Mese rotunde

Publicat în Dilema Veche nr. 688 din 27 aprilie – 3 mai 2017
Oameni pe stradă jpeg

Cînd aud de „mese rotunde“ mi se face imediat rău. De regulă, pe masa rotundă se pune un subiect prețios sau o carte nouă – pretext pentru ca mai mulți interlocutori să emită diverse panseuri pe marginea acestora. Va începe un soi de concurs în care cîștigă cine vorbește mai mult și cel căruia îi place mai tare să se audă pe sine însuși. Exact ca la ședințe. Există, desigur, și întruniri extrem de interesante, grațioase și echilibrate, dar despre astea, altădată.

Într-un grup chiar minuscul de doi-trei invitați, plus moderatorul, se vor desprinde figurile clasice. Glumețul-cabotin, timidul și maestrul-enciclopedie, ăla care o ia pe cîmpii și alăturea cu subiectul și care e în stare să acapareze toată discuția. Moderatorul poate fi și el exact ce-i spune numele – un moderator menit să îndrepte discuția acolo unde trebuie – sau poate fi, la rîndul lui, o vedetă care crede că toată adunarea e menită să i pună lui în valoare talentele extraordinare de moderator.

Între personaje se va țese o încrengătură de relații și reacții numai bune de observat. O să vedeți cum glumețul face glume la care nu rîde nimeni. Îl ironizează pe timid, că vede că acolo e un punct mai slab în țesătura umană de la masă, și îi dă la bubă. Timidul se face roșu ca focul și începe să se bîlbîie, pierde șirul ideilor și e întrerupt de mica enciclopedie umană care a mirosit, la rîndul lui, că e rost de sînge nevinovat. Ăsta, enciclopedicul, e de-a dreptul înfricoșător. Vorbește în citate imposibile. Știe ce spunea Duiliu Zamfirescu despre ethos și mythos. Îl citează pe nu știu care Brătianu vorbind despre revoluția franceză. Îi place stilul – atenție, doar stilul, ține el să atragă atenția – lui Nae Ionescu și copiază vocea lui Călinescu la catedră. Face de toate. Știe versuri de poeți mici, moldavi și cu firman de boierie, și potrivește cîte un Păstorel Teodoreanu la orice situațiune. Ca atunci cînd îl plînge și îl admiră pe Caragiale: „Cu greu îmi vine să aștern, / Un adevăr ce nu-l suport, / Ca tocmai tu să fii cel mort / Și Cațavencu cel etern…“ Îi simți punctele de suspensie în glas și în ochi. Îl simți cum așteaptă aplauze și un oftat adînc de admirație.

Timidul e vai de mama lui. E singurul care s-a pregătit pentru întrunirea asta. Singurul care a citit cartea despre care se vorbește, singurul care s-a documentat pe marginea subiectului care va fi discutat. Și-a făcut notițe, bietul de el, s-a stresat toată noaptea și și-a repetat în cap fraze frumoase și deștepte de captivat publicul. A descoperit sensuri noi în cartea respectivă și s-a ridicat să-și noteze. A pus semne colorate la paginile interesante. A dormit prost și a rulat în cap, toată noaptea, filmul posibil al întrunirii de a doua zi. Odată ajuns la intimidanta masă rotundă, i-a zburat totul din cap. Și frazele deștepte, și ideile. Mîinile i s-au umezit de emoție, glasul i s-a frînt. Nu înțelege glumele glumețului, iar informațiile enciclopedicului îl gîtuie interior. Cine naiba știe ce-și nota în jurnal Kogălniceanu într-o noapte senină de august? Și pe cine naiba interesează? Lumea timidului e în prăbușire. Masa rotundă s-a micșorat, s-a făcut cît o nucă, laolaltă cu celelalte personaje din jurul ei, iar el a rămas așa, mare și prost în fața publicului care așteaptă să vorbească. Ce să vorbească? În cap îi hăulește vidul.

