O plimbare (ultima parte)

Publicat în Dilema Veche nr. 856 din 3 - 9 septembrie 2020
Invizibilii jpeg

Zona pe care am descoperit-o, vechea parcelare Cornescu construită de Societatea pentru Locuințe Ieftine, pare că se desfășoară cumva în jurul depoului Floreasca. Spun „pare” pentru că n-am cum să privesc porțiunea asta de oraș cu ochii unui specialist; nu sînt nici arhitect, nici istoric, îmi lipsește așadar o viziune care să le integreze pe amîndouă. Ca orice amator, sînt lovită de impresii, de atmosfera care respiră un calm de duminică din această acoladă a orașului. Depoul Floreasca arată acum jalnic. Fără cele cîteva autobuze care adastă în curtea largă din mijloc, ar putea fi la fel de bine o clădire părăsită. Construit după 1945 pe locul unor foste grajduri, arcadele largi, din cărămidă de sticlă, zac prăfuite și par a nu fi fost curățate niciodată. Una dintre laturile depoului se termină brusc într-o fundătură; arșita verii bucureștene ridică izurile acre ale unui WC public improvizat de toți cei care n-au găsit alt loc în care să se ușureze. Dau ocol clădirii, pe latura din față, geamurile joase sînt la fel de opace. Întrezăresc totuși încăperi semipărăsite, ceva cactuși care par pietrificați, o cutie cu pixuri, fantome de dispeceri și un aer general de dezolare. Acum doi ani, primăria anunța lemnos că vrea să dărîme depoul pentru ca în locul lui să facă o parcare: „Pentru constituirea acestei parcări, Municipiul București dorește să vină în sprijinul cetățenilor în vederea fluidizării circulației, cît și a ambuteiajelor” se arăta în limbajul chinuit al unei hotărîri de Consiliu General. E clar că de atunci nu s-a întîmplat nimic, depoul își vede încă de treaba lui.

Zona nu e construită unitar. Spre Calea Floreasca pot desluși case cu etaj retrase de la stradă, în schimb, în buzunarele secrete din spate, construcțiile sînt diferite. Doar pe strada Turbinei, de-a stînga și de-a dreapta, osatura caselor e identică. Peste ele s-au așezat, cu anii, modificările făcute de generații de locuitori. Cine au fost totuși ei? S-au construit aceste case pentru muncitorii care aveau nevoie de ele? Se pare că nu. Istoricul Răzvan Voinea, care a săpat în arhivele locului, arată că, inițial, un muncitor cu cel mult 200 de lei salariu lunar ar fi putut să-și permită să plătească în rate o casă de felul ăsta. Legea se schimbă însă în 1913, iar pragul crește la 400 de lei. Adică au acces legal la locuințe eftine funcționarii, inginerimea și restul celor care cîștigau mai bine. Împărțeala caselor nu o făcea Societatea care le construia. Aceasta încheie parteneriate cu diversele instituții ale statului – Regia Monopolurilor Statului, Ministerul de Război sau CFR. Or, aceste instituții aveau listele lor cu beneficiari; știm cu toții cum funcționează o cunoștință, o vorbă bună, o relație bine plasată. Cam așa. Din totalul de 4.000 de locuitori care și-au făcut case prin Societate, foarte puțini erau muncitori, arată arhivele. Concluzia istoricului e că proiectul social a fost ratat, în cazul ăsta. A avut însă de cîștigat arhitectura orașului; zona a scăpat de demolările masive pe care urma să le facă regimul venit după ’45.

Odată cu venirea comuniștilor, o nedreptate este înlocuită cu alta. Oamenii se trezesc ba cu casele naționalizate, ba li se impun chiriași aduși din afară. Legea acorda fiecărei persoane un spațiu de 14 metri pătrați. O familie de, să spunem, patru persoane ar fi avut dreptul la 56 de metri pătrați. Multe dintre casele din parcelare ajungeau și la 200 de metri pătrați. Țesătura socială a cartierului, atîta cît a fost, e ruptă și făcută ferfeniță. Memoria locuitorilor e lacunară și plină de goluri. Puțină lume știe cînd și în ce condiții le-au fost construite casele. De aceea istorici ca Răzvan Voinea și o mînă de arhitecți s-au gîndit să recupereze puțin din trecutul orașului și să-l redea cumva locuitorilor săi. Asociația Studio Zona a făcut broșuri cu istoria acestor locuri și le-a împărțit oamenilor. Ca să termin cu un truism, istoria nu e deloc simplă și nicidecum în alb și negru. O să descoperim cu toții că stăm peste un noian de nedreptăți peste care s-au așezat altele și altele. Corupția și interesele de clan nu s-au inventat acum, iar o perspectivă mai generoasă asupra trecutului ne poate face un pic mai înțelepți.

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.