Negustorii de timp

Publicat în Dilema Veche nr. 970 din 10 noiembrie – 16 noiembrie 2022
E cool să postești jpeg

Dăm timpul înainte, îl dăm înapoi. Dormim mai mult, dormim mai puțin. Dăm ora 3 pe ora 4, iar ora 4 o schimbăm pe ora 3. Ne jucăm de-a negoțul cu timpul, de foarte multă vreme, în ideea că astfel vom ieși cu mai multe parale în buzunar, însă chiar merită toată această zbenguială orară? Nu cumva pierdem mai mult decît cîștigăm? Cîtă economie facem, în mod real, și cît de mult ne afectează schimbarea orei sănătatea, atît mentală, cît și fizică? 

În 2018, Uniunea Europeană a luat în calcul vechea invocare economică a schimbării orei, a pus-o în balanță cu disfuncționalitățile ei și, în urma studiilor și sondajelor care, pe de o parte, demonstrau impactul negativ asupra societății, iar pe de alta, cereau încetarea acesteia, a ajuns la concluzia, sub formă de recomandare către toate țările Uniunii, că această schimbare de oră n-ar mai trebui să aibă loc. 

De unde a pornit însă toată această poveste și unde sîntem în prezent?

Un mic istoric abracadabrant 

Schimbarea orei are un lung, încîlcit și politizat istoric.

Cîrcotașii și gurile rele ar putea da vina pe Benjamin Franklin, căci acesta ar fi deschis pentru prima dată Cutia Pandorei, în timpul mandatului său de diplomat în Franța, cînd a publicat, în 1784, un articol în Journal de Paris prin care îi încuraja pe parizieni să se trezească odată cu găinile și să se culce tot odată cu ele, pentru a face economie la lumînări. Ca să-i convingă, Franklin le face și un calcul: „Cele șase luni din 20 martie pînă pe 20 septembrie îmi oferă 183 de nopți. Înmulțesc acest număr cu șapte (numărul de lumînări arse în fiecare noapte) și obțin un număr de 1.281. Înmulțit cu 100.000 de familii, obțin 128.100.000 de lumînări, adică 64.050.000 de kilograme de ceară, ceea ce înseamnă, la prețul mediu, o cheltuială anuală de 96.075.000 de lire – o sumă enormă pe care Parisul ar putea s-o economisească în fiecare an folosind lumina soarelui în loc de lumînări. (...) Cred că toți cei care au bun-simț (...) se vor strădui, aflînd aceastea, să se trezească odată cu soarele”. 

Pentru restul oamenilor, cei care n-au decența să fie economi, Franklin propunea în respectivul articol și reglementări: ferestrele cu obloane (care ar fi oprit lumina soarelui) să fie taxate, poliția să intervină în casele unde lumînările s-ar aprinde prea devreme, iar familiilor să nu le fie permis să cumpere mai mult de un kilogram de lumînări pe săptămînă. În plus, Franklin mai propunea ca, în fiecare dimineață, de îndată ce răsare soarele, să sune clopotele în fiecare biserică și, dacă nici asta nu va fi suficient ca să-i dezmeticească pe parizieni, să se tragă cu tunul pe fiecare stradă, „pentru a-i trezi pe leneși și a-i face să deschidă ochii pentru a-și vedea propriul interes”.

Însă, dacă articolul lui Franklin (care fusese, potrivit istoricilor, o cioacă scrisă mai degrabă pentru a-și învinge plictiseala și a-și amuza prietenul, pe Antoine Alexis-Francois Cadet de Vaux, cel care edita Journal de Paris) viza doar trezirea mai devreme pe timp de vară, ideea serioasă de a schimba ora îi aparține lui William Willett, promotorul orei de vară în Marea Britanie, care a publicat în 1907 articolul The Waste of Daylight („Irosirea luminii zilei”), în care propunea ca ceasurile să fie date înainte și înapoi cu cîte 80 de minute, în patru etape. Astfel, în fiecare duminică din aprilie, ceasurile să fie date înainte cu cîte 20 de minute și, în același fel, în timpul lunii septembrie, să fie date înapoi. Potrivit calculelor sale, acest sistem ar fi făcut o economie de aproape 2,5 milioane de lire sterline.

© wikimedia commons
© wikimedia commons

Ideea de economisire a dus la introducerea oficială a orei de vară în 1916, în timpul Primului Război Mondial, Germania și Austro-Ungaria fiind primele țări care au adoptat-o, pentru economisirea rezervelor de cărbuni. Sistemul prevedea ca ziua de 1 mai să înceapă, de fapt, la ora 11 a zilei de 30 aprilie, iar ziua de 30 septembrie să se sfîrșească la o oră după miezul nopții. Sistemul a fost preluat mai apoi de Regatul Marii Britanii, apoi de puterile Antantei, în 1917 (anul în care și România a adoptat pentru prima oară schimbarea orei).

