Organic is the new black

Publicat în Dilema Veche nr. 392 din 18 - 24 august 2011
Democraţia cititului jpeg

Domnul Marinescu de la unu dădu un pic în spate. Mă privea jumătate amuzat, jumătate contrariat; plicul din mînă era ţinut precum un scut mititel. Sunase la uşă într-o duminică spre seară, iar eu îi deschisesem cu o semiveselie relaxată. Reacţia lui m-a contrariat şi pe mine pentru o secundă, ca apoi să mă adun şi să-mi explic înfăţişarea. 

„Haha, ştiţi, mi-am făcut o mască. Miere, ou...“ N-avea sens să continui; mi-a dat repede plicul rătăcit în cutia lui poştală şi a plecat fără cuvinte. „Haide, dom’le, parcă nevastă-ta nu-şi face“ am mormăit, evident după ce am închis uşa amabil şi nu m-a mai auzit nimeni. 

Căci dacă îşi face şi nevasta-sa, la fel arată. O faţă glazurată, lucioasă şi imobilă ca o crustă de cozonac. Un galben hepatic, nesănătos. Urme adînci ale ridurilor de rîs rămase încrustate ca pe faţa unui Buddha grăsan şi etern zîmbitor; asta dacă te apuci să te hăhăi cu maclavaisul ăla pe faţă. Te poate lovi o nefericire imediat, însă veselia de dinainte e săpată în piatră; geaba ai ochii trişti, masca strălucitoare a păstrat fericirea, precum chihlimbarul gîzele. Başca mirosul. E oribil, vă asigur. Uleiul de măsline şi mierea din compoziţie nu pot ascunde miasmele de gălbenuş crud. Acelaşi în faţa căruia, dacă curgea în ochiurile prăjite, plîngeaţi în copilărie.  

În plus, domnul Marinescu n-a fost izbit doar de faţa mea cît se poate de grotescă – cum e să fii privit dintr-un soi de ţiplă gălbuie de doi ochi conturaţi rotund cu ou şi să ţi se zîmbească c-o gură la fel de rotund conturată? O fi fost speriat, bietul, şi de părul meu care arăta ca al unei vrăjitoare ţicnite. Vîlvoi, cu şuviţe năclăite şi ţepene. E efectul uleiului de ricin. E teribil de vîscos şi-ţi face părul ca cimentul. Miroase urît. De ce să te supui unor asemenea încercări? Pentru că nu mai vrei chestii artificiale. La naiba cu măştile, cremele, gelurile de duş alea frumos mirositoare, dar pline de SLES (n-are legătură cu Linux-urile, e Sodium lauryl ether sulfate, aka ucigaşul din săpun). Pentru că vrei să te întorci la natură şi să nu mai pui zilnic trei sute de mii de chimicale pe tine. Pentru că ai auzit că, după aia, o să ai pielea feţei fină precum laptele caprelor care coboară de pe Galaad şi părul des şi unduios ca al unei zîne.  

Ăsta a fost şi motivul pentru care, după ce am gătit pe propria faţă, am zis să arunc la coş şi vopsele de păr la fel de corozive precum Cola, cică. Şi am cumpărat henna naturală. O ştiam încă din copilărie, bunică-mea obişnuia să-mi pună amestecul ăla vegetal în cap, în fiecare vacanţă de vară. Nu mai ştiu cum făcea ea, dar eu am mocirlit toată baia. Pentru că pulberea fină de ierburi amestecată cu apă se face ca un noroi nelegat. Un noroi fărîmicios pe care trebuie să-l întinzi pe cap. Sigur că ajunge şi pe cap, dar mai ajunge în chiuvetă, în cadă, pe gresie, pe faianţă, un pic pe prosoapele atîrnate, un pic pe oglindă. Şi colorează instantaneu. Aşa că, cu o mînă punem mocirla în cap, cu a doua dăm cu Cilit şi ştergem imediat cu un burete. Acolo unde se vede pe dată. Peste cîteva zile veţi descoperi că aţi cărat vopseaua cu papucul şi prin casă, pe covoare. Masca de pe faţă se spală după un sfert de oră. Masca din cap peste vreo două. Mocirla de henna se ţine de la patru ore pînă la o noapte întreagă. Slow food pentru trup, într-adevăr. 

