Medicina suspiciunii

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 919 din 18 ÔÇô 24 noiembrie 2021
Medicina suspiciunii jpeg

Medicii primesc tot mai des de la pacien╚Ťi ╚Öi de la rudele acestora mesaje cu sicrie ╚Öi sp├«nzur─âtori. Violen╚Ťa ├«mpotriva personalului medical a crescut odat─â cu epidemia de coronavirus, fiind ├«nt├«lnit─â ├«n serviciile de urgen╚Ť─â, ├«n sec╚Ťiile COVID sau ├«n cabinetele medicilor de familie mai frecvent dec├«t realizeaz─â majoritatea rom├ónilor. Dup─â o scurt─â lun─â de miere, ├«n prim─âvara anului 2020, ├«n care ambulan╚Ťele erau aplaudate pe str─âzi ╚Öi declara╚Ťiile televizate ale medicilor ├«nl─âcrimau ochii privitorilor, ne├«ncrederea ├«n sistemul sanitar a reap─ârut, fortificat─â, alunec├«nd des ├«n suspiciuni ira╚Ťionale. Violen╚Ťa ╚Öi ├«ngrijirea s─ân─ât─â╚Ťii, la prima vedere o contradic╚Ťie ├«n termeni, este o expresie factual─â cotidian─â ├«n spitalele rom├óne╚Öti.

Cre╚Öterea considerabil─â a abuzurilor ╚Öi amenin╚Ť─ârilor la adresa oamenilor de ╚Ötiin╚Ť─â, a medicilor, a persoanelor publice prezente ├«n combaterea acestei pandemii a fost semnalat─â ├«n ├«ntreaga lume, ca un fenomen nou ╚Öi nedorit. Ea este prezent─â ╚Öi la noi, av├«nd accente etnocomportamentale specifice.

La Spitalul Giurgiu, pacien╚Ťii filmeaz─â asistentele medicale ├«n timp ce administreaz─â medicamentele, de team─â c─â acestea le vor face r─âu. La Institutul ÔÇ×Marius NastaÔÇŁ din Bucure╚Öti, un grup de oameni a spart ferestrele Terapiei Intensive, ├«ncerc├«nd s─â p─âtrund─â ├«n─âuntru ca s─â ├«╚Öi salveze un apropiat din m├«inile doctorilor. La Spitalul Colentina, amenin╚Ť─ârile cu moartea la adresa personalului sanitar s├«nt reclamate poli╚Ťiei frecvent. La R├«mnicu S─ârat, asistentele s├«nt ├«nchise ├«ntr-un salon de c─âtre un pacient nemul╚Ťumit, care se laud─â c─â ├«n trecut a ucis trei oameni, iar la Cernavod─â, un t├«n─âr cu un cu╚Ťit ├«n m├«n─â le cere doctorilor s─â-l ├«ngrijeasc─â mai bine pe tat─âl lui. Unei infec╚Ťioniste din Constan╚Ťa i se transmite s─â aib─â grij─â, c─â are copil acas─â, iar la Abrud, un pacient amenin╚Ť─â c─â va da foc locuin╚Ťei medicului de gard─â. Al─âturi de aceste fapte, semnalate de pres─â, num─ârul mesajelor ╚Öi post─ârilor adresate personalului sanitar, care includ amenin╚Ť─âri cu acte de violen╚Ť─â sexual─â, amenin╚Ť─âri cu moartea, sicrie ╚Öi sp├«nzur─âtori este foarte mare, imposibil de contabilizat.

