Neguvernabili sau neguvernaţi?

Publicat în Dilema Veche nr. 727 din 25-31 ianuarie 2018
Neguvernabili sau neguvernaţi? jpeg

Românii protestează. Doamna Ecaterina Andronescu, de care a depins, în cîteva rînduri, școala românească, îi ceartă că se lasă manipulați, că fac de rușine țara în ochii lumii: „Dacă aceste demonstrații generează instabilitatea țării, dacă ele transmit un mesaj în afară că România este o țară neguvernabilă, atunci trebuie să-și asume responsabilitatea toți cei care poate din spate i-au îndemnat să iasă.“ Cu alte cuvinte, Bubico, șezi mumos, mamă!, că ne vede lumea și rîde de noi. Așadar, doamna ministru crede că Occidentul nu se minunează de „performanțele“ uluitoare ale PSD-ului, care și-a căsăpit propriii prim-miniștri de două ori într-un an și l-a trimis la plimbare prin Herăstrău pe cel japonez, a bălmăjit Codul Fiscal și Codul Penal, a risipit banii de investiții și și-a apărat penalii cu orice preț. Nu, Occidentul este stupefiat de proasta creștere și de nepatriotismul românilor ieșiți în stradă. Românii trebuie învățați de mici să asculte de șefi și să nu iasă în stradă.

Eu cred că doamna – slavă Domnului, fostă! – ministru al Educației va fi sanctificată de partid. O asemenea înzestrare pentru a vedea binele acolo unde mai toată lumea vede răul, pentru a ridica în slăvi corectitudinea acolo unde cei din piață văd ilegalități, pentru a vedea guvernare nobilă acolo unde românii simt pe propria piele corupția și interesul personal sau de partid, o asemenea înzestrare nu poate fi trecută cu vederea, într-un registru al virtuților mîntuitoare. Aparițiile Ecaterinei Andronescu în spațiul public sînt balsam pentru spiritul și sufletul oricui: vorbește lung și înlăcrimat despre comunicare, dialog, educație, cooperare, bună înțelegere, ca și cum cei pe care domnia-sa îi reprezintă, alde Liviu Dragnea, Victor Ponta, Șerban Nicolae, Codrin Ștefănescu & comp și ALDE însăși ar fi mesageri calificați ai Sfinților Părinți.

Revenind însă la „lipsa de patriotism“ a protestatarilor, iată ce mai spune doamna senator: „Avem obligația să respectăm imaginea țării și să nu dăm senzația că sîntem o țară neguvernabilă.“ S-ar zice, așadar, că a dat strechea în români: nu mai ascultă de ordonanțele Guvernului, nu mai știu de legi și de norme de bună cuviință, îi apucă, așa, nevrotic, de mai multe ori pe an, să iasă în stradă și în frig ca să dărîme guverne.

Pe de altă parte, ceea ce spune doamna Andronescu nu e cu totul neadevărat: da, Guvernul României reprezintă, sau ar trabui să reprezinte întrucîtva, imaginea României. El dă seamă lumii despre felul în care un popor înțelege să-și administreze drumul spre viitor. Iar protestele începute acum un an tocmai despre asta vorbesc: despre un popor care refuză să mai poarte imaginea dezastruoasă pe care Guvernul i-o lipește de frunte cu de a sila, o imagine dominată de corupție, incompetență, incultură, agramatism. Ne facem de rîs nu cu protestatarii, ci cu ministrul Educației și cu cel al Sănătății, cu legile penale modificate strîmb, cu un Cod Fiscal imprevizibil ca stihiile, cu parlamentari suspecți apărați de cercetarea penală, cu hoții la drumul mare. Ne facem de rîs cu foști miniștri ai Educației care apără plagiate și pe plagiatori, cu lipsa manualelor la început de an școlar, cu sărăcia care împiedică mii de familii să aibă acces la un loc de muncă, la școală sau la serviciile medicale. Da, imaginea României are de suferit cînd bătăliile nu se dau pentru fondurile europene, care ar putea aduce autostrăzi sau programe de formare pentru profesori, ci pentru șpăgi, comisioane sau funcții lucrative.

