Oltenii și statuile

Publicat în Dilema Veche nr. 813 din 19-25 septembrie 2019
Oltenii și statuile jpeg

Statuia lui Mihai Viteazul din Craiova. Fotografia a fost făcută recent, în timpul controverselor legate de cazul crimelor din Caracal. Din acest motiv, locuitorii din oraș au amplasat la baza statuii banner-ul care se vede în imagine.

Oltenii au o slăbiciune pentru statui. Cine merge prin Craiova le vede la tot pasul. Și nu mă refer la îndreptățita și fireasca statuie ecvestră a lui Mihai Viteazul scrutînd Palatul Administrativ din centrul urbei, ci la zecile de statui metalice care au apărut prin oraș, invitîndu-te să stai cu ele pe bancă.

Bun, dar Craiova nu e Oltenia. Nici o problemă, nici statuile nu au vreun complex provincial. Unele s-au instalat prin sate și chiar pe la răspîntii de drumuri. În comuna Maglavit, lîngă primărie, e un monument dedicat „eroilor din Maglavit căzuți în cel de-al doilea război mondial“. Lîngă monument e amplasată statuia profetului satului, Petrache Lupu (numit pe soclu Petre Lupu), vedeta mediatică interbelică ce a întreținut mai multe convorbiri cu Moșu’.

iamandi 2 copy jpg jpeg

Prezența statuii în spațiul administrat de primărie nu pare disonantă cu spiritul local. Memoria lui Petrache Lupu e păstrată în sat, unii fac și acum o legătură între „nenorocirile de azi“ și profețiile și îndemnurile moralizatoare ignorate ale lui Moșicu’, cum îi spun ei lui Petrache Lupu. Pe pisania bisericii recent ridicate în localitate scrie: „Piatra de temelie a fost pusă de PS Bartolomeu Stănescu, episcopul Rîmnicului, la data de 14 Sept 1935, pe locul numit La Buturugi, unde ciobanul Petrache Lupu l-a văzut pe Dumnezeu.“

Treci Oltul și pe stînga, lungit de-a lungul șoselei, e „orașul“ Scornicești. Așa îi spun localnicii, „oraș“. Și aici unii dintre ei au o nostalgie, dar după un alt tip de ocrotitor. Este vorba, bineînțeles, de Ceaușescu, „născut și crescut la noi pînă a împlinit 14 ani“. Lista investițiilor făcute în timpul comunismului la Scornicești e considerabilă, dacă e să ne luăm după prezentarea unui localnic întîlnit în curtea casei părinților lui Ceaușescu. Dar din ea pare să nu mai fi rămas nimic, localitatea e un șir dezolant de case, blocuri și clădiri abandonate. Dacă ai răbdare să treci de toate, ajungi la altă statuie oltenească.

iamandi 4 jpg jpeg

Statuia lui Ceaușescu e, de fapt, un bust. Nu e la primărie, ci în curtea părintească, „făcut din banii familiei“. Se vede din stradă, „după ce treci de pod“. Bustul seamănă vag cu originalul și nu pare făcut din piatră sau metal, ci poate chiar din ghips. Mi s-a părut ingenioasă formularea găsită pentru a descrie personajul reprezentat: „Nicolae Ceaușescu. 1918-1989. Primul președinte al României“. Neutru, pentru ca istoricii sau cei ce se consideră victime ale fostului dictator să nu poată protesta, dar și ușor eliptic: poate mai exact era „președintele Republicii Socialiste România“.

Cînd să ieși din Scornicești, la cîțiva metri după ce faci la stînga pe drumul național, răsare un alt bust. În mijlocul cîmpiei, fără soclu, direct din pămînt, îți zîmbește brusc Gigi Becali. Un preambul cu el am gustat la biserica din Maglavit, unde e pictat pe stînga, în pronaos, se pare în calitate de principal finanțator al lăcașului dedicat memoriei fostului cioban-profet.

iamandi 5 jpg jpeg

Dar aici nu e nici o inscripție, nici un indiciu privind bustul care îi face pe șoferii străini să frîneze brusc pe drumul național. Pare o irepresibilă manifestare creatoare a vreunui localnic, sedus de la distanță de farmecul televizat al titularului. Așa cum maramureșenii au pictura naivă, și oltenii par să aibă în sînge sculptura naivă. Dacă vreți referințe mai savante, vă întreb: oare nu e, în definitiv, și Brâncuși un oltean de-al locului? 