├Äncrederea este temelia, ingredientul cel mai important, catalizatorul oric─ârui act medical. Ne├«ncrederea ├«n doctori, pe de alt─â parte, este la fel de veche ca ╚Öi medicina. Ra╚Ťiunea rezist─â atitudinii de neglijare a oric─ârei circumspec╚Ťii ╚Öi de abandonare a vie╚Ťii tale sau a celor dragi ├«n deciziile ╚Öi ac╚Ťiunile altuia, ale doctorului. Paradoxal, pe m─âsur─â ce medicina se bazeaz─â tot mai mult pe date ╚Ötiin╚Ťifice valide, ea st├«rne╚Öte mai mult scepticism, din model al rela╚Ťiei de ├«ncredere fiind retrogradat─â pe treptele ne├«ncrederii. Aceast─â ambivalen╚Ť─â a rela╚Ťiei medic-pacient este cunoscut─â ╚Öi ├«nt├«lnit─â zilnic de doctori. Dar evolu╚Ťia acestei ne├«ncrederi ├«n suspiciunea c─â medicii ├«╚Ťi vor face r─âu inten╚Ťionat, c─â te vor omor├«, petrecut─â ├«n cursul acestei epidemii de COVID, este nea╚Öteptat─â ╚Öi amar─â pentru personalul sanitar. Sute de oameni r─âspund post─ârii unei femei, ├«ndurerat─â de moartea de COVID a p─ârintelui ei, explic├«ndu-i c─â decesul s-a produs din cauza spitaliz─ârii, medicii fiind numi╚Ťi ÔÇ×criminaliÔÇŁ, care ÔÇ×ucidÔÇŁ pacien╚Ťi. Un teleorm─ânean se r─âste╚Öte la ambulan╚Ťierii veni╚Ťi s─â-l ajute: ÔÇ×Pleca╚Ťi din cas─â! Nu vreau s─â merg la spital, c─â m─â omor├«╚Ťi!ÔÇŁ.

Personalul medical e obi╚Önuit cu violen╚Ťa. Bolile psihice, alcoolul, drogurile, tulbur─ârile de personalitate s├«nt cauze care ╚Ťin de pacient, iar frustr─ârile legate de accesul la ├«ngrijirea medical─â, timpii de a╚Öteptare, refuzul unui anumit serviciu solicitat s├«nt cauze contextuale ale violen╚Ťei din spitale. Atitudinea belicoas─â, lipsit─â de empatie a unor doctori poate fi sc├«nteia care aprinde ├«n unii pacien╚Ťi praful de pu╚Öc─â. Printre cauzele generale socio-culturale atribuibile violen╚Ťei din spitalele noastre pot fi indicate ne├«ncrederea cronic─â ├«n sistemul sanitar, mai ales a genera╚Ťiilor care au tr─âit ├«n comunism, ╚Öi comportamentul de utilizator, de consumator de s─ân─âtate al noilor genera╚Ťii, care ├«ncurajeaz─â atitudinea de reclamant. Epidemia de COVID nu numai c─â a crescut, nea╚Öteptat, nivelul violen╚Ťei ├«n ├«ngrijirea medical─â, dar a adus ╚Öi noi motive pentru aceasta, unele ╚Öocante pentru medici.

Imprevizibil─â, implacabil─â ╚Öi greu de ├«n╚Ťeles, asemenea oric─ârui dezastru, aceast─â epidemie pare c─â a profitat de defectele noastre, ale rom├ónilor, ├«ncuraj├«ndu-le s─â se exprime. Ne├«ncrederea ├«n oameni, respingerea a orice ni se pare ├«ndep─ârtat sau str─âin, managementul lacrimal al ├«nfrunt─ârilor vie╚Ťii, care anesteziaz─â g├«ndirea, dificultatea de a ne accepta vulnerabilitatea s├«nt cauze ale cre╚Öterii paradoxale a violen╚Ťei fa╚Ť─â de personalul medical, tocmai ├«n aceste zile ├«n care serviciile lui s├«nt at├«t de necesare.

Mul╚Ťi rom├óni s├«nt suspicio╚Öi fa╚Ť─â de cei care nu s├«nt de-ai no╚Ötri. Dac─â nu ╚Ötii pe nimeni la spitalul unde e internat tat─âl t─âu, s─â ai ╚Öi tu pe cineva de-al t─âu ├«n─âuntru, e╚Öti de la ├«nceput nelini╚Ötit privind ├«ngrijirea medical─â acordat─â, suspicios fa╚Ť─â de informa╚Ťiile primite ╚Öi gata s─â-╚Ťi sar─â ╚Ťand─âra ori de c├«te ori situa╚Ťiile nu se potrivesc cu propria ta viziune despre medicin─â, despre lume. B─ânuiala inept─â c─â medicii germani vor face experimente cu rudele lor bolnave de COVID, ├«n stare grav─â, a determinat c├«teva familii s─â ├«mpiedice transportul acestora la Hamburg, unde ╚Öansele lor de salvare ar fi fost mai mari.