În Statele Unite, ora de vară a fost introdusă din 1918 pînă în 1919, apoi reintrodusă din 1942 pînă în 1945. În timpul celui de-al Doilea Război Mondial, în 1940, în Franța aflată sub ocupație „ora de vară” funcționa cu o diferență între zona liberă și cea ocupată, zona ocupată fiind administrată de comandamentul teritorial german, care stabilise fusul orar german (cu două ore în plus față de GMT și doar una pe timp de iarnă). Această discrepanță între zonele libere și cele ocupate a dat peste cap  într-atît circulația trenurilor care făceau legătura între teritorii, încît compania de căi ferate a propus regimului de la Vichy să se alinieze la ora germană, ceea ce s-a și întîmplat pe data de 16 februarie 1941.

După război, ora de vară a fost scoasă din calcule, însă negustorii timpului au reintrodus-o în anii ’70, odată cu prima criză a petrolului. Măsura, care trebuia să fie temporară și să fie aplicată doar pe durata crizei, s-a permanentizat, iar din 2001 Uniunea Europeană a emis o directivă prin care a obligat toate statele membre UE să dea înainte ceasul cu o oră, în ultima duminică a lunii martie, și înapoi în ultima duminică a lunii octombrie.

Efectele asupra sănătății

În motivarea financiară a schimbării orei s-a ignorat însă, cu desăvîrșire, impactul pe care acest negoț cu timpul îl are asupra bunăstării noastre fizice și psihice.  

Beth Ann Malow, profesor de Neurologie la Universitatea Vanderbilt, afirmă, într-un articol publicat în The Conversation,că efectele depășesc stadiul de „simple inconveniente”, iar această „oră de vară” produce grave disfuncționalități, de la dereglarea sistemului nervos, prin dereglarea rutinei somnului, pînă la atacuri de cord sau cerebrale. „Acest lucru e cauzat de faptul că ora ceasului nostru biologic e mutată forțat; cu alte cuvinte, trecînd la ora de vară, organismul se simte ca la 7 a.m., însă trebuie să se adapteze la ora oficială de 8 a.m.”

Iar această diferență de o oră chiar contează, susține cercetătoarea, pentru că supune organismul unui stres, nu doar pentru ziua schimbării, ci timp de săptămîni și chiar luni pentru că dereglează ritmul natural al corpului. Odată cu această dereglare, crește nivelul de cortizol din organism, un hormon generat de răspunsul la stres. 

Potrivit unui studiu din 2017, Spring Forward at Your Own Risk: Daylight Saving Time and Fatal Vehicle Crashespublicat în American Economic Journal, „Ora de vară (DST) are un impact asupra a peste 1,5 miliarde de oameni, iar multe dintre efectele sale asupra acestei populații rămîn încă necunoscute. Rezultatele noastre sugerează că, în perioada 2002-2011, tranziția la DST a provocat peste 30 de decese și un cost social de 275 de milioane de dolari anual”.

Potrivit autorilor unui alt studiu, din 2020, Measurable health effects associated with the daylight saving time shiftideea introducerii orei de vară a fost atractivă în vremea „lumînărilor și lămpilor cu gaz, deoarece le permitea lucrătorilor să folosească mai mult lumina soarelui pentru orele de lucru și să reducă cheltuielile angajatorilor pentru iluminat”. Însă azi, multe s-au schimbat căci doar o mică parte din cheltuielile energetice se duc pentru a produce lumină, după apusul soarelui. „Cu toate acestea, peste un sfert din populația lumii este supusă schimbării orei, de două ori pe an, ceea ce perturbă atît munca, cît și programul de odihnă și, posibil, ritmul circadian al ceasului. S-a demonstrat că schimbările de oră au un efect măsurabil asupra consumului de energie electrică, deși nu neapărat în direcția dorită. Studiile anterioare au demonstrat că schimbarea orei vara provoacă modificări vizibile în comportamentul uman în ceea ce privește timpul de trezire și vigilența autoraportată, o creștere semnificativă a accidentelor de trafic mortale (pînă la 30% în ziua schimbării ), o creștere pe termen scurt a accidentelor la locul de muncă (5,7%  după trecerea la ora de vară, deoarece angajații dorm, în medie, cu 40 de minute mai puțin) și rate crescute de infarct miocardic acut (cu aproximativ 3,9 %).”

Renunțăm sau nu la schimbarea orei?

Economic, nu mai prezintă nici un interes, de vreme ce, odată cu tehnologia, energia nu se mai consumă neapărat în aprinderea unui bec. În ceea ce privește sănătatea, din ce în ce mai multe studii trag semnale de alarmă. 

În 2018, renunțarea la schimbarea orei în Uniunea Europeană a fost pusă pe tapet și, în urma unor consultări publice și a unui amplu sondaj (potrivit căruia, din cei 4,6 milioane de respondenți, 84% au fost în favoarea renunțării), Comisia Europeană a propus o directivă pentru eliminarea orei de vară și armonizarea fusurilor orare în cadrul UE. Totuși, la trei ani după această directivă, lucrurile au rămas neschimbate.

