O cronică cinstită de familie

Publicat în Dilema Veche nr. 770 din 22-28 noiembrie 2018
Invizibilii jpeg

(orice asemănare cu persoane și situații reale e absolut întîmplătoare)

Dacă stau să mă gîndesc bine, istoria închegată a familiei noastre trebuie că a început de pe la bunici, de undeva. Mamaie-mea, de pildă, cea care a strîns laolaltă în pumnul ei puternic hățurile dezlînate ale rudeniilor la acea vreme, ar fi făcut azi o sută de ani. Nu i-a mai făcut, că fuma, bea cafea și avea inima înveninată.

Oricît s-ar înmieri în timp amintirile noastre despre oameni și întîmplări, am ajuns și noi, rămășițele pierdute ale acestei familii, să recunoaștem că mamaie era, de fapt, o hoașcă. Ambiția ei, gura bogată, egoismul, invidia verde, simplitatea ei, ca țesătură interioară, ne-a tarat și pe noi pînă la oase. Desigur, avem, printre veri și verișoare mai tinere sau printre strămătuși scăpate cumva neatinse prin ochiurile vremurilor, personaje orbite de nostalgii. Că bunica era așa și pe dincolo, blîndă, adică, harnică, adică, bună ca pîinea caldă și cu șorțurile mirosindu-i a plăcinte. Știți, prostii de genul ăsta.

Cum ne trosneau lemnele în sobă iarna și ce bună și altfel e o căldură din asta, venită din lemne. Că scoarțele de pe jos sau de pe pereți cusute cu mîinile aspre ale fecioarele care se înzestrau de mici pînă să fie date. Că uite cum îndoldorau ele laițele și cuferele cu ștergare, ii și marame. Că merele coapte în sobă, plăcinta de dovleac, apa rece din găleată băută cu cănile alea cu emailul sărit, din cele în care primesc hipsterii acum limonadă, știți?

Din nostalgiile astea am scăpat cîteva rubedenii, destule, aș zice, și uite cum stăm acum pe marginea fotografiei pălite de familie și ne uităm cumva neîncrezători la detalii la care nu ne-am gîndit. Ce eram, cum am fost?

Păi, am fost în primul rînd simpli și fără multe zbateri interioare, exact ca mamaie. Care era credincioasă, dar drăcuia și suduia la o adică de s-ar fi opărit de rușine Scaraoțchi, el. Era invidioasă, și orice succes sau măcar pas înainte al vreunui cunoscut trebuia să aibă niște resorturi ascunse, adicătelea nu putea omul ăla să fi făcut prin puterile lui așa ceva. Ori a fost ajutat pe ascuns de cine știe ce figură dubioasă, ori a dat la cineva în cap sau, mă rog, a trădat, mințit și viclenit, ceva trebuie că a fost la mijloc. Nici străinii nu-i plăceau lui mamaie. Adevărat că, dacă mai aducea vreunul din familie un venetic la masă, îl omenea pe ăla agresiv, să-i sară ochii de la atîta mîncare și băutură, să vadă străinul că are de unde. După aia înfoia cu năduf la loc pernele pe care stătuse omul, „al dreacu’, ai văzut ce mîțîit vorbea?“

Nu zic, își iubea mamaie copiii, nepoții și ce vlăstare mai creșteau din copacul familiei, îi iubea cum își iubea mîța Norina puii. Îi pocnea pe acasă, dar ieșea cu pieptul dezgolit să-i apere dacă vreun nemernic din afară cuteza să se atingă de ei, fie doar și cu vorba. D-aia prea învățați n-am ieșit nici noi, vlăstarele ei, că ne-a apărat și de carte. Ne lăsa să ne ștergem la cur cu foi rupte de prin cărți de pripas nimerite cine știe cum prin curte și nu i păsa dacă, minți fragede și încă impresionabile cum eram, îl vedeam pe tataie cum duce puii de mîță orbi (care uite cum dau din lăbuțele alea firave cu pernuțe micronice, rozulii) și îi dă pe gîrlă.

Și apoi nu ne-am chinuit să păstrăm mai nimic din ce ne-ar mai fi amintit de ea. Ce naiba era să păstrăm? Șorțurile ei miroseau a tocană, bijuteriile ei, sărmane tinichele aduse de prin agealîcuri, cositor strîmb și aramă coclită. Scaune desperecheate, se nimerise între ele și unul domnesc, cu frumoasă lucrătură săpată într-un lemn cald, a sfîrșit descleiat prin curte, se găinățau găinile pe el. Cearșafuri din ladă nefolosite vreodată, putrede de la umezeală, mobilă sărăntoacă, papuci de plastic, o geantă veche care mirosea pe dinăuntru a acreala vremurilor și a ceva mentă medicinală. Rochii fără Dumnezeu, of, biată mamaie, nu ești și parcă n-ai fost niciodată. N-ai știut să faci cu iglița aia nenorocită decît niște macrameuri anoste. De ce nu ne-ai cusut și pe noi acolo, de ce nu ne-ai legat mai strîns în ochiuri de trei, în ochiuri de opt, de mătase tare? Ai fi făcut azi o sută de ani. Să-ți fie de bine. 

Selma Iusuf este jurnalistă, redactor-șef la știri, radio Kiss FM și Magic FM.

IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.

Adevarul.ro

image
BBC: Unanimitate în guvernul israelian privind răspunsul la atacul iranian
Hanoch Milwidsky, vicepreședinte al parlamentului israelian și membru al Knessetului din partea Partidului Likud al premierului Netanyahu, a declarat pentru BBC că există unanimitate în guvernul israelian cu privire la faptul că ar trebui să existe un răspuns la atacul iranian.
image
Topul țărilor europene cu cei mai educați locuitori. Pe ce loc e România
Ponderea persoanelor cu studii superioare este mai mare în țările nordice și baltice, iar femeile sunt, în general, cele mai educate. România are cel mai mic procent din UE în ceea ce privește numărul de persoane cu studii superioare.
image
Televiziunea iraniană, fake news grosolan despre atacul asupra Israelului. Ce video a arătat populației ca fiind „lovitura de succes” VIDEO
Televiziunea de stat iraniană a difuzat duminică, în mod repetat, o înregistrare video cu un incendiu în Chile, susținând că este vorba de imagini cu rachete care au lovit cu succes ținte din Israel.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.