Panorama reac╚Ťiilor impulsive ale unor rom├óni ajun╚Öi fa╚Ť─â ├«n fa╚Ť─â cu aceast─â boal─â este uluitoare. Un pacient respinge violent leucoplastul care ├«i fixeaz─â branula, motiv├«nd c─â se simte legat. Oxigenoterapia, cel mai important sprijin oferit bolnavilor cu pneumonie COVID, este refuzat─â vehement de mul╚Ťi pacien╚Ťi care abia respir─â, convin╚Öi c─â aceast─â procedur─â reprezint─â un mod prin care doctorii le fac r─âu inten╚Ťionat. Fratele unui pacient, internat cu COVID ├«ntr-o clinic─â clujean─â, prime╚Öte permisiunea de a-l vizita ╚Öi, de ├«ndat─â ce ajunge ├«n salon, busculeaz─â medicul ╚Öi asistentele ╚Öi smulge masca de oxigen de pe fa╚Ťa bolnavului semicon╚Ötient, amenin╚Ť├«nd c─â ├«i omoar─â pe to╚Ťi cei care vor ├«ncerca s─â repozi╚Ťioneze acea masc─â. Numerele de pe ecranul monitorului scad rapid ╚Öi medicii ├«l avertizeaz─â c─â, dac─â se va ajunge la un anumit prag, la o anumit─â cifr─â, fratele lui ar putea muri. Omul continu─â s─â se opun─â violent, convins c─â tocmai ├«ntreruperea oxigenului, la un bolnav care nu poate supravie╚Ťui f─âr─â acel oxigen, ├«l va vindeca. Imposibilul nu pare ilogic la ace╚Öti cona╚Ťionali. Ei iau decizii nu baz├«ndu-se pe cifre, ci pe pove╚Ötile pe care le aud. Ata╚Öamentul fa╚Ť─â de propriile fantasme, ├«ntre╚Ťinute de mediile consensuale ignorante la care a aderat, ├«i permite probabil acestui om supravie╚Ťuirea ├«n situa╚Ťia-limit─â ├«n care a ajuns, periclit├«nd-o, ├«ns─â, pe a fratelui lui. G├«ndirea intuitiv─â, emo╚Ťional─â a acestor oameni, ├«ntunecat─â de re╚Ťelele sociale, clacheaz─â ├«n condi╚Ťii de incertitudine, cresc├«ndu-le irascibilitatea ╚Öi ├«mpiedic├«ndu-i s─â evalueze importan╚Ťa relativ─â a lucrurilor.

├Än jargonul medical ├«i numim pe ace╚Öti bolnavi, plini de animozit─â╚Ťi, pacien╚Ťi ÔÇ×dificiliÔÇŁ sau pacien╚Ťi-ÔÇ×problem─âÔÇŁ ╚Öi orice doctor are experien╚Ťa rela╚Ťiei aparte cu ace╚Ötia. Medicul are capacitatea de a sim╚Ťi sl─âbiciunea pacientului s─âu, oricare ar fi aceasta, ╚Öi consider─â ca o datorie s─â arate empatie fa╚Ť─â de ea. E dificil, totu╚Öi, de ├«n╚Ťeles sl─âbiciunea oamenilor aduna╚Ťi ├«n curtea Spitalului Bac─âu, care scandeaz─â ÔÇ×Asasinii!ÔÇŁ, privindu-i direct ├«n ochi pe medicii care le ├«ngrijesc rudele. Iar pentru medicii germani, veni╚Ťi s─â ajute ni╚Öte oameni grav bolnavi, repro╚Öul familiilor acestora c─â au venit doar ca s─â fac─â experimente pe rudele lor a fost mai mult dec├«t o problem─â, o dificultate, a fost o ├«ntoarcere ├«n Evul Mediu.