A doua zi vă duceţi frîntă la serviciu. Dimineaţa nu vă mai faceţi omleta tradiţională. Aţi consumat toate ouăle pe faţă şi în cap. Vă mirose, în schimb, părul a omletă. Unghiile au devenit verzulii-negre, de la henna spălată cu greu dimineaţa. Nu puteţi renunţa nici la rimel, nici la pudră, nici la blush. SLES la loc. 

Henna mai adastă în părul spălat. Rugaţi-vă să nu plouă. 

Selma Iusuf este jurnalistă, redactor-şef la ştiri, radio Kiss Fm şi Magic FM.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Vreau să mai verific o dată
Încerc să îmi spun, cînd nu dorm de grija tuturor lucrurilor care ar putea merge prost, că este doar o încercare a minții, care vede pericole peste tot, de a mă proteja.
Zizi și neantul jpeg
Parcul Tineretului
Așa am început să ne apropriem teritoriul parcului, colțișor cu colțișor și tufiș cu tufiș, și să nu ne mai temem de el.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Am vrut să scriu
despre sărăcie, dar am scris despre cîrciumi și despre hipsteri
Oameni tineri, relaxați, care par să nu fi muncit o zi în viața lor sau în nici un caz o muncă din asta mai de duzină, numai treburi fine, intelectuale.
p 20 jpg
Sărăcia lucrurilor. Despre felul de a vedea al celor simpli
Cei simpli se află în posesia unui adevăr pe care îl știu și copiii încredințați de ocrotirea părintească: aceea că lumea, în absența lui Dumnezeu, este prea fragilă pentru a putea exista.
E cool să postești jpeg
Violența contra profesorilor
„Violența împotriva profesorilor este în creștere”, titra la sfîrșitul anului trecut și Tagesschau un articol despre un sondaj recent, potrivit căruia „Insultele, intimidarea și atacurile fizice împotriva profesorilor au ajuns să fie la ordinea zilei în multe școli din Germania”.
foto BTC DV bis jpeg
Latina la bacalaureat
Se poate începe cu pasul just și minimal al reintroducerii latinei ca materie de bacalaureat.
p 24 S  Voinescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cîndva în anii ’70, Coreea de Nord a făcut o comandă de o mie de mașini Volvo, pe care nu le-a plătit nici pînă azi. La fiecare șase luni, suedezii le reamintesc să facă plata.
Zizi și neantul jpeg
Mame și mama
Nu mi-a plăcut niciodată prea mult ziua de 8 Martie.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce film revedem astăzi?
Revizionările ne oferă confort emo­țio­nal, ne dau un sentiment de control asupra vieților noastre și ne conectează cu tre­cutul.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Scriitorul – o specie sălbatică
Am prieteni scriitori care îmi zic: lasă, bre, că scriem pentru generațiile viitoare!
p 20 WC jpg
Nimbul după Bizanţ
Ortodoxia ca model de societate – centrat pe viaţa în Biserică, pe liturghie şi monahism – a fost un model viabil în secolele post-bizantine.
Theodor Pallady jpeg
Paradisul învățaților din actuala patrie a deconstrucției
Războiul cultural declanșat în marja postmodernității a exacerbat contrastul ideologic dintre Epoca Luminilor, moștenitoare a Renașterii umaniste, și Evul Mediu obligatoriu „întunecat”.
p 24 I  Morosan jpg
Cu ochii-n 3,14
Fără cîini cu capul scos pe geamurile mașinilor din Florida – asta vrea să obțină o propunere de lege.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Dispariții
Mai toate cărțile de self-help sugerează să te porți cu oamenii ca și cînd i-ai vedea pentru ultima dată.
Zizi și neantul jpeg
Mărțișoare
Originale și înduioșătoare în hidoșenia lor. Ba, de destule ori, chiar în frumusețea lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Fricile mici, „fricuțele”, cum le-ar numi casiera de la supermarket
Am mai spus-o, mă consider un om fricos și îi admir pe cei care în diferite situații, de război, de epidemie de ciumă, de revoltă populară, de activism, dau dovadă de curaj.
E cool să postești jpeg
Micii răsfățați, marii neadaptați?
Copilul nu s-a lăsat înduplecat, continuîndu‑și injuriile și micile violențe, cu o atitudine de zbir, impunîndu-și, în cele din urmă, autoritatea și ronțăind ciocolata.
p 20 R M  Rilke jpg
Despre credință și tandrețe. Pornind de la Rilke
Cum sînt însă cu putință versurile lui Rilke? Cum poate poezia să răstoarne lucrurile?
foto BTC DV bis jpeg
Mihai Șora: o amintire
Nu știu cum îi vor fi recitite cărțile peste ani, dar sînt convins că lecția senectuții sale va rămîne una a înțelepciunii pe care filosofia nu o poate atinge decît în carnea unei vieți.
p 24 G  Stoica jpg
Cu ochii-n 3,14
● Pentru cei cărora nu le plac englezismele, o reclamă a tradus îndemnul „Download your app!” prin „Dă-ți jos aplicația!”. Un îndemn care poate provoca în română mici stînjeneli pudicilor. (S. G.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Se întîmplă duminica
O soluție ar mai putea fi să faci din duminici zile în întregime pentru tine, în care urgențele altora să nu devină importante în orarul tău.
Zizi și neantul jpeg
Cei mai frumoși ghiocei
Pe scurt, erau cei mai frumoși și mai zdraveni ghiocei posibili.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E necesară singurătatea?
Totuși, există mai multe tipuri de singurătăți.
E cool să postești jpeg
Suma fără laude: mai încurajează școala dragul de învățătură?
Facultățile și universitățile au astfel un palmares bogat de absolvenți, indiferent de pregătirea reală a acestora.