Potrivit France Info, printre motivele invocate pentru aceasta se numără Brexit-ul, pandemia de COVID-19 și, în prezent, războiul din Ucraina. „Există o problemă a priorităților”, a declarat, pentru Euronews, europarlamentarul suedez Jakop Dalunde. „Sistemul politic nu poate gestiona totul în același timp (...) și, în prezent, Europa este foarte ocupată.”

Într-un fel, dilema negoțului de timp mi s-a suprapus peste o știre recentă, despre o pictură lui Piet Mondrian, care timp de 75 de ani a fost expusă greșit, adică întoarsă la 180 de grade, concluzia descoperirii fiind că acum ar fi prea tîrziu să mai fie expusă corect, căci s-ar deteriora. Și probabil că, pe lumea asta, unele greșeli sînt atît de adînci încît e imposibil să mai poată fi corectate. 

implant dentar 11 jpg
De ce să apelezi la implant dentar Megagen?
Dinții reprezintă o parte foarte importantă a corpului uman. Cu ajutorul acestora se produce masticația.
damian jpg
„În artă, nu ești niciodată singur” – Adrian Damian, omul din spatele SynergyX, instalația interactivă care va surprinde zecile de mii de vizitatori de la RDW 2024
Mărturisește că fuge de definiții și se ferește de etichetări. Totuşi, putem spune despre scenograful Adrian Damian că este unul dintre cei mai talentați artiști din generația lui și că superputerea lui este să transforme spațiile în personaje.
eveniment2 jpg
Sadeck Waff a semnat momentul surpriză din cadrul evenimentului IQOS Together X
Evenimentul aniversar a celebrat spiritul IQOS printr-un festival al simțurilor dedicat comunității. Toate simțurile au fost activate într-o simfonie de mișcări și culori al cărei punct culminant a fost invitatul special al evenimentului.
igiena jpg
Lucruri pe care nu le știai despre istoria igienei și a îngrijirii personale
În multe culturi tradiționale ale lumii, femeile necăsătorite trebuiau să acorde mai multă atenție aspectului și igienei corporale, decât altele.
featured image (4) jpg
Cine a fost Loki în mitologia nordică?
Loki este unul dintre cei mai cunoscuți zei din mitologia nordică. Este considerat un zeu al focului și al magiei și poate lua diverse forme, atât umane cât și animale.
Halate si prosoape de baie jpg
Cadouri pentru evenimente: prosoape de baie și seturi de halate matrimoniale
Odată cu creșterea temperaturilor, tot mai multe evenimente sunt organizate de către persoanele apropiate.
Cum ne pregătim pentru Paște jpg
Cum ne pregătim pentru Paște
Masa de Paște este un moment special în care familia și prietenii se adună pentru a sărbători și a petrece timp împreună.
credite jpg
Ce putem face atunci când avem nevoie de un credit rapid?
Dacă te confrunți cu diferite situații financiare urgente, care nu pot fi amânate, trebuie să știi că sunt mai multe modalități prin care poți lua credite rapide.
Sanatatea ficatului  Cum identifici semnele unui ficat bolnav jpg
Sănătatea ficatului: Cum identifici semnele unui ficat bolnav
Ficatul este un organ vital în corpul omului, fiind implicat în sute de procese, printre care: digerarea alimentelor, eliminarea deșeurilor din organism și producerea unor factori de coagulare care facilitează circulația sângelui.
Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.

Adevarul.ro

image
Megastructura uriașă pentru care Ceaușescu a plătit 60 de tone de aur pur. Este unicat în România și funcționează și astăzi
La granița de nord a României se află una dintre cele mai impresionante mega-structuri a epocii comuniste. Barajul de la Stânca-Costești este un colos de beton care a costat câteva tone de aur și este al treilea ca mărime din Europa. Acum este un adevărat paradis natural.
image
EXCLUSIV. Elena Lasconi: „Dacă voi fi președintele României, voi fi un președinte pentru popor, din popor și nu din colivie”
Candidată la președinția USR și văzută ca potențial candidat la alegerile prezidențiale, Elena Lasconi a vorbit într-un interviu exclusiv pentru „Adevărul” despre relația cu Dominic Fritz, despre cum s-a decis să candideze la președinția USR și dacă e România pregătită să aibă o femeie-președinte.
image
Ce este sistemul Patriot. Plusurile și minusurile armamentului american cu preț exorbitant
Patriot este unul dintre cele mai avansate sisteme de apărare aeriană disponibile, capabil să intercepteze atât rachete cât și aeronave avansate. Principala provocare a sistemului este costul uriaș - o baterie Patriot nouă ajunge la 1 miliard de euro.

HIstoria.ro

image
Cine au fost agenții dubli din al Doilea Război Mondial?
Cea mai importantă parte a Operațiunii Fortitude a reprezentat-o rolul jucat de agenți dubli.
image
Când au apărut primele bănci din Țara Românească
Pe măsură ce viața economică a Țării Românești se dezvoltă, apar numeroase proiecte și încercări pentru organizarea instituțiilor naționale de credit. Î
image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns: