Medicina suspiciunii

Publicat ├«n Dilema Veche nr. 919 din 18 ÔÇô 24 noiembrie 2021
Medicina suspiciunii jpeg

Medicii primesc tot mai des de la pacien╚Ťi ╚Öi de la rudele acestora mesaje cu sicrie ╚Öi sp├«nzur─âtori. Violen╚Ťa ├«mpotriva personalului medical a crescut odat─â cu epidemia de coronavirus, fiind ├«nt├«lnit─â ├«n serviciile de urgen╚Ť─â, ├«n sec╚Ťiile COVID sau ├«n cabinetele medicilor de familie mai frecvent dec├«t realizeaz─â majoritatea rom├ónilor. Dup─â o scurt─â lun─â de miere, ├«n prim─âvara anului 2020, ├«n care ambulan╚Ťele erau aplaudate pe str─âzi ╚Öi declara╚Ťiile televizate ale medicilor ├«nl─âcrimau ochii privitorilor, ne├«ncrederea ├«n sistemul sanitar a reap─ârut, fortificat─â, alunec├«nd des ├«n suspiciuni ira╚Ťionale. Violen╚Ťa ╚Öi ├«ngrijirea s─ân─ât─â╚Ťii, la prima vedere o contradic╚Ťie ├«n termeni, este o expresie factual─â cotidian─â ├«n spitalele rom├óne╚Öti.

Cre╚Öterea considerabil─â a abuzurilor ╚Öi amenin╚Ť─ârilor la adresa oamenilor de ╚Ötiin╚Ť─â, a medicilor, a persoanelor publice prezente ├«n combaterea acestei pandemii a fost semnalat─â ├«n ├«ntreaga lume, ca un fenomen nou ╚Öi nedorit. Ea este prezent─â ╚Öi la noi, av├«nd accente etnocomportamentale specifice.

La Spitalul Giurgiu, pacien╚Ťii filmeaz─â asistentele medicale ├«n timp ce administreaz─â medicamentele, de team─â c─â acestea le vor face r─âu. La Institutul ÔÇ×Marius NastaÔÇŁ din Bucure╚Öti, un grup de oameni a spart ferestrele Terapiei Intensive, ├«ncerc├«nd s─â p─âtrund─â ├«n─âuntru ca s─â ├«╚Öi salveze un apropiat din m├«inile doctorilor. La Spitalul Colentina, amenin╚Ť─ârile cu moartea la adresa personalului sanitar s├«nt reclamate poli╚Ťiei frecvent. La R├«mnicu S─ârat, asistentele s├«nt ├«nchise ├«ntr-un salon de c─âtre un pacient nemul╚Ťumit, care se laud─â c─â ├«n trecut a ucis trei oameni, iar la Cernavod─â, un t├«n─âr cu un cu╚Ťit ├«n m├«n─â le cere doctorilor s─â-l ├«ngrijeasc─â mai bine pe tat─âl lui. Unei infec╚Ťioniste din Constan╚Ťa i se transmite s─â aib─â grij─â, c─â are copil acas─â, iar la Abrud, un pacient amenin╚Ť─â c─â va da foc locuin╚Ťei medicului de gard─â. Al─âturi de aceste fapte, semnalate de pres─â, num─ârul mesajelor ╚Öi post─ârilor adresate personalului sanitar, care includ amenin╚Ť─âri cu acte de violen╚Ť─â sexual─â, amenin╚Ť─âri cu moartea, sicrie ╚Öi sp├«nzur─âtori este foarte mare, imposibil de contabilizat.

├Äncrederea este temelia, ingredientul cel mai important, catalizatorul oric─ârui act medical. Ne├«ncrederea ├«n doctori, pe de alt─â parte, este la fel de veche ca ╚Öi medicina. Ra╚Ťiunea rezist─â atitudinii de neglijare a oric─ârei circumspec╚Ťii ╚Öi de abandonare a vie╚Ťii tale sau a celor dragi ├«n deciziile ╚Öi ac╚Ťiunile altuia, ale doctorului. Paradoxal, pe m─âsur─â ce medicina se bazeaz─â tot mai mult pe date ╚Ötiin╚Ťifice valide, ea st├«rne╚Öte mai mult scepticism, din model al rela╚Ťiei de ├«ncredere fiind retrogradat─â pe treptele ne├«ncrederii. Aceast─â ambivalen╚Ť─â a rela╚Ťiei medic-pacient este cunoscut─â ╚Öi ├«nt├«lnit─â zilnic de doctori. Dar evolu╚Ťia acestei ne├«ncrederi ├«n suspiciunea c─â medicii ├«╚Ťi vor face r─âu inten╚Ťionat, c─â te vor omor├«, petrecut─â ├«n cursul acestei epidemii de COVID, este nea╚Öteptat─â ╚Öi amar─â pentru personalul sanitar. Sute de oameni r─âspund post─ârii unei femei, ├«ndurerat─â de moartea de COVID a p─ârintelui ei, explic├«ndu-i c─â decesul s-a produs din cauza spitaliz─ârii, medicii fiind numi╚Ťi ÔÇ×criminaliÔÇŁ, care ÔÇ×ucidÔÇŁ pacien╚Ťi. Un teleorm─ânean se r─âste╚Öte la ambulan╚Ťierii veni╚Ťi s─â-l ajute: ÔÇ×Pleca╚Ťi din cas─â! Nu vreau s─â merg la spital, c─â m─â omor├«╚Ťi!ÔÇŁ.

Personalul medical e obi╚Önuit cu violen╚Ťa. Bolile psihice, alcoolul, drogurile, tulbur─ârile de personalitate s├«nt cauze care ╚Ťin de pacient, iar frustr─ârile legate de accesul la ├«ngrijirea medical─â, timpii de a╚Öteptare, refuzul unui anumit serviciu solicitat s├«nt cauze contextuale ale violen╚Ťei din spitale. Atitudinea belicoas─â, lipsit─â de empatie a unor doctori poate fi sc├«nteia care aprinde ├«n unii pacien╚Ťi praful de pu╚Öc─â. Printre cauzele generale socio-culturale atribuibile violen╚Ťei din spitalele noastre pot fi indicate ne├«ncrederea cronic─â ├«n sistemul sanitar, mai ales a genera╚Ťiilor care au tr─âit ├«n comunism, ╚Öi comportamentul de utilizator, de consumator de s─ân─âtate al noilor genera╚Ťii, care ├«ncurajeaz─â atitudinea de reclamant. Epidemia de COVID nu numai c─â a crescut, nea╚Öteptat, nivelul violen╚Ťei ├«n ├«ngrijirea medical─â, dar a adus ╚Öi noi motive pentru aceasta, unele ╚Öocante pentru medici.

Imprevizibil─â, implacabil─â ╚Öi greu de ├«n╚Ťeles, asemenea oric─ârui dezastru, aceast─â epidemie pare c─â a profitat de defectele noastre, ale rom├ónilor, ├«ncuraj├«ndu-le s─â se exprime. Ne├«ncrederea ├«n oameni, respingerea a orice ni se pare ├«ndep─ârtat sau str─âin, managementul lacrimal al ├«nfrunt─ârilor vie╚Ťii, care anesteziaz─â g├«ndirea, dificultatea de a ne accepta vulnerabilitatea s├«nt cauze ale cre╚Öterii paradoxale a violen╚Ťei fa╚Ť─â de personalul medical, tocmai ├«n aceste zile ├«n care serviciile lui s├«nt at├«t de necesare.

Mul╚Ťi rom├óni s├«nt suspicio╚Öi fa╚Ť─â de cei care nu s├«nt de-ai no╚Ötri. Dac─â nu ╚Ötii pe nimeni la spitalul unde e internat tat─âl t─âu, s─â ai ╚Öi tu pe cineva de-al t─âu ├«n─âuntru, e╚Öti de la ├«nceput nelini╚Ötit privind ├«ngrijirea medical─â acordat─â, suspicios fa╚Ť─â de informa╚Ťiile primite ╚Öi gata s─â-╚Ťi sar─â ╚Ťand─âra ori de c├«te ori situa╚Ťiile nu se potrivesc cu propria ta viziune despre medicin─â, despre lume. B─ânuiala inept─â c─â medicii germani vor face experimente cu rudele lor bolnave de COVID, ├«n stare grav─â, a determinat c├«teva familii s─â ├«mpiedice transportul acestora la Hamburg, unde ╚Öansele lor de salvare ar fi fost mai mari.

Panorama reac╚Ťiilor impulsive ale unor rom├óni ajun╚Öi fa╚Ť─â ├«n fa╚Ť─â cu aceast─â boal─â este uluitoare. Un pacient respinge violent leucoplastul care ├«i fixeaz─â branula, motiv├«nd c─â se simte legat. Oxigenoterapia, cel mai important sprijin oferit bolnavilor cu pneumonie COVID, este refuzat─â vehement de mul╚Ťi pacien╚Ťi care abia respir─â, convin╚Öi c─â aceast─â procedur─â reprezint─â un mod prin care doctorii le fac r─âu inten╚Ťionat. Fratele unui pacient, internat cu COVID ├«ntr-o clinic─â clujean─â, prime╚Öte permisiunea de a-l vizita ╚Öi, de ├«ndat─â ce ajunge ├«n salon, busculeaz─â medicul ╚Öi asistentele ╚Öi smulge masca de oxigen de pe fa╚Ťa bolnavului semicon╚Ötient, amenin╚Ť├«nd c─â ├«i omoar─â pe to╚Ťi cei care vor ├«ncerca s─â repozi╚Ťioneze acea masc─â. Numerele de pe ecranul monitorului scad rapid ╚Öi medicii ├«l avertizeaz─â c─â, dac─â se va ajunge la un anumit prag, la o anumit─â cifr─â, fratele lui ar putea muri. Omul continu─â s─â se opun─â violent, convins c─â tocmai ├«ntreruperea oxigenului, la un bolnav care nu poate supravie╚Ťui f─âr─â acel oxigen, ├«l va vindeca. Imposibilul nu pare ilogic la ace╚Öti cona╚Ťionali. Ei iau decizii nu baz├«ndu-se pe cifre, ci pe pove╚Ötile pe care le aud. Ata╚Öamentul fa╚Ť─â de propriile fantasme, ├«ntre╚Ťinute de mediile consensuale ignorante la care a aderat, ├«i permite probabil acestui om supravie╚Ťuirea ├«n situa╚Ťia-limit─â ├«n care a ajuns, periclit├«nd-o, ├«ns─â, pe a fratelui lui. G├«ndirea intuitiv─â, emo╚Ťional─â a acestor oameni, ├«ntunecat─â de re╚Ťelele sociale, clacheaz─â ├«n condi╚Ťii de incertitudine, cresc├«ndu-le irascibilitatea ╚Öi ├«mpiedic├«ndu-i s─â evalueze importan╚Ťa relativ─â a lucrurilor.

├Än jargonul medical ├«i numim pe ace╚Öti bolnavi, plini de animozit─â╚Ťi, pacien╚Ťi ÔÇ×dificiliÔÇŁ sau pacien╚Ťi-ÔÇ×problem─âÔÇŁ ╚Öi orice doctor are experien╚Ťa rela╚Ťiei aparte cu ace╚Ötia. Medicul are capacitatea de a sim╚Ťi sl─âbiciunea pacientului s─âu, oricare ar fi aceasta, ╚Öi consider─â ca o datorie s─â arate empatie fa╚Ť─â de ea. E dificil, totu╚Öi, de ├«n╚Ťeles sl─âbiciunea oamenilor aduna╚Ťi ├«n curtea Spitalului Bac─âu, care scandeaz─â ÔÇ×Asasinii!ÔÇŁ, privindu-i direct ├«n ochi pe medicii care le ├«ngrijesc rudele. Iar pentru medicii germani, veni╚Ťi s─â ajute ni╚Öte oameni grav bolnavi, repro╚Öul familiilor acestora c─â au venit doar ca s─â fac─â experimente pe rudele lor a fost mai mult dec├«t o problem─â, o dificultate, a fost o ├«ntoarcere ├«n Evul Mediu.