Majoritatea bolnavilor au ├«ncredere ├«n medicii c─ârora le solicit─â ajutorul. A╚Ötept rezultatele unor sondaje de opinie public─â, dar am convingerea c─â ├«ncrederea ├«n ╚Ötiin╚Ť─â ╚Öi ├«n medicin─â a crescut ├«n ace╚Öti doi ani. Pe de alt─â parte, epidemia, departe de a uniformiza pozi╚Ťia fa╚Ť─â de sistemul sanitar, fa╚Ť─â de ╚Ötiin╚Ťa medical─â, pare c─â a ad├«ncit o nou─â falie ├«n societatea noastr─â, ├«nt─ârind at├«t convingerile celor suspicio╚Öi, ale adep╚Ťilor conspira╚Ťionismului, ai existen╚Ťei unei dictaturi medicale, ale celor plini de ostilit─â╚Ťi resentimentare fa╚Ť─â de personalul medical, dar ╚Öi pe cele ale majorit─â╚Ťii oamenilor, care au ├«n╚Ťeles mai bine posibilit─â╚Ťile ╚Ötiin╚Ťei medicale ╚Öi nevoia de a ne lega speran╚Ťele de vindecare de aceasta.

Epidemia de coronavirus va trece, dar m─â tem c─â va r─âm├«ne o epidemie de suferin╚Ť─â moral─â a medicilor, dincolo de epuizarea fizic─â, determinat─â de num─ârul mare de mor╚Ťi la care au asistat, concomitent cu ostilitatea multora ├«mpotriva lor, care le neag─â eforturile f─âcute pentru a-i salva pe acei oameni. Rom├ónii pu╚Öi mereu pe har╚Ť─â ├«n departamentele de urgen╚Ť─â sau de terapie intensiv─â, unde ei sau rudele lor s├«nt ajuta╚Ťi s─â treac─â peste aceast─â teribil─â boal─â, par s─â urmeze cu to╚Ťii sugestia lui Alexandre Dumas, aceea c─â s├«nt unele servicii at├«t de mari, ├«nc├«t nu le po╚Ťi pl─âti dec├«t cu ingratitudine.

Nicolae Rednic este medic.

