O lege nouă şi un vechi dispreţ

Publicat în Dilema Veche nr. 588 din 21-27 mai 2015
Din nou scandal, în loc de dialog jpeg

Va fi pusă în dezbatere publică o nouă lege a educaţiei. Ministrul învăţămîntului a asigurat poporul că va avea la dispoziţie o lună întreagă pentru a spune ce e bine şi ce e rău în legea care stă, deocamdată, prin sertarele Parlamentului. În mod normal, o astfel de veste ar trebui luată foarte în serios:  la cîte probleme are şcoala românească, grija statului de a aduce îmbunătăţiri în educaţie ar trebui să ne facă să stăm cu ochii nedezlipiţi de calendar şi de site-ul ministerului, pentru a afla cît mai multe şi a ne apuca de vorbit, consultat, dezbătut, interogat, modificat etc.

Am însă cîteva bune motive ca această iniţiativă să mi se pară total neserioasă, lipsită de eficienţă, făcută doar ca să înfrumuseţeze reverul partidului aflat la guvernare.  Iată-le:

1. Din dialogul ministrului cu presa nu se desprinde nici un inventar responsabil cu privire la eşecurile numeroase şi bine cunoscute ale învăţămîntului, corijabile, eventual, prin această nouă lege. Te-ai aştepta ca orice iniţiativă legislativă în domeniu să fie precedată de studii ale institutelor de cercetare a educaţiei, de dialoguri ample la masa rotundă cu toţi actorii implicaţi în domeniu (părinţi, profesori, ONG-uri, sindicate, directori de şcoli sau de licee, decani sau rectori, angajatori etc.), de declaraţii comune ale tuturor partidelor politice care să descrie un punct de vedere comun asupra planului de reformare pe termen lung a educaţiei etc. Nici vorbă: din cele relatate de presă reiese că domnul ministru  vrea lege în educaţie fiindcă a vorbit cu sindicatele şi au căzut de acord că e nevoie, şi fiindcă domnul Ponta a făcut promisiuni în campania prezidenţială. 

2. Această nouă lege a educaţiei este strîns legată de numele obosit al doamnei Ecaterina Andronescu, şefa comisiei de învăţămînt din Senat, în sertarele căreia stă draftul legii din 2009. Doamna senator e un personaj trist al învăţămîntului românesc: a dovedit cu asupra de măsură, în nenumăratele funcţii ocupate şi în toate apariţiile, multe, televizate, că nu este decît un slujbaş de partid, mărunt, servil, loial  şefilor. Nu se înţelege de ce după toate eşecurile răsunătoare obţinute în activitatea domniei sale de reformatoare a învăţămîntului, după acuzaţiile de interese meschine şi nepricepere în domeniul educaţiei, doamna Ecaterina Andronescu este văzută, şi acum, ca un guru al şcolii româneşti.

3. Din declaraţiile ministrului Câmpeanu reiese că priorităţile învăţămîntului pe care încearcă să le rezolve prin această nouă lege sînt examenele, testările naţionale şi statutul cadrului didactic. Or fi, nu zic nu. Dar şcoala din România are, cred, probleme mai urgente şi mai grave: lipsa manualelor şcolare, pregătirea profesională jalnică a cadrelor didactice, programele şcolare cu conţinut mucegăit, lipsa grădiniţelor din comunităţile rurale ori lipsa igienei şi a securităţii din şcolile urbane etc. Aşa stînd lucrurile, o preocupare bruscă pentru cîte examene ar trebui să dea un licean ca să obţină diploma de bacalaureat mi se pare total inadecvată. Şi neserioasă.

4. Draftul noii legi a educaţiei pare ceva cu totul misterios şi profund inaccesibil: nici sindicatele, nici profesorii, nici ziariştii şi se pare că nici măcar ministrul însuşi nu ştiu încă ce schimbări majore şi benefice vor veni peste ei: doamna Ecaterina Andronescu tace, domnul Câmpeanu face declaraţii eliptice din care reiese doar că vrea schimbare, iar  sindicaliştii vorbesc din ce află „pe surse“.

5. Luna iunie, luna în care se presupune că ar trebui să existe dezbaterea publică pe proiectul noii legi a educaţiei, este o lună în care profesorii, şcolarii, părinţii, inspectorii, directorii – pe scurt, toţi cei care sînt invitaţi să dezbată – sînt foarte ocupaţi cu organizarea sfîrşitului de an şcolar: încheierea situţiilor şcolare, examene de bacalauareat sau de intrare la liceu, serbări etc. Singurii care nu sînt ocupaţi sînt, din nou, doamna Ecaterina Andronescu, domnul Câmpeanu şi şefii de sindicate.

Să nu fim, deci, optimişti: dispreţul pentru generaţia de mîine persistă în gîndurile şi faptele conducătorilor patriei.