Doamna senator vorbește îngrijorată de felul în care apărem în lume, ca și cum miniștrii guvernelor PSD tocmai aveau în buzunar zeci de invitații de la omologii lor din străinătate, invitații la schimburi de idei și de experiență, sabotate – ghinion! – de protestele românilor. Astfel, toată truda de a construi o imagine paradiziacă a plaiurilor noastre s-a spulberat. Păcat! Cei de la Oxford au ratat șansa de a l avea în mijlocul lor pe dl Liviu Pop, gata să le împărtășească bunele practici ale învățămîntului românesc.

Au umblat zvonuri cum că doamna Andronescu ar fi fost din nou – a cîta oară?! – un candidat serios pentru postul de ministru al Educației. Merită să ieșim în stradă pentru a apăra Justiția? Sigur, dar nu e de ajuns: din cînd în cînd, ar trebui să ne irite și prezența perpetuă a unui asemenea personaj în preajma învățămîntului românesc. Ca și cum ar fi singura soluție. Nu este. 

Maria Iordănescu este psiholog.

Foto: adevarul.ro

Zizi și neantul jpeg
Kitul de supraviețuire și exteriorul
Orice acțiune astăzi simplă era tratată, pe atunci, ca o operațiune de comando.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
Vioara lui Ingres
Un hobby este considerat a fi o extensie a personalității noastre dincolo de granițele profesionale și un indicator al faptului că avem pasiuni.
P 20 Sfintii Petru si Pavel WC jpg
Întoarcerea din cer. Conversiunea privirii
Proximitatea mundană a transcendenței este taina aflată în inima creștinismului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Charles de Foucauld
Accidentul – ca, de altfel, și minunea – a avut loc în biserica de lîngă școala de cavalerie unde învățase Charles de Foucauld.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Mama Natură l-a răsplătit cum se cuvine pentru profunda lui înțelegere.”
Zizi și neantul jpeg
Evadări în absolut
Intrînd în mare și înaintînd în ea, atît cît îți permiteau puterile, sfidai direct determinările.
956 08 Foto LNiculae jpg
Note şi fotografii (3)
Alte sunete vagi compun însăși tăcerea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Capătul drumului – cum recuperăm anii ’90?
Tramvaiul 21 are o cu totul altă personalitate decît troleul 66 sau autobuzul 135.
p 19 WC jpg
Natura-n bucate
Sînt aceste panacee care promit viață lungă și sănătoasă reale sau doar o găselniță a industriei alimentare?
p 20 WC jpg
Apocalipsa la îndemînă
În orice religie, extremismul secretă o ideologie a „comunităţii aleşilor” eschatologici în luptă cu restul „decăzut” al umanităţii.
Theodor Pallady jpeg
Franciscanul de pe Bega
„Prologul” pelbartian e savuros ca un poem avangardist.
1226px Jesus walking on water  Daniel of Uranc, 1433 jpg
Aventura a doi frați ambițioși
A filozofa despre ambiție fără a ne reconsidera reperele riscă, pe lîngă prețiozitate sau cinism, să ne limiteze pur și simplu la gustul obsesiv de a parveni speculativ, intelectual, moral.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Muștele femele au mai mulți neuroni decît masculii, acesta este rezultatul unui studiu recent care a observat creierul larvelor cu o tehnică inedită.
Zizi și neantul jpeg
La piscină
Pe vremuri, în anii ’70-’80, mersul la piscină era una dintre activitățile cele mai „fancy”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Corpul
Pe la 15 ani, deja îmi pierdusem toată încrederea în mine.
p 19 Johann Sebastian Bach WC jpg
Muzica lacrimilor. Bach
Muzica nu „reprezintă“ drama christică și nu îi caută o semnificație anume: ea se naște din cutremurarea care cuprinde lumea în momentul suferinței divine și o sădește adînc în sufletul ascultătorului.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Două comentarii la Geneză
Nu puțini s-au întrebat, de-a lungul secolelor, de ce ultimele trei cărți ale „Confesiunilor” lui Augustin sînt, de fapt, o exegeză la primele versete ale „Genezei”.
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
„Cînd viața se întîmplă, puiul e tot pui.“
Window through a window in Röe gård café 2 jpg
Decît un termopan, șefu’
După două ore de spart la daltă de jur împrejur, o opinteală finală a extras tocul ferestrei din perete, cu pervaz cu tot.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
O să fie bine! – recensămînt 2022 –
O să ajung eu în Albania, iar ei or să fie tot la coadă, încremeniți în așteptare.
E cool să postești jpeg
Viața fără Facebook
Cura de dezintoxicare de Facebook i-a făcut pe subiecții studiului mai toleranți față de ideile politice ale taberei adverse.
p 20 jpg jpg
La ceasul fără umbre al amiezii
Pentru viaţa spirituală, pentru căutarea şi întîlnirea cu Cel nelocalizabil, locul mai are importanţă?
Theodor Pallady jpeg
Pe terasă, cu Epictet
Greu de spus dacă stoicismul e la modă pentru că se poartă textele aspiraționale sau pentru că timpul nostru face loc unui anume neo-păgînism.

