. Strîngerea obiectelor s-a făcut în paralel cu scrisul. Ani de zile, Pamuk colinda anticariatele, găsea obiecte, le punea în carte şi în colecţia ce avea să devină muzeu. Pornind de la un obiect găsit la un anticar, dezvolta o altă scenă şi-şi făcea personajul principal, pe Kemal, să-l păstreze. Îi dădea un sens. Fiecare dintre obiectele de aici este legat de o stare, de un moment al cărţii, de o emoţie a lui Kemal, sînt „obiectele reale ale unei ficţiuni“, cum le spune chiar Pamuk. Iar Muzeul Inocenţei este o poveste de dragoste tradusă prin obsesia pentru obiectele persoanei iubite, fiecare dintre ele cu o încărcătură simbolică specială. E un muzeu al unei iubiri obsesive, inocente în puritatea ei, iubirea aceea abstractă aproape, făcută din mici bucăţi de realitate.

Kemal, un tînăr bogat, dintr-o familie de afacerişti din Istanbul, modern, şcolit afară, logodit cu Sibel, o fată frumoasă, inteligentă, bună la suflet, şi ea din înalta societate, se îndrăgosteşte de Fusun, o mai tînără rudă îndepărtată, cu care îşi trăieşte intens iubirea. 

După logodna lui fastuoasă cu Sibel, Fusun dispare. Kemal este înnebunit de durere, o caută peste tot, i se pare c-o vede pe străzile din Istanbul şi îşi petrece timp în blocul Compasiunea, cu obiectele pe care ea le-a atins acolo şi pe care el le păstra cu sfinţenie. O găseşte, dar relaţia lor este imposibilă. Cea mai mare fericire e să fii în prezenţa persoanei iubite – spune Kemal, aşa că ajunge să-şi petreacă serile cu ea şi familia ei timp de opt ani, renunţînd la cercul de prieteni şi la viaţa lui mondenă. 

Obsesia lui pentru obiecte continuă. Kemal trăieşte din întîlnirile cu Fusun şi din lucrurile pe care le fură, într-un joc asumat de toată lumea, din casa ei. Kemal îşi descrie în detaliu senzaţiile, teoretizează uneori, notează maniacal senzaţii, emoţii şi detalii, şi tu, ca cititor, trăieşti acolo, în sufletul lui, vezi cu ochii lui totul şi atingi obiectele pe care el le ia. 

În carte, Kemal se hotărăşte să facă un muzeu al dragostei lui pentru Fusun, chiar în casa în care ea a locuit şi unde el îşi petrecea serile cu familia ei. Se întîlneşte cu scriitorul Orhan Pamuk, şi el dintr-o familie înstărită şi frecventînd aceleaşi medii, şi-l roagă să-i scrie povestea. Finalul cărţii este un joc narativ postmodern, în care Kemal vorbeşte cu Pamuk despre cum se construieşte povestea pe care tocmai am citit-o şi cum va fi organizat, concret, Muzeul Inocenţei pe care tocmai l-am vizitat. 

Cele 4213 mucuri de ţigară fumate de Fusun sînt aici. La fel şi toate obiectele furate de Kemal din casa ei şi duse în apartamentul din blocul Compasiunea, de la solniţe sau chei, la răzătoarea de gutui sau la cîinii de porţelan de pe televizor, aici e rochia lui Fusun de cînd învăţa să conducă automobilul, hărţile imaginare ale lui Kemal, medicamentele tatălui lui, auzi zgomotul valurilor în care înotau împreună, muzica de atunci, te uiţi la ce mînca acasă la tanti Nesibe şi vezi ce privea atunci cînd era în pragul disperării, înnebunit de dorul pentru iubita lui. Aici sînt micile bijuterii pe care Fusun le primea de la Kemal, televizorul familiei, la care se uitau împreună seară de seară, chiar şi obiectele de la tombola de Anul Nou, radioul, cornetele de îngheţată din care iubita lui muşca şi, de fapt, toată dragostea lui. 

Pe lîngă povestea dragostei lui Kemal pentru Fusun, avem aici un muzeu al Istanbului acelor ani – ’70-’80, un Istanbul ce trecea prin schimbări profunde, cu o societate complexă, un oraş în mişcare, fantastic de vibrant, unde tradiţia se împletea, uneori contradictoriu, cu modernitatea. Obiectele, fotografiile au naraţiunea lor, ce vorbeşte despre viaţa de zi cu zi a istanbulezilor, despre casele, problemele şi istoria lor. 

Muzeul Inocenţei respectă cronologia din carte, te plimbi prin el de la un etaj la altul retrăindu-i povestea şi, în final, ajungi să vezi camera lui Kemal, cea în care stătea de vorbă cu Orhan Pamuk, autorul ce avea să-i scrie viaţa. Vezi şi manuscrisele lui Pamuk, desenele lui, observaţiile, schiţele, îţi dai seama cît de vizual şi-a construit cartea şi ce atenţie a dat celor mai mici detalii. 

Am fost la Muzeul Inocenţei imediat după ce am terminat cartea, citită tot la Istanbul, cu detaliile foarte vii în memorie. Practic, am văzut Istanbulul cu Pamuk în geantă şi în minte, uitîndu-mă peste locurile din carte, trăind atmosfera, aşteptîndu-mă s-o văd pe Fusun pe malurile Bosforului şi imaginîndu-mi cum Kemal se plimba pe străzi, căutînd-o.  

Foto: C. Foarfă

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.