Majoritatea bolnavilor au ├«ncredere ├«n medicii c─ârora le solicit─â ajutorul. A╚Ötept rezultatele unor sondaje de opinie public─â, dar am convingerea c─â ├«ncrederea ├«n ╚Ötiin╚Ť─â ╚Öi ├«n medicin─â a crescut ├«n ace╚Öti doi ani. Pe de alt─â parte, epidemia, departe de a uniformiza pozi╚Ťia fa╚Ť─â de sistemul sanitar, fa╚Ť─â de ╚Ötiin╚Ťa medical─â, pare c─â a ad├«ncit o nou─â falie ├«n societatea noastr─â, ├«nt─ârind at├«t convingerile celor suspicio╚Öi, ale adep╚Ťilor conspira╚Ťionismului, ai existen╚Ťei unei dictaturi medicale, ale celor plini de ostilit─â╚Ťi resentimentare fa╚Ť─â de personalul medical, dar ╚Öi pe cele ale majorit─â╚Ťii oamenilor, care au ├«n╚Ťeles mai bine posibilit─â╚Ťile ╚Ötiin╚Ťei medicale ╚Öi nevoia de a ne lega speran╚Ťele de vindecare de aceasta.

Epidemia de coronavirus va trece, dar m─â tem c─â va r─âm├«ne o epidemie de suferin╚Ť─â moral─â a medicilor, dincolo de epuizarea fizic─â, determinat─â de num─ârul mare de mor╚Ťi la care au asistat, concomitent cu ostilitatea multora ├«mpotriva lor, care le neag─â eforturile f─âcute pentru a-i salva pe acei oameni. Rom├ónii pu╚Öi mereu pe har╚Ť─â ├«n departamentele de urgen╚Ť─â sau de terapie intensiv─â, unde ei sau rudele lor s├«nt ajuta╚Ťi s─â treac─â peste aceast─â teribil─â boal─â, par s─â urmeze cu to╚Ťii sugestia lui Alexandre Dumas, aceea c─â s├«nt unele servicii at├«t de mari, ├«nc├«t nu le po╚Ťi pl─âti dec├«t cu ingratitudine.

Nicolae Rednic este medic.

