N-ai să schimbi tu lumea, dar...

Publicat în Dilema Veche nr. 560 din 6-12 noiembrie 2014
Din nou scandal, în loc de dialog jpeg

Acum foarte mulţi ani, am văzut un film al cărui personaj principal, o tînără studentă, participa la un concurs de frumuseţe. Scopul ei era, fireşte, să cîştige premiul cel mare, dar nu pentru a se bucura de beneficiile unei vieţi roz, de regină a frumuseţii, ci pentru a avea posibilitatea ca, văzută de milioane de spectatori şi telespectatori, să aibă prilejul să spună adevărul ei: astfel de concursuri sînt umilitoare pentru femeile din lumea întreagă, sînt degradante şi ar trebui, deci, interzise. Un mesaj îndelung gîndit, pregătit, construit în dialogurile cu grupul de feministe din comunitatea în care trăia. Susţinută din plin de acestea, fata se pregătea de marea provocare a vieţii ei: aceea de a încerca să schimbe lumea. De a dărîma o industrie prosperă, din chiar interiorul ei: „industria“ care vinde frumuseţe feminină. Numai că, în faţa microfonului, asaltată de mii de confetti, de lumini strălucitoare, de ovaţiile publicului şi de promisiunile unei vieţi trăite în huzur, tînăra renunţă la

-ul său activist şi mulţumeşte, înlăcrimată, juriului pentru premiul oferit. 

Există, cred, în viaţa multor adolescenţi, reveria schimbării lumii. Visează cu ochii deschişi cum chipul omenirii poate fi înfrumuseţat, ajustat astfel încît războaie, boli sau nedreptăţi, dacă nu să dispară, măcar să fie semnificativ mai puţine. De obicei, în faţa unor astfel de idealuri generoase, răspunsul nostru, al adulţilor „trecuţi prin viaţă“, este: „N-ai să schimbi tu lumea, mai bine gîndeşte-te la o meserie adevărată.“  

Dacă ar fi să particip la un astfel de moment din viaţa unui adolescent, aş fi, cred, pregătită să îi ofer cîteva sugestii. Mai întîi, i-aş spune că, pentru a urma un ideal, ar avea nevoie să îl cunoască foarte bine. Să ştie ce efect va avea punerea lui în practică, în viaţa de zi cu zi. Ar fi nevoie, deci, să citească, să întrebe, să reflecteze la tot ceea ce deja s-a spus şi s-a făcut în domeniu. Mai apoi, i-aş spune că, dacă acel ideal urmează să schimbe, evident, în bine, viaţa unei comunităţi largi, atunci vocea lui trebuie să fie auzită; pentru asta, are nevoie ca limba pe care o vorbeşte să fie corectă şi expresivă, iar ideile pe care le expune să aibă argumente. Pe scurt, are nevoie de instrucţie. De şcoală. Şi de o autoritate deja dobîndită. 

Al treilea pas ar fi ca scopurile care decurg din ideal să fie oleacă ajustate pragmatic: nu va putea schimba lumea, nici nu e realist să îşi propună asta, dar poate schimba ceva în imediata lui vecinătate, în mica comunitate în care îşi duce traiul, în rîndul prietenilor.  

Şi, nu în ultimul rînd, va avea nevoie de curaj ca opţiunile lui intelectuale, spirituale, să devină opţiuni proprii de viaţă. Cu alte cuvinte, „să-şi trăiască gîndul“, să întrupeze el însuşi ceea ce le propune altora. Va avea nevoie de curaj să spună ce gîndeşte, chiar dacă asta presupune diminuarea confortului la care spera muncind. Va trebui să ştie să renunţe la comodităţi, obiceiuri proaste, timp risipit. Va avea nevoie de curaj să suporte reproşurile celor pe care îi deranjează cu opţiunile lui: insinuări meschine, atacuri jignitoare, izolări vindicative. Va avea nevoie de curaj să se opună gata făcutului, prejudecăţilor, stereotipurilor. 

Pe scurt, va trebui să ştie că primul pas pentru schimbarea lumii este schimbarea de sine.  

Maria Iordănescu este psiholog.  

