Nu e suficient să ai perlele pentru a realiza colierul

Publicat în Dilema Veche nr. 698 din 6-12 iulie 2017
Nu e suficient să ai perlele pentru a realiza colierul jpeg

În faţa foii albe, încerc zadarnic să-mi pun ordine în gîndurile pe care vreau să le aştern pe hîrtie. Alcătuiesc diverse variante, nici una nu mi se pare aproape de ce aş vrea eu să fie varianta optimă. Un joc nesfîrşit, o „geometrie“ a ideilor cu un contur mereu schimbător, nimic care să mă mulţumească, nimic de turnat într-un tipar definitiv. Nicăieri un sprijin, departe de mine starea de graţie necesară unei asemenea încercări. Parcă şi coala albă de hîrtie se uită la mine dojenitor.

Aşadar, ce voiam să scriu? Să fie o amnezie trecătoare sau avertismentul unui Alzheimer prematur? Dacă îmi aduc bine aminte, era vorba de visul din noaptea trecută, o întîmplare absurdă (doar e vis!), o încăierare în „cantina“ cimitirului din Rue de la Savane, cîteva străzi mai încolo de strada mea unde, în miez de noapte, pelerini în lungi mantale negre şi -glugi imense trase pe cap, purtînd în mîini buchete de flori şi lumînări aprinse, izbeau cu picioarele „locatarii“ de drept ai aşezămîntului care, înspăimîntaţi, încercau să se refugieze în columbariu, fiecare căutîndu-şi cu disperare urna. Reţinusem şi cîteva secvenţe pline de umor macabru pe care intenţionam să le notez în caietul de pe noptieră, dar dimineaţa tulbure m-a făcut să pierd firul pe care se înşirau aceste stranii întîmplări.

„Firul“, am zis. Renunţ la scris, trec la citit. Într-un anticariat, deschid o carte la întîmplare: Gustave Flaubert, La Tentation de Saint Antoine. Pe o pagină plină de sublinieri, dau de o scrisoare către o prietenă intimă, poeta Louise Colet, căreia îi trimisese manuscrisul unei scrieri. Autorul îi face o mărturisire: „Je taillais avec cœur les perles de mon collier. Je n’y ai oublié qu’un chose: c’est le fil!“ Buna lui prietenă elogiază manuscrisul, acoperindu-l cu laude, dar Flaubert îi taie din elan: „Les perles ne font pas le collier, c’est le fil“. Eu nu am nici firul, nici perlele. Adio, colier! Adio, capodoperă!

În biblioteca arondismentului, fără nici un plan inițial de lectură, aleg cîteva volume din rafturile unde accesul este liber. Italo Calvino, Leçons américaines, Ed. Gallimard, este prima pe care o frunzăresc. De-aş nimeri la Loto numerele cîştigătoare aşa cum nimeresc anumite pagini care mă încîntă – nu de puţine ori în tomuri obscure –, eram de multă vreme milionar. Am deschis exact unde trebuia. Într-una dintre paginile cărții, dau de ceva ce se leagă de realizarea colierului, a capodoperei, un element în plus, esenţial însă, care transfigurează meșteșugul în artă: „Între alte numeroase calități, Tchouang-tseu (Zhuangzi) avea și o mare siguranță a mîinii. Regele i-a cerut să deseneze un crab. Tchouang-tseu i-a răspuns că are nevoie de un răstimp de cinci ani și de o vilă cu doisprezece servitori. La capătul celor cinci ani, Tchouang-tseu nu începuse încă desenul. «Îmi mai trebuie cinci ani», îi cere Tchouang-tseu. Regele îi acordă. La sfîrșitul celui de-al zecelea an, Tchouang-tseu ia pensula în mînă și într-o clipă, dintr-o singură linie, desenează un crab, crabul perfect care nu se văzuse vreodată.“

Deci nu este suficient să ai perlele şi firul pentru a realiza colierul. Gustave Flaubert s-a înșelat. Mai trebuie ceva, ceva ce nu depinde întotdeauna de noi: o stare psihologică anume, un impuls celest de care înţeleptul pictor chinez era pe deplin conştient. Brâncuşi, cel care a „transgresat sublimul în palpabil“, a sintetizat exemplar lecţia lui Tchouang-tseu: „Greu nu e să faci un lucru. Greu este să te pui în starea de a-l face.“

Pentru a realiza un colier cum nu s-a mai văzut vreodată, asemeni crabului lui Tchouang-tseu, avem imperioasă nevoie de perle, de fir şi, nu în ultimul rînd, de puterea de a ne pune în starea de a-l face. 

Emil Belu este scriitor și trăiește în Canada.