Foto: wikimedia commons

Zizi și neantul jpeg
Alarme, sonerii, zgomoteÔÇŽ ÔÇô din alte vremi
Aproape vii, ceasurile ne umpleau singur─ât─â╚Ťile.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
#metoo? În România?! Să fim serioși!
Nu cred c─â exist─â vreo femeie, cel pu╚Ťin din genera╚Ťia mea, care s─â nu fi trecut m─âcar o dat─â ├«n via╚Ť─â printr-o experien╚Ť─â de h─âr╚Ťuire sexual─â
p 20 N  Steinhardt jpg
N. Steinhardt despre creștinismul firesc
Cre╚Ötinismul devine un regim natural al vie╚Ťii, un accent care ├«nso╚Ťe╚Öte gesturile cele mai m─ârunte ale cotidianului.
Polul jpg
Colonialism și misionarism
Reconcilierea dintre colonialism ╚Öi misiunea cre╚Ötin─â interna╚Ťional─â este foarte complex─â.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
A ajuns acasă rîzînd, a rîs toată noaptea și nu s-a oprit nici a doua zi (joi), nimic neputîndu-i pune capăt veseliei.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
În ochii ei era dragoste, multă dragoste
C├«t de repede se petrecea totul, f─âr─â s─â analizezi, f─âr─â s─â-╚Ťi pui ├«ntreb─âri, f─âr─â s─â te g├«nde╚Öti la un viitor, erau ca ni╚Öte fire care se ├«n╚Öir─â, apoi se de╚Öir─â, ca o lum├«nare care se aprinde undeva ├«n noapte, arde ├«nt├«i viu, apoi mocnit ╚Öi se stinge de la sine.
Un album studiu al bisericilor transilvane jpeg
Un album-studiu al bisericilor transilvane
Textul are sobrietate ┼čtin┼úific─â, devotament fa┼ú─â de documentarea monumentelor ┼či a vie┼úii religioase care le-a modelat ┼či care s-a modelat, de-a lungul timpului, ├«n jurul verticalei lor.
Theodor Pallady jpeg
Tiparul ╚Öi Cartea c─âr╚Ťilor
Nu ╚Ötiu s─â se fi publicat la noi, p├«n─â acum, o asemenea panoram─â a edi╚Ťiilor tip─ârite ale Sfintei Scripturi de pe orice meridian ╚Öi ├«n mai toate limbile cunoscute.
Zizi și neantul jpeg
├Än mul╚Ťime
Oamenii prezen╚Ťi erau anima╚Ťi de entuziasm, dar de unul mai bl├«nd, mai difuz.
Visez parcaje subterane jpeg
Visez parcaje subterane
Locuitorii la bloc ar trebui să-și privească cartierul ca pe propria curte și să lase mașinile la bulevarde, pentru a se bucura de natură.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Un b─ârbat de 60 de ani a mers la dentist pentru o plomb─â ╚Öi a ajuns la urgen╚Ť─â direct ├«n opera╚Ťie, pentru c─â a ├«nghi╚Ťit capul frezei care-i scormonea dintele.
Oh salvie lev─ân╚Ťic─â iasomie trandafir jpeg
Oh salvie lev─ân╚Ťic─â iasomie trandafir
La ├«nceput, l-am ├«nt├«lnit pe Mircea Anghelescu ca profesor, ├«n Amfiteatrul ÔÇ×B─âlcescuÔÇť.
Zizi și neantul jpeg
Din mers, ÔÇ×miciÔÇŁ bucurii
Bucuria trece dincolo de tine ╚Öi o-mp─ârt─â╚Öe╚Öti, involuntar ├«n general, ╚Öi celorlal╚Ťi.
ÔÇ×Voi cine spune┼úi c─â s├«nt?ÔÇť O┬ápledoarie jpeg
Privirea lui Chateaubriand
Memoriile┬áau fost proiectate ÔÇô cum altfel? ÔÇô pentru posteritate, dar ca o voce┬áde dincolo de morm├«nt.
Filosofie și muzică  Gabriel Marcel jpeg
Filosofie și muzică. Gabriel Marcel
Muzica este așadar, în mod primordial, nu un obiect al gîndirii, ci un mod al ei.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
...mai mul╚Ťi americani au murit ├«neca╚Ťi cu l─âptuci dec├«t mu╚Öca╚Ťi de ╚Öerpi ╚Öi de crocodili, combinat.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Speran╚Ťa moare ultima?
Mereu m-am ├«ntrebat dac─â speran╚Ťa care poate aduce cu sine un soi de idealism ├«n a privi lucrurile din jurul t─âu folose╚Öte ├«ntr-adev─âr la ceva.
O lume a poveștilor jpeg
O lume a poveștilor
Narativele care pot subjuga na╚Ťiuni ├«ntregi nu s├«nt o inven╚Ťie modern─â ÔÇô dup─â cum afirm─â psihiatrul Boris Cyrulnik, ├«n cea mai recent─â carte a sa, ap─ârut─â luna trecut─â la editura Odile Jacob.
Andr├ę Scrima: Ziua una ┼či a opta jpeg
Andr├ę Scrima: Ziua una ┼či a opta
Lumina Pa┼čtilor: pe cea vizibil─â ├«n biserici ┼či pe str─âzi, ucrainenii nu ┼či-au putut-o ├«ng─âdui; pe cea spiritual─â, religia patriarhului Kiril o insult─â, o sufoc─â.
Theodor Pallady jpeg
Un Sisif în robă franciscană
Camus a fost doar martorul esen╚Ťial al asprelor sale vremuri ╚Öi, prin revolta contra absurdului, aproape un m─ârturisitor.
Zizi și neantul jpeg
Iarb─â verde ╚Öi obligativit─â╚Ťi
Avem tendin╚Ťa s─â ne complic─âm pu╚Ťinele zile libere. S─â le ├«ncadr─âm ├«n sisteme, s─â le trat─âm ca pe unele de lucru ├«n alt domeniu: cel al┬áleisure-ului, al┬áentertainment-ului.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Care ar fi playlist-ul ce v-ar alunga pe dumneavoastr─â de la o demonstra╚Ťie?
Blocul, strada, etajul și apartamentul jpeg
Blocul, strada, etajul și apartamentul
├Än locul garajului a ap─ârut un parc, la fel de lipsit de imagina╚Ťie din punct de vedere urban ca ╚Öi lamele de blocuri din spatele unit─â╚Ťii militare, dar care, cu zonele sale verzi, evoca peluza sp─âl─âtoriei de steaguri.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Ce caută americanul în Europa?
├Ämi dau seama c─â avem de toate aici, pe b─âtr├«nul nostru continent, micul nostru paradis terestru, c─â este (a fost... oare?) una dintre cele mai bune lumi posibile ╚Öi c─â mi-ar trebui vreo cinci vie╚Ťi ca s─â v─âd ╚Öi s─â tr─âiesc tot.

Adevarul.ro

image
Implica┼úiile distrugerii cruci┼č─âtorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagr─â | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.