Adevarul.ro

image
Momentul de glorie în care România a fost pe locul 2 în lume la Olimpiadă, după SUA. De ce a sfidat Ceauşescu Rusia
La Olimpiada  de vară din 1984, din Los Angeles, România a adus acasă 53 de medalii, situându-se pe locul 2 în lume, după SUA. Participarea la evenimentul sportiv a reprezentat o sfidare la adresa Rusiei, care a făcut presiune asupra lui Ceauşescu pentru a boicota evenimentul. Argumentul care l-a convins pe dictator, pe lângă cei 120.000 de dolari primiţi pentru participare, a avut legătură cu contextul economic din ţară.
image
Câmpurile morţii de sub mall-urile din Ploieşti. Descoperire făcută de arheologi
Extinderea municipiului Ploieşti spre comunele Blejoi sau Aricheştii Rahtivani a scos la iveală un veritabil câmp al morţii, care ascunde deopotrivă comori unice, vechi de mii de ani, dar şi informaţii relevante despre o civilizaţie demult apusă.
image
Ciobanul din Valahia ajuns domnitor al Ţării Româneşti. A dus o prigoană aprigă împotriva marilor dregători
Mircea Ciobanul - domnitorul Ţării Româneşti care a primit acest nume pentru că înainte de a urca pe tron cumpăra oi pentru Constantinopol. Chiar dacă avea o preocupare paşnică, asta nu l-a împiedicat să devină unul dintre cei mai cruzi domnitori români.

HIstoria.ro

image
Predica de la Clermont: Chemarea la Prima Cruciadă
În ziua de 27 noiembrie 1095, pe câmpul din fața orașului Clermont, câteva sute de oameni așteptau să audă predica papei Urban al II-lea.
image
Frontul din Caucaz al Războiului ruso-turc din 1877-1878
Războiul din 1877-1878 este cunoscut mai ales pentru frontul din Balcani, la care au luat parte mari unități otomane, rusești și românești în principal, dar și trupe sârbești și muntenegrene.
image
Necunoscuta poveste a raclei în care s-au odihnit osemintele voievodului Mihai Viteazul
Cu ocazia comemorării recente a morții voievodului Mihai Viteazul, Muzeului Militar Național „Regele Ferdinand I” a publicat pe pagina de socializare a instituției povestea inedită a raclei în care, pentru un timp, s-au odihnit osemintele.