Îl scapă glumețul, care s-a văzut pus în umbră de enciclopedic. Ciupește fin din aura acestuia cu o ironie bine țintită. În același timp, îi pune și mîna pe umăr – semn de pace și prietenie, ambele false. Enciclopedicul nici nu a observat. E absorbit să închege din memorie următorul citat, de data asta din propria carte. Omul citează din el însuși. Glumețul face o glumă care începe cu „Maestre…“ Timidului îi transpiră palmele.

Între timp, moderatorul e atît de absorbit de bagheta cu care crede că dirijează totul, încît mica lume razna din jurul lui pare o altă planetă. Publicul se foiește, a ajuns la limitele îngăduinței. Ultimul cuvînt îl are enciclopedicul. Timidul a căzut de mult, cu vuiet surd, într-o gaură de iepure. N-o să mai ies de acolo în veci. 

Selma Iusuf este jurnalistă, redactor-șef la știri, radio Kiss FM și Magic FM.

Cea mai bună parte din noi jpeg
„Te pot suna un minut?“
Am încercat să înțeleg de unde provine această anxietate și am descoperit cîteva posibile cauze.
Zizi și neantul jpeg
Primăvară și sărbători
În timp ce lumea de atunci își răcea gura în dezbateri intense, industria de Sf. Valentin înflorea.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Pisica
A fost atît de specială încît eu, timp de trei ani, n-am știut dacă sînt om sau pisică.
E cool să postești jpeg
Normalitatea anormalității noastre
Zilnic, doar în Capitală, zeci de oameni sînt mușcați de cîini, vagabonzi sau care, chipurile, au stăpîni care îi lasă „liberi”.
p 20 WC jpg
Religia între pandemie şi război
De cîţiva ani încoace, avem de trăit două crize acute, globale.
Theodor Pallady jpeg
Rezonanța culturală a lemnului
Tot ce e cu adevărat tradițional măsoară acest eon silvestru, inaugurat după descoperirea focului, care îi este deopotrivă origine și capăt.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un cuplu a divorțat după ce au descoperit că fiecare avea o aventură online cu celălalt sub nume false. Probabil au divorțat ca să poată fi, în sfîrșit, împreună și să-și consume adulterul. (M. C.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Prietenia între femei – un mit?
Marile bucurii și marile tristeți le cam ducem de unii singuri.
Zizi și neantul jpeg
Zăpadă și săpuneală
Săpuneala era, negreșit, un mini-ritual pre-sexual.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Diete și cîteva gînduri despre nutriție
● Orice dietă implică renunțarea la alcool. Eu nu beau decît vin, dar e bună și o bere. Pînă aici! Nu vreau să fiu un om slab, sănătos, dar trist.
E cool să postești jpeg
Cînd aduci munca acasă
Există, bineînțeles, avantaje clare ale muncii de acasă. Și pentru angajați, și pentru angajatori.
p 20 Kierkegaar WC jpg
Maestrul Kierkegaard
Într-o anumită împrejurare, Wittgenstein a observat: „Un gînditor religios onest este ca un funambul.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Ineditele lui Eliade
E un eveniment care, sper, i-ar fi plăcut lui Eliade, pentru că e o confirmare a importanței arhivei pe care o evoca recurent, aproape obsesiv, în jurnalele sale, știind ce a lăsat în ea.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Dialog între un tată și un fiu (la vîrsta inocenței), în autobuz. Tatăl: „Merg să-i iau lu’ mami ceva.“ Fiul: „Ce?“ Tatăl: „Niște cizme.“ Fiul: „De ce?“ Tatăl: „Nu, că nu găsesc.“ Memorabil. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cînd v-ați simțit singuri ultima dată?
Te poți simți însingurat într-o mare de oameni, dacă relațiile cu ei nu sînt potrivite.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum se pleca în State în anii ’90?
Astfel, exemplele pot continua, căci românul, odată ajuns cetăţean american, face tot posibilul să-şi uite limba şi obiceiurile, dar năravurile şi le păstrează.
E cool să postești jpeg
Vînzătorul nostru, stăpînul nostru
Rămîne însă o întrebare: politețea, grija, respectul sînt oare condiționate de bani sau derivă din calitatea umană?
p 20 jpg
Incultură religioasă şi incultură universitară
Numeroasele miniaturi ilustrative preiau, alături de modele musulmane, imagistică de tip budist chinez şi creştin bizantin.
Theodor Pallady jpeg
Un iluminist evreu în Țara Românească
Cronica relațiilor dintre români și evrei a fost uneori armonioasă, alteori convulsivă și tragică, în funcție de contexte sociale, dinamici ideologice și evoluții geopolitice inevitabil fluctuante.
index jpeg 3 webp
Cîtă nefericire în urbea lui Bucur!
La noi, aici, în București și în anul de grație 2023, sub ce pictăm oamenii sfîșiați, absurd, de haite, pe cîmpurile năpădite de buruieni ale unui oraș care agonizează fără să o știe?
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cehoaica Vera Czernak n-a mai suportat infidelitățile soțului ei, așa că într-o zi a decis să se arunce de la balcon. A căzut exact peste soțul ei care tocmai se întorcea acasă. El a murit, ea a supraviețuit.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Ei fac din noapte ziuă ş-a zilei ochi închid”
După ce vorbeam, mă culcam la loc. Nu i-am zis niciodată, dar se pare că știa. Mai tare decît cronotipul (și decît majoritatea lucrurilor) rămîne iubirea, se pare.
Zizi și neantul jpeg
Dimineți de iarnă
Mă făcea să simt că pămîntul nu-mi fuge de sub picioare. Că lucrurile pot avea sens și pot fi la locurile lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
La munca de jos
Oare n-ar trebui, la vîrsta lor, să plece în niște excursii ca să vadă lumea, să-și cumpere autorulote cum fac pensionarii din Germania, să-și petreacă revelioanele prin insule cu o climă mai blîndă?