Adevarul.ro

image
Finala America Express, 19 martie 2023: Victorie la limită în ultimul joc de amuletă din acest sezon
În ediția 39 din 19 martie 2023, două echipe au luptat cot la cot pentru a obține un avantaj extrem de important în următoarea cursă. Una dintre echipe a încălcat o regulă importantă, iar gazda show-ului a oprit jocul.
image
Avertismentul unui economist român: „Criza este aici, nu o așteptați să vină“. Falimentele din SUA, semnalul de alarmă
Temerile cu privire la o nouă criză financiară la nivel mondial au erupt când trei bănci importante din SUA au dat faliment, iar unda de șoc se simte și în Europa. Profesorul de economie Radu Nechita a vorbit cu „Adevărul” despre riscul unei crize economice de amploarea celei din 2007.
image
Soprana Felicia Filip, despre marele regret din viața sa: „Am crescut copii ca și când ar fi fost ai mei“
Soprana Felicia Filip este căsătorită de 32 de ani cu regizorul de operă Cristian Mihăilescu, formând unul dintre cele mai longevive cupluri din muzica românească.

HIstoria.ro

image
Elena Ceaușescu a dat ordin să se dărâme cârciuma în care mergea socrul ei
Femeie cu suflet mic și foarte răutăcioasă, Elenei Ceaușescu îi plăcea să pună limite. Cumnații și nora nu o puteau vizita decât invitați. Nu l-a iertat nici pe Andruță – tată lui Nicolae Ceaușescu – care mai vorbea cu oamenii, la un țoi, despre problemele cotidiene. Sunt întâmplări relatate de Mirela Petcu și Camil Roguski, în cartea „Ceaușescu: adevăruri din umbră”.
image
Întâlnirea dintre Carol al României și Elena a Greciei şi Danemarcei
După despărţirea de Ioana Zizi Lambrino, principele moştenitor Carol e trimis într-o călătorie în jurul lumii, însoţit de colonelul Nicolae Condeescu.
image
Ce consideră o publicație de la Budapesta ca „simbol fascist la Timişoara, capitala culturală europeană”
Recent o publicație din Ungaria a iesit la rampă cu o serie de acuzații de promovare a unor simboluri fasciste, chiar în anul în care orașul este capitală culturală europeană. Dincolo de faptul că articolul denotă multă dezinfomare, o parte chiar intenționată, o doză de invidie și una de ipocrizie.