Muzeul de artă – omagiu lui Cortázar (II)

Publicat în Dilema Veche nr. 753 din 26 iulie – 1 august 2018
Muzeul de artă – omagiu lui Cortázar (II) jpeg

(continuare din numărul 751)

La 7,50 ușa a cedat, concomitent cu intervenția Jandarmeriei care încerca, fără nici un rezultat, să elibereze măcar o stradă a orașului. Vocea Poienii sugera un număr situat cu larghețe între cinci sute de mii și trei milioane de turiști pe străzile orașului. Jandarmii din Vaslui, Piatra, Roman și Focșani veneau spre Poiana, în convoaie de dube albastre. Auzeam nedeslușit o portavoce spaniolă cum prezenta un Arthur Verona, un Max Hermann Maxy, un Tonitza, un Șirato, dar, curînd, peste ea s-au suprapus una în germană și cinci în cantoneză. Amuzați, copiii din blocurile vecine lărmuiau din vuvuzele și aruncau cu pungi cu apă în turiștii care nu aveau cum să se ferească. Circa 20 de minute, mulțimea a continuat să umple muzeul, ne dădeam seama de asta după metrii cuceriți de cei blocați pe Bălcescu. Apoi s-a întîmplat un fenomen straniu doar în aparență, căci, conform legilor implacabile ale fizicii, era ceva de așteptat: un perete al muzeului, care dădea spre strada Uliului, a cedat și mulțimea a început să iasă prin partea opusă intrării, scuturîndu-se de praf și risipindu-se prin curțile caselor învecinate.

Se făcuse cald pe terasă, așa că am mers în camere să mai lucrăm, deși era foarte greu, în gălăgia aceea. Poliția urla în megafoane, pe românește, n-o înțelegeau decît localnicii, Salvările vuiau din sirene, cei doborîți de insolație erau purtați pe palme, ca starurile rock la concerte. La prînz am coborît să mîncăm, dar nu mai era nimeni din personal la restaurant: reușiseră să iasă cumva, ca să-și protejeze familiile. Nu se mai știa nimic de ei de trei ore…

La ora 16, mulțimea a început să se risipească. Întîi au plecat autocarele parcate la periferie, spre Piatra, apoi, rînd pe rînd, cele care parcaseră central, cînd mijeau zorii. În urma lor a rămas un pavaj de portofele, huse, aparate foto sparte, pungi, pe care alergau, încoace și încolo, dezorientați, turiștii care nu-și mai găsiseră grupurile. Jandarmii își adunau răniții, înțepați din neatenție de selfie-stick-uri și umbreluțe. Am urcat pe terasă și am privit spre muzeu. Strada Nicolae Bălcescu se scufundase doi metri, arăta ca o pistă de bob, neagră. Apa țîșnea ca gheizerele din asfalt. Casele aveau fațadele fisurate, iar oamenii încercau să le proptească cu scările din curte, cu aracii viei, cu stîlpii pergolelor. Cîinii schelălăiau. Clădirea muzeului se prezenta jalnic: fără uși, fără ferestre, fără gard, cu sculpturile din curte în cea mai cruntă devălmășie. Corespundea întru totul descrierii melancolicei case Usher, pe care Poe s-a încumetat să o aștearnă pe hîrtie, folosindu-se de cele mai lugubre adverbe și adjective. Angajații, care se baricadaseră prudent în pivnița concepută ca adăpost antiatomic, prevăzut cu sas și uși metalice tip UME2, evaluau pagubele. Pe pereți nu mai rămăsese mare lucru: ici o bucată de ramă, colo un text explicativ ori o bucată de pînză semnată Catargi. Zugrăveala fusese roasă pînă la cărămidă, ușile interioare scoase din țîțîni și făcute praf, un rumeguș fin plutea în razele oblice care pătrundeau prin găvanele goale ale ferestrelor, filtrate de zăbrele. Bucățele de tencuială cădeau cînd și cînd. Vocea Poienii anunța că nu există victime, doar răniri ușoare, indigestii ale cîtorva turiști din Hotelul Traian (bine că nu eram noi, am gîndit cu o ușurare vinovată), precum și insolații. Toată nebunia, explica un crainic, se datorase unei coincidențe rarisime: 70% din agențiile de turism europene care operau România programaseră vizitarea muzeului de artă din Poiana în aceeași zi. Probabilitatea ca acest eveniment să se întîmple, potrivit calculelor unui profesor de matematică de la Colegiul Tehnic „Henri Coandă“, autor de probleme pentru Gazeta matematică, era de 1 la 138.475.639.304.588.726.654.854.000, egală cu șansele ca meteoriții să șlefuiască Luna sub forma Nopții lui Michelangelo în următoarea noapte. Sau așa am înțeles eu, din ce a încercat să citească respectivul crainic de pe un bilețel primit în studio, calculînd puterile lui 10 după numărul de catralioane, bilioane și trilioane enunțate. Vestea bună a lăsat o pentru la sfîrșit: probabilitatea ca fenomenul să se repete este chiar și mai mică, nu vă mai plictisesc cu cifre, căci, în opinia mea, lucrările edilitare de refacere a străzii Nicolae Bălcescu și consolidarea muzeului, restaurarea operelor de artă pornind de la praful de pigmenți prelevat din rumeguș și fotografiile din albume vor dura un număr de ani mai mare decît recurența probabilă a fenomenului. Iar decizia de a schimba programul de vizitare a muzeului, din 8-16 în 10-18, se va lua mult, mult mai tîrziu, dacă se va lua vreodată… 

Lorin Niculae este profesor la Universitatea de Arhitectură și Urbanism „Ion Mincu“ din București.

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.