Mică publicitate
Cineva a pierdut un cîine mic, alb, pufos, aflat în tratament. Răspunde la numele de Pinky. Altcineva dă meditaţii la franceză, orice nivel, iar un altul face coroane funerare.
Stau la semafor şi citesc stîlpi. Citesc toate bileţelele lipite acolo de lume disperată că şi-a pierdut animalul, de lume care vrea să-şi completeze într-un fel sau altul veniturile, de lume care lasă mesaje criptice, lipite prin oraş, din care puţină lume poate înţelege ceva. Lectura din timpul celor cîteva zeci de secunde cît aştept să se facă verde nu e întîmplătoare. A devenit un hobby. Merg pe stradă şi ceva mă face să mă apropii de toţi stîlpii, de toate indicatoarele pe care văd că e lipit un afiş, un bileţel, un flyer colorat. Oraşul e o mare pagină de anunţuri publicitare desfăşurate sub cerul liber, trecute cel mai adesea cu vederea, îngălbenind încet sub ierni şi veri, smulse în treacăt de te miri cine, jupuite temeinic de cei care fac curat.
Probabil că cel mai bun marketing îl are ăla care sapă puţuri. Am văzut anunţul tipărit mare, pe coli A4, în toate colţurile oraşului: „Execut puţuri mică medie şi mare adîncime Structură PVC“, spune anunţul, total concentrat pe mesaj, ignorînd lejer virgulele şi punctul. O variantă adaugă şi operaţiunea de „denisipări piloni“, despre care habar n-am ce înseamnă, dar îmi pare o chestie importantă în procesul unei construcţii. Sau poate sînt două operaţiuni diferite: denisipări şi montare de piloni. Mă gîndesc că în mintea mea s-o fi născut o confuzie din cauza zgîrceniei la virgule. Un pilon poate fi denisipat? În fine. La fel de prezenţi sînt cei care cumpără păr. De data asta, anunţul e foarte categoric: „CUMPĂRĂM PĂR“ – scrie mare, cu verde, şi posibilul vînzător e anunţat că operaţiunea se petrece numai la 31 octombrie „lîngă biserica Sf. Dumitru vis-a-vis de Kaufland“ – precizează autorul. Mai jos, detaliile: „natural la 25 cm, cărunt, vopsit la 40 cm. Plata conform lungimii şi tarifelor. În alte zile rugăm să nu ne deranjaţi“, mai zice, definitiv, cumpărătorul de păr. N-am înţeles de ce părul natural e doar la 25 de centimetri. Dacă e mai lung, îţi măsoară 25 şi taie ca atare? Sau îl duci gata tăiat? Şi de ce trebuie să fie mai lung părul vopsit sau ăla cărunt? Sigur, bănuiesc că principalii furnizori sînt cei de la coafor şi frizerii. Poate mă înşel. Oricum, am vizualizat grămada bizară de saci cu plete cărunte şi lungi, pe care-i depozitează cumpărătorii ăştia pînă să facă peruci din ele. M-am mai gîndit la biata Fantine a lui Hugo.
Pe alt stîlp, mai baban, mai rotunjor, sub un afiş care anunţa nu ştiu ce concert in memoriam Dolănescu, altcineva a lipit o etichetă în care spune că se ocupă cu reglaje de termopane şi plase contra insectelor. Omul a vrut să scrie şi „service“, dar i-a ieşit „SEVICE“, mai sărac cu un „r“. Alături, pe un fond negru, demn: „Coroane funerare online. Coroane, jerbe, buchete funerare oriunde în România.“ Ceva mai sus, pe un alt stîlp, cojit şi decojit, lipit şi răslipit, un tapiţer care se numeşte Costel lucrează la domiciliu pentru pensionari. Mi-l imaginez bonom, cu arcuri de saltea care îi ies din geantă şi cu multă înţelegere pentru un pensionar care ar vrea să-şi repare fotoliul sau recamierul cu ladă. Tot pentru pensionari văd şi o serie de afişe care spun că oferă muncă la domiciliu. Nu se spune exact ce fel de muncă, dar autorul are o tentativă de a ieşi din tiparul sec de comunicare. Prima propoziţie sună aşa: „Mie chiar îmi pasă de dumneavoastră.“ Restul anunţului continuă însă anost şi fără prepoziţii: „Activi, pensionari, 4 h/zi cîştig progresiv minim liceul.“ Şi apoi, un număr de telefon. Mai departe, lipit pe uşa intrării unui bloc: „Acum orice nuanţă gratis, recondiţionăm profesional căzi de baie, spălătoare, bazine şi piscine cu email orice culoare şi model.“
Cam aşa, oraşul oferă, cere, lumea trăieşte pe stîlpi. Dacă aveţi nevoie de ceva din cele ce v-am povestit, daţi un semn. Am numerele de telefon.
Selma Iusuf este jurnalistă, redactor-şef la ştiri, radio Kiss Fm şi Magic FM.