Adevarul.ro

image
14 ani fără uriașul Marian Cozma: Povestea crimei și ce s-a întâmplat cu ucigașii de etnie rromă
Un handbalist uriaș, la propriu și la figurat, s-a stins, la Veszprém (Ungaria) după un incident șocant.
image
Jurnalist Pro TV reținut pentru 24 de ore. Marius Buga este acuzat că a violat un minor dintr-un centru de plasament
Jurnalistul Marius Buga (42 de ani), corespondentul Pro TV în Dâmbovița și unul dintre cei mai vechi colaboratori ai televiziunii, a fost reținut de procurori într-un dosar ce vizează acte sexuale cu un minor.
image
La ce trebuie să fim atenți când cumpărăm o locuință ca să nu cadă la primul cutremur
Dr. Ing. Lucian Melinceanu, preşedintele Asociaţiei Inginerilor Constructori Proiectanţi de Structuri din România a explicat pentru „Adevărul” la ce trebuie să fim atenți atunci când cumpărăm o locuință.

HIstoria.ro

image
Care este cea mai valoroasă pictură din România?
Muzeul Național Brukenthal prezintă, pe pagina de Facebook, cea mai importantă lucrare a colecției de pictură a instituției sibiene, achiziționată de baronul Samuel von Brukenthal, colecție care a stat la fondarea primului muzeu deschis publicului din România (1817).
image
Aventurile Reginei Maria, o traumă pentru tânărul prinț Carol
Nașterea lui Carol, primul copil al cuplului princiar Ferdinand-Maria, pe 15 octombrie 1893, a fost un prilej de mare bucurie pentru țară, familia regală și Regele Carol I, dar mai puțin pentru tânăra mamă.
image
Consecințele bătăliei de la Stalingrad
După capitularea Corpului XI Armată, timp de câteva zile, avioane de recunoaștere germane au continuat să efectueze zboruri deasupra Stalingradului pentru a descoperi eventualele grupuri de militari germani care încercau să scape și de a le parașuta provizii.