Ionuţ Iamandi este jurnalist la Radio România Actualităţi.

Zizi și neantul jpeg
Kitul de supraviețuire și exteriorul
Orice acțiune astăzi simplă era tratată, pe atunci, ca o operațiune de comando.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
Vioara lui Ingres
Un hobby este considerat a fi o extensie a personalității noastre dincolo de granițele profesionale și un indicator al faptului că avem pasiuni.
P 20 Sfintii Petru si Pavel WC jpg
Întoarcerea din cer. Conversiunea privirii
Proximitatea mundană a transcendenței este taina aflată în inima creștinismului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Charles de Foucauld
Accidentul – ca, de altfel, și minunea – a avut loc în biserica de lîngă școala de cavalerie unde învățase Charles de Foucauld.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Mama Natură l-a răsplătit cum se cuvine pentru profunda lui înțelegere.”
Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intrînd în mare și înaintînd în ea, atît cît îți permiteau puterile, sfidai direct determinările.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note şi fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Capătul drumului – cum recuperăm anii ’90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
Sînt aceste panacee care promit viață lungă și sănătoasă reale sau doar o găselniță a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
În orice religie, extremismul secretă o ideologie a „comunităţii aleşilor” eschatologici în luptă cu restul „decăzut” al umanităţii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
„Prologul” pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi frați ambițioși
A filozofa despre ambiție fără a ne reconsidera reperele riscă, pe lîngă prețiozitate sau cinism, să ne limiteze pur și simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Muștele femele au mai mulți neuroni decît masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnică inedită.
Zizi și neantul jpeg
La piscină
Pe vremuri, în anii ’70-’80, mersul la piscină era una dintre activitățile cele mai „fancy”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu „reprezintă“ drama christică și nu îi caută o semnificație anume: ea se naște din cutremurarea care cuprinde lumea în momentul suferinței divine și o sădește adînc în sufletul ascultătorului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Două comentarii la Geneză
Nu puțini s-au întrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei cărți ale „Confesiunilor” lui Augustin sînt, de fapt, o exegeză la primele versete ale „Genezei”.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
„Cînd viața se întîmplă, puiul e tot pui.“
Window through a window in Röe gård café 2 jpg
Decît un termopan, șefu’
După două ore de spart la daltă de jur împrejur, o opinteală finală a extras tocul ferestrei din perete, cu pervaz cu tot.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
O să fie bine! – recensămînt 2022 –
O să ajung eu în Albania, iar ei or să fie tot la coadă, încremeniți în așteptare.
E cool să postești jpeg
Viața fără Facebook
Cura de dezintoxicare de Facebook i-a făcut pe subiecții studiului mai toleranți față de ideile politice ale taberei adverse.
p 20 jpg jpg
La ceasul fără umbre al amiezii
Pentru viaţa spirituală, pentru căutarea şi întîlnirea cu Cel nelocalizabil, locul mai are importanţă?
Theodor Pallady jpeg
Pe terasă, cu Epictet
Greu de spus dacă stoicismul e la modă pentru că se poartă textele aspiraționale sau pentru că timpul nostru face loc unui anume neo-păgînism.

Adevarul.ro

image
Românii, la fel de „atenţi” cu mediul ca francezii în urmă cu 30 de ani. Cum se comportă acum cei din Vestul Europei
Acum 30 de ani, francezii aruncau chiştoacele pe plajă, PET-urile în ape şi se comportau exact ca românii în anul 2022. Între timp, lucrurile s-au schimbat radical în Franţa
image
Mărturiile şoferiţei care a omorât patru muncitori la Iaşi. Femeia spune că n-a fost acolo, ci se uita la desene animate
O echipă a firmei Citadin din subordinea Primăriei Iaşi se afla la o lucrare, într-o noapte de iunie, când a fost spulberată de maşina condusă de o femeie în stare de ebrietate. Patru oameni au murit, iar patru au fost răniţi.
image
Paguba unor români care şi-au rezervat vacanţe în Grecia. „O voce răstită a spus că doar turiştii din România fac asta”
Mai mulţi români care voiau să-şi rezerve vacanţa în Grecia au fost victimele unor escroci. Acum, turiştii au pierdut sute şi chiar mii de euro pe care e posibil să nu-i mai recupereze.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.