Foto: wikimedia commons

Zizi și neantul jpeg
Sistem și libertate
Am crescut ├«ntr-o lume ├«n care ceea ce ast─âzi consider─âm nevoi de baz─â erau, pe la sf├«r╚Öit de ani ÔÇÖ70 ╚Öi ├«nceput de ani ÔÇÖ80, privite drept suprastructuri. R─âsf─â╚Ťuri.
liceul sf sava bucuresti jpeg
Liceul avea coloane
Revederea colegilor și profesorilor dragi mi-a dat sentimentul mîngîietor că lucrurile ar putea deveni la fel de bune pe cît ni le imaginam noi în 1992.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
De ce nu-s românii ca francezii?
Cartea ╚Öi bagheta mi s-au p─ârut dou─â lucruri indispensabile ├«n Fran╚Ťa.
p 19 Sylvie Germain WC jpg
Sindromul ╚śarikov
Nu este vorba doar despre o lips─â de educa╚Ťie, ci ╚Öi despre voluptatea unei agresivit─â╚Ťi manifestate zi de zi, pe re╚Ťelele de socializare, care au devenit nu doar un spa╚Ťiu bun pentru defularea nervilor, ci gazd─â generoas─â acestei forme josnice de violen╚Ť─â.
p 20 Gustave Thibon jpg
O lumin─â asupra imediatului
Pentru Putin ┼či adep┼úii lui, persoanele, fie ele ucrainene ori ruse, civili ori combatan┼úi, s├«nt nimic.
Theodor Pallady jpeg
Scopul meu ești Tu
Un adevărat apostol al dialogului, un maestru al incluziunii și un campion discret al cercetării Celuilalt, cu sau fără majusculă.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Poli╚Ťia din Cehia este ├«n c─âutarea unui ho╚Ť care are obiceiul s─â intre prin case, f─âr─â a se sinchisi de prezen╚Ťa locatarilor. Se spune c─â se uit─â la ace╚Ötia ├«n timp ce dorm.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate c─â mai mult dec├«t plimbarea ├«n sine conta acel ÔÇ×├«mpreun─âÔÇŁ.
p 19 jpg
Cultul virginit─â╚Ťii
Ideea c─â virginitatea fizic─â atest─â puritatea ╚Öi inocen╚Ťa dep─â╚Öe╚Öte grani╚Ťele religioase, devenind un construct social ╚Öi ipocrit prin care unei femei i se anuleaz─â calit─â╚Ťile morale ├«n favoarea celor fizice, ajung├«nd s─â fie pre╚Ťuit─â mai degrab─â integritatea trupului dec├«t mintea ╚Öi sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale cre╚Ötinismului dovedesc o rela╚Ťie ├«ncordat─â pe care Sfin╚Ťii P─ârin╚Ťi o ├«ntre╚Ťineau cu r├«sul.
ÔÇ×Voi cine spune┼úi c─â s├«nt?ÔÇť O┬ápledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit ├«n bog─â╚Ťia ╚Öi autenticitatea sa ├«n ultimul secol, Origen revine de fiecare dat─â ├«n aten╚Ťia cititorilor cu o ├«nnoit─â putere de atrac╚Ťie.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Gala╚Ťi, o candidat─â a fost surprins─â ├«n timp ce ├«ncerca s─â fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani ╚Öi era absolvent─â a unui liceu particular, la frecven┼ú─â redus─â.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de produc╚Ťie a noilor cartiere, Jacobs ├«i opune observa╚Ťia direct─â ╚Öi studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vie╚Ťii urbane.
Zizi și neantul jpeg
Ro╚Ťi ╚Öi vremuri
Trebuia s─â m─ân├«nci nu ╚Ötiu c├«╚Ťi ani numai iaurt ╚Öi s─â economise╚Öti, s─â pui bani la CEC ca s─â-╚Ťi po╚Ťi cump─âra o Dacie.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
├Än Aix zilele de var─â se mi╚Öc─â ├«n ritm de melc, par nesf├«r╚Öite, exact ca acelea din vacan╚Ťele copil─âriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informa╚Ťiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al modera╚Ťiei
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
Dup─â ce, cu o s─âpt─âm├«n─â ├«n urm─â, doi lei au ├«ncercat zadarnic s─â evadeze din gr─âdina zoologic─â din R─âd─âu╚Ťi, un ╚Öarpe mai norocos a p─âtruns ├«n Spitalul Or─â╚Öenesc din Bal╚Ö.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ─âsta era hazul vacan╚Ťei: ├«mpletirea ciudat─â de pofte concrete ╚Öi vis─âri abstracte. Figurau, cu toatele, ├«ntr-un meniu pestri╚Ť ╚Öi cu preten╚Ťii.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Vacan╚Ťe de alt─âdat─â
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi sup─ârat pe mine?
Ca s─â nu ÔÇ×supereÔÇŁ aceast─â societate, foarte multe femei ajung s─â fie prizoniere ale unor prejudec─â╚Ťi pe care ╚Öi le autoinduc, perpetu├«ndu-le, uit├«nd de cele mai multe ori de ele ├«nsele.

Adevarul.ro

image
┼×ofer omor├ót ├«n b─âtaie la Bac─âu pentru c─â a atins din gre┼čeal─â cu ma┼čina oglinda unei dubi┼úe
O crim─â ├«nfior─âtoare a avut loc miercuri seara pe o strad─â ├«n Bac─âu, dup─â o acro┼čare ├«n trafic ┼či un scurt scandal. Doi b─ârba┼úi au fost deja re┼úinu┼úi, dup─â ce victima a fost g─âsit─â pe asfalt, f─âr─â suflare.
image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.