Foto: wikimedia commons

Cea mai bună parte din noi jpeg
Să găsești oameni la fel ca tine
A îndrăzni să vorbești despre o boală înseamnă a crea o comunitate.
Zizi și neantul jpeg
„Luna cadourilor” și cenușiul
Simțeam cum realitatea tindea, făcea chiar presiuni asupra noastră, a locuitorilor ei, să se transforme în irealitatea din Lumea de lemn.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cine o mai ține minte pe „fata de la pagina 5?” – cum recuperăm anii ’90?
Ar trebui să existe undeva la un loc de cinste într-un muzeu al presei românești de după 1989.
E cool să postești jpeg
Termopanul, valoare națională
„O bojdeucă trendy“, „Parchetul este cumpărat de la Dedeman sau Praktiker?“
p 20 Balaam WC jpg
Originea regilor magi
E un mag dintre caldeeni? Un ghicitor în stele? Un vrăjitor malefic?
Theodor Pallady jpeg
O carte despre oameni și îngeri
Cititorul va descoperi în text rațiunea tainică a Întrupării: doar omul – cu anatomia lui de lut și sufletul său nemuritor – avea să fie o imago Dei.
p 24 F  Prica jpg
Cu ochii-n 3,14
„Un cal a reușit cumva să iasă din boxa lui și umblă prin avion.”
image png
Oamenii din fotografii
Să-i facem să supraviețuiască.
image png
Malliștii
După film, ne-am dus să ne căutăm mașina în parcarea subterană, acolo, în hruba aia imensă și întunecoasă se termină fericirea.
image png
Lectura, antidotul violenței?
Cel mai des, este invocată lipsa timpului: „N-am mai citit pentru că m-a copleșit oboseala”.
image png
Mărturia lui Pascal
Cuvinte care „nu vor trece”, pline de „har și de adevăr”.
p 20 Iași WC jpg
Provincia ca problemă
Iar faptele, cîte și cum se fac ele, capătă cadențe cosmice, ca în sfîșietorul testament al Olguței.
p 21 la Lorin WC jpg
Olimpul litoralului românesc (2)
Ceva din spiritul stațiunii, un je-ne-sais-quoi, îi face și pe sportivii de performanță să își facă aici cantonamentele.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Lacrimile ei se amestecă cu cele ale acestui bazin“.
image png
Toate lucrurile care s-au schimbat
E nevoie de atît de puțin după ce anii își fac treaba.
image png
Capoate și feminități
Așa, diferențele dintre interior și exterior erau într-o măsură abolite.
image png
Piața Romană
Fetele de 20 de ani de acum nu-și mai pierd vremea în astfel de bodegi.
image png
Zgomotul și furia
Drept urmare, există mai multe metode tradiționale de a riposta unui vecin zgomotos.
image png
Cîteva note despre agapa creștină
Evident că nimeni, mîncînd laolaltă, nu stătea să filosofeze. Eram însă alături de Domnul.
p 20 Arik Ascherman WC jpg
Traumă şi discernămînt
Dar, în ciuda singurătăţii şi a primejdiilor acum mult mai aspre, rabinul îşi continuă patrularea, nu părăseşte paza.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
Într-un supermarket, la raionul de alimente exotice, am descoperit mămăliga ambalată în vid, „gata preparată”.
image png
Lumi fragile
Am perceput „schimbul de scrisori”, formulare care în curînd va trece și ea într-o arhivă a limbii, ca pe un fel de apel la memorie.
image png
Frig și acasă
Cert e că, în ciuda condițiilor aparent vitrege, m-am simțit acasă acolo.
image png

Adevarul.ro

image
Iphone-ul care l-a băgat la închisoare pe Cherecheș. „Ți-ai vândut sufletul diavolului... Eu sunt ăla”
Una dintre probele principale ale acuzării în cazul lui Cătălin Cherecheș a fost seria de 47 de înregistrări audio realizate cu un Iphone S 5. Instanțele au analizat expertize și contra-expertize pentru a răspunde acuzațiilor primarului conform cărora înregistrările au fost trunchiate.
image
Dezvăluiri tulburătoare în cazul doctoriței de 31 de ani ucise în Franța. Cine este principalul suspect și ce spune logodnicul ei
Apar noi detalii în cazul Doinei Jurcă, tânăra doctoriță de 31 de ani din Galați, care a fost găsită înjunghiată într-un apartament din Franța. Logodnicul Doinei spune că principalul suspect este un francez, care ar fi fost reținut
image
Scenă de coșmar la Suceava. Un om de afaceri și-a ucis mama și apoi a început să strige cu o cruce în mână
O femeie în vârstă de 78 de ani, din comuna Dumbrăveni, județul Suceava, a fost găsită moartă, cu numeroase urme de agresiune pe corp, în locuința fiului ei. Anchetatorii au descoperit o scenă de groază la fața locului

HIstoria.ro

image
Cine este și de unde vine Moş Nicolae?
În noaptea de 5 spre 6 decembrie tradiţia spune că Moş Nicolae vine la geamuri şi vede copiii care sunt cuminţi, lăsându-le în cizmuliţe dulcuri şi alte daruri. Spre deosebire de Moş Crăciun, Moş Nicolae nu se arată niciodată iar copiii care au fost cuminţi vor găsi în ghetuţe diverse cadouri.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.
image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.