Zizi și neantul jpeg
Alarme, sonerii, zgomote… – din alte vremi
Aproape vii, ceasurile ne umpleau singurătățile.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
#metoo? În România?! Să fim serioși!
Nu cred că există vreo femeie, cel puțin din generația mea, care să nu fi trecut măcar o dată în viață printr-o experiență de hărțuire sexuală
p 20 N  Steinhardt jpg
N. Steinhardt despre creștinismul firesc
Creștinismul devine un regim natural al vieții, un accent care însoțește gesturile cele mai mărunte ale cotidianului.
Polul jpg
Colonialism și misionarism
Reconcilierea dintre colonialism și misiunea creștină internațională este foarte complexă.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
A ajuns acasă rîzînd, a rîs toată noaptea și nu s-a oprit nici a doua zi (joi), nimic neputîndu-i pune capăt veseliei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
În ochii ei era dragoste, multă dragoste
Cît de repede se petrecea totul, fără să analizezi, fără să-ți pui întrebări, fără să te gîndești la un viitor, erau ca niște fire care se înșiră, apoi se deșiră, ca o lumînare care se aprinde undeva în noapte, arde întîi viu, apoi mocnit și se stinge de la sine.
Un album studiu al bisericilor transilvane jpeg
Un album-studiu al bisericilor transilvane
Textul are sobrietate ştinţifică, devotament faţă de documentarea monumentelor şi a vieţii religioase care le-a modelat şi care s-a modelat, de-a lungul timpului, în jurul verticalei lor.
Theodor Pallady jpeg
Tiparul și Cartea cărților
Nu știu să se fi publicat la noi, pînă acum, o asemenea panoramă a edițiilor tipărite ale Sfintei Scripturi de pe orice meridian și în mai toate limbile cunoscute.
Zizi și neantul jpeg
În mulțime
Oamenii prezenți erau animați de entuziasm, dar de unul mai blînd, mai difuz.
Visez parcaje subterane jpeg
Visez parcaje subterane
Locuitorii la bloc ar trebui să-și privească cartierul ca pe propria curte și să lase mașinile la bulevarde, pentru a se bucura de natură.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Un bărbat de 60 de ani a mers la dentist pentru o plombă și a ajuns la urgență direct în operație, pentru că a înghițit capul frezei care-i scormonea dintele.
Oh salvie levănțică iasomie trandafir jpeg
Oh salvie levănțică iasomie trandafir
La început, l-am întîlnit pe Mircea Anghelescu ca profesor, în Amfiteatrul „Bălcescu“.
Zizi și neantul jpeg
Din mers, „mici” bucurii
Bucuria trece dincolo de tine și o-mpărtășești, involuntar în general, și celorlalți.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Privirea lui Chateaubriand
Memoriile au fost proiectate – cum altfel? – pentru posteritate, dar ca o voce de dincolo de mormînt.
Filosofie și muzică  Gabriel Marcel jpeg
Filosofie și muzică. Gabriel Marcel
Muzica este așadar, în mod primordial, nu un obiect al gîndirii, ci un mod al ei.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
...mai mulți americani au murit înecați cu lăptuci decît mușcați de șerpi și de crocodili, combinat.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Speranța moare ultima?
Mereu m-am întrebat dacă speranța care poate aduce cu sine un soi de idealism în a privi lucrurile din jurul tău folosește într-adevăr la ceva.
O lume a poveștilor jpeg
O lume a poveștilor
Narativele care pot subjuga națiuni întregi nu sînt o invenție modernă – după cum afirmă psihiatrul Boris Cyrulnik, în cea mai recentă carte a sa, apărută luna trecută la editura Odile Jacob.
André Scrima: Ziua una şi a opta jpeg
André Scrima: Ziua una şi a opta
Lumina Paştilor: pe cea vizibilă în biserici şi pe străzi, ucrainenii nu şi-au putut-o îngădui; pe cea spirituală, religia patriarhului Kiril o insultă, o sufocă.
Theodor Pallady jpeg
Un Sisif în robă franciscană
Camus a fost doar martorul esențial al asprelor sale vremuri și, prin revolta contra absurdului, aproape un mărturisitor.
Zizi și neantul jpeg
Iarbă verde și obligativități
Avem tendința să ne complicăm puținele zile libere. Să le încadrăm în sisteme, să le tratăm ca pe unele de lucru în alt domeniu: cel al leisure-ului, al entertainment-ului.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Care ar fi playlist-ul ce v-ar alunga pe dumneavoastră de la o demonstrație?
Blocul, strada, etajul și apartamentul jpeg
Blocul, strada, etajul și apartamentul
În locul garajului a apărut un parc, la fel de lipsit de imaginație din punct de vedere urban ca și lamele de blocuri din spatele unității militare, dar care, cu zonele sale verzi, evoca peluza spălătoriei de steaguri.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Ce caută americanul în Europa?
Îmi dau seama că avem de toate aici, pe bătrînul nostru continent, micul nostru paradis terestru, că este (a fost... oare?) una dintre cele mai bune lumi posibile și că mi-ar trebui vreo cinci vieți ca să văd și să trăiesc tot.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.