Maria Iordănescu este psiholog.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Promite-mi doar ce poți
„Pot să-ți promit că voi fi atent, că voi încerca să nu greșesc, dar nu pot să-ți promit că o să mă fac bine”.
Zizi și neantul jpeg
Alte stradale
Dar astăzi strada, în general, a devenit mai agresivă. Poate la fel de plină ca-n anii ’90, dar într-un alt mod.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Două kilograme și jumătate și alte cugetări
Este un text despre lipsa de acceptare a bolii și a morții.
E cool să postești jpeg
Cum inventezi mîndria națională
Ne iubim, așadar, compatrioții? Ne simțim bine în România? Sîntem mulțumiți cu traiul nostru?
p 20 WC jpg
Din ce sînt alcătuite viețile noastre?
Altfel, lumea nu este locuită nici de păcătoși iremediabili, nici de creștini perfecți. Intervalul este numele metafizic al obișnuitului pe care îl locuim.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Marele Premiu pentru filosofie al Academiei Franceze
Anca Vasiliu a contribuit constant la crearea punților dintre cultura care a primit-o și i-a recunoscut totodată expresivitatea stilistică a scrierilor sale
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Gino a intrat în Cartea Recordurilor ca fiind cel mai bătrîn cîine din lume: are 22 de ani și încă se ține bine.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Biroul meu de astăzi e același
Mă întreb tot mai des dacă, în loc să devină o gazdă pentru o viață mai bună, lumea nu s-a transformat cumva într-un birou universal în care ești mereu de găsit.
Zizi și neantul jpeg
Diverse, stradale…
Omniprezenți, pe vremea de atunci, în orele de lucru, erau cerșetorii și cei care sufereau de boli psihice.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
De ce trăiesc nemții cîte o sută de ani, sănătoși și întregi la cap?
Pentru mine, Berlinul este orașul cel mai bine organizat, ca infrastructură și ca tot, dar în care te simți cel mai liber.
E cool să postești jpeg
Unde-i tocmeală mai e păsuire?
„Pot rezista la orice, mai puțin tentației”.
p 20 WC jpg
Cafea sau vin?
La fel ca vinul, cafeaua are, în legendele ei de origine, o întrebuinţare spirituală.
Theodor Pallady jpeg
Energii divine necreate...
Teologia creștină s-a cristalizat în numeroase orizonturi lingvistice, dar ortodoxia a rămas în mare măsură tributară geniului grecesc.
640px Bucharest, Drumul Taberei (16307818580) jpg
Drumul Taberei 2030
Fidel Castro a fost plimbat pe bulevardul Drumul Taberei
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Pe o dubă destinată livrării unor produse, o adaptare a limbajului telefoanelor „fierbinți“ din anii 2000: „Livrez orice! Ia-mă! Sînt electrică!“
Cea mai bună parte din noi jpeg
Rămîi pe culoarul tău
Mi-a luat o jumătate de viață să înțeleg că oamenii nu pot fi înlocuiți și că creativitatea noastră este cea care ne legitimează unicitatea.
Zizi și neantul jpeg
Obiecte și dispariții
Țin minte că pe ultimele le-am văzut cam atunci cînd s-a născut copilul meu. Atunci au fost, la propriu, obiecte de trusou.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
În goana vieții
„Nu juca acel joc la care te obligă un semafor care decide pentru tine cînd e timpul să mergi, cînd să te oprești. Stai puțin nemișcat și gîndește-te.”
p 20 Walter Benjamin  WC jpg
Geografii spirituale (II): orașul
Walter Benjamin nu vorbește, desigur, despre o transcendență personală, nici măcar despre una în sens tradițional.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Hypatia. Adevăr și legend
Uciderea Hypatiei de către un grup de fanatici care-și spuneau creștini e un fapt istoric incontestabil.
p 24 E  Farkas jpg
Cu ochii-n 3,14
Altfel spus: e sexul normal „mai puțin” decît devierile anal-orale sau este perversiunea supremă?
Cea mai bună parte din noi jpeg
Povestea merge mai departe
Unul dintre motivele pentru care am dorit să mă mut în București au fost concertele.
Zizi și neantul jpeg
Călătoria prin orașul-pădure
Paltoanele noastre cu siguranță erau: parcă ne camuflau, ne făceau să ne pitim în peisaj. Într-un fel, așa ne simțeam în siguranță.

Adevarul.ro

Culori curcubeu FOTO Shutterstock jpg
Pantone a anunțat culoarea anului 2023. Cum arată nuanța „curajoasă și vibrantă”
Viva Magenta, o culoare în care se îmbină rozul fucsia cu roșu închis și albastru a fost desemnată de Institutul Pantone ca fiind culoare anului viitor. Potrivit reprezentanților institutului, culoarea este „curajoasă și vibrantă” și inspiră optimism.
 Plata online cu cardul jpg jpeg
Cum se pot fura banii de pe cardul bancar fără ca hoții să aibă acces fizic la instrumentul de plată
Un bărbat din Brăila a profitat de faptul că o persoană a postat pe Facebook o poză cu cardul pe care îl pierduse și a sustras diverse sume de bani de pe acesta. A repetat isprava câteva luni mai târziu cu un alt card pierdut
Horoscop - zodii - zodiac FOTO Shutterstock
Horoscopul zilei, 3 decembrie. O zodie se va confrunta cu probleme mari
Horoscopul zilei pentru ziua de sâmbătă, 3 decembrie, este realizat de astrologul Click, Lorina, și vine cu predicții complete pentru toate zodiile.

HIstoria.ro

image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.
image
Scurt istoric al zilei naţionale
Instaurată încă de la venirea pe tronul României a lui Carol I, 10 Mai a rămas în tradiţia românilor ca Ziua Naţională a României moderne, până în 1947, când a fost impus regimul comunist. Un principe strãin pe tronul României reprezenta o necesitate politicã întrucât dupã abdicarea forţatã a lui Cuza la 11 februarie se ridica problema menţinerii recunoaşterii unirii celor douã principate.