Telerevoluţia, două perspective

Publicat în Dilema Veche nr. 308 din 7-13 ianuarie 2010
Telerevoluţia, două perspective jpeg



● În decembrie, cînd se sărbătoreau douăzeci de ani de la 1989, B1 TV a transmis unul dintre cele mai tari documentare produse vreodată despre evenimentele care au condus la prăbuşirea regimului totalitar comunist: Videogramele unei revoluţii, de Andrei Ujică şi Harun Faroki. Filmul, produs în 1992, mai fusese prezentat doar la cîteva festivaluri şi în cinematografele de artă, aşa că publicul larg din România l-a văzut pentru prima dată. În Germania, cel puţin printre studenţii universităţilor cu profil artistic, e deja un film-cult, intrat în bibliografiile obligatorii. Andrei Ujică şi Harun Faroki au urmărit zeci de ore de material brut şi au ales, într-o tentativă de-a da o logică evenimentelor absurde de pe stradă, din cancelarii şi de la televiziune, cele mai semnificative momente. „Videogramele“ alese de cei doi sînt, în egală măsură, momentele iconice ale telerevoluţiei – cadrele care ni s-au lipit pe retină din acel lung film transmis pe viu, timp de cîteva zile – şi înregistrări subiective (deci selective) captate, te miri cum, de cameramani amatori. E un demers novator care a intuit de atunci, din 1992, cînd încă nu existau telefoanele mobile cu ecran şi cameră, nici Facebook sau YouTube, rolul şi riscurile democratizării imaginii. Videogramele unei revoluţii este una dintre cele mai substanţiale contribuţii la decriptarea evenimentelor din 1989.

● Şi documentaristul francez Antonio Wagner a realizat un eseu cumva similar. Filmul Roumanie, une révolution dans l’œil des médias („România, o revoluţie în ochii mass media“) a fost coprodus anul trecut de Institutul Naţional al Audiovizualului (INA), Ambasada Franţei în România şi Institutul Francez din Bucureşti şi difuzat în Franţa de canalul Histoire. Cu ajutorul unor imagini-document din acea vreme, a unor mărturii de-atunci şi de acum, Antonio Wagner urmăreşte rolul mass-media în formarea şi deformarea opiniei publice. Comunitatea internaţională a urmărit cu interes, cu bunăvoinţă, dar nu întotdeauna cu profesionalism, Revoluţia din România. Erori jurnalistice, confuzii, greşeli de percepţie, lipsa informaţiilor, în fine, probleme de înţelegere a limbii au făcut ca numeroase momente să fie transmise eronat către public. Pe de altă parte, au fost dezinformarea şi propaganda. Susţinători ai regimului Ceauşescu aruncau pe piaţă fel de fel de informaţii despre implicarea unor forţe străine şi oculte în destabilizarea ţării, anticomuniştii, orbiţi de febra revoltei, se lamentau în legătură cu „imensa groapă comună de la Timişoara“, „carnagiul“ şi „cele peste 4500 de victime“. Avizi de senzaţional, speriaţi că ar putea fi adevărat (nu era chiar neverosimil), jurnaliştii străini au preluat imaginile fragmentar şi au transmis, conştiincioşi, tot ce se auzea pe piaţa zvonurilor. Antonio Wagner a reuşit să-i intervieveze pe cîţiva dintre cei care în 1989 au fost reporteri speciali la Bucureşti (e vorba de jurnalişti la Libération, TF1, RFI, Agence France Presse, Nouvel Observateur etc.) pentru a afla acum, douăzeci de ani după, cum au fost cu putinţă acele incredibile erori şi manipulări.

Prima concluzie: toţi recunosc că „au minţit“; fie încrezîndu-se, mînaţi de entuziasm şi naivitate, într-o singură sursă, fie exagerînd anumite aspecte, pentru a da relatării un aer mai dramatic. S-a întîmplat chiar şi un incident mult mai bizar, redactorul-şef a „corectat“, exagerînd, cifrele transmise, de la Bucureşti, de reporterul special al ziarului: acesta notase că ar fi vorba de „cîteva sute“ de victime, iar redactorul-şef, manipulat el însuşi de ce transmiteau canalele de televiziune, a modificat ştirea, susţinînd că ar fi vorba de „mii de morţi“.

A doua concluzie: nici unul dintre jurnalişti nu-şi dădea seama că încalcă regulile profesiei. Judecînd la rece, după douăzeci de ani, cam toţi cei care au urmărit, pe viu, evenimentele din decembrie 1989 ştiu acum că acela a fost un punct de cotitură nu doar pentru destinul Europei, ci chiar şi pentru meseria de jurnalist. Avalanşa de imagine televizuală e tot atît de dăunătoare ca absenţa ei totală. Lipsa de transparenţă a Cortinei de Fier a fost înlocuită, în acele zile, cu o transparenţă înşelătoare, periculoasă.

De-abia aştept ca acest film să intre şi pe micile ecrane din România.
 

Cea mai bună parte din noi jpeg
Să găsești oameni la fel ca tine
A îndrăzni să vorbești despre o boală înseamnă a crea o comunitate.
Zizi și neantul jpeg
„Luna cadourilor” și cenușiul
Simțeam cum realitatea tindea, făcea chiar presiuni asupra noastră, a locuitorilor ei, să se transforme în irealitatea din Lumea de lemn.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cine o mai ține minte pe „fata de la pagina 5?” – cum recuperăm anii ’90?
Ar trebui să existe undeva la un loc de cinste într-un muzeu al presei românești de după 1989.
E cool să postești jpeg
Termopanul, valoare națională
„O bojdeucă trendy“, „Parchetul este cumpărat de la Dedeman sau Praktiker?“
p 20 Balaam WC jpg
Originea regilor magi
E un mag dintre caldeeni? Un ghicitor în stele? Un vrăjitor malefic?
Theodor Pallady jpeg
O carte despre oameni și îngeri
Cititorul va descoperi în text rațiunea tainică a Întrupării: doar omul – cu anatomia lui de lut și sufletul său nemuritor – avea să fie o imago Dei.
p 24 F  Prica jpg
Cu ochii-n 3,14
„Un cal a reușit cumva să iasă din boxa lui și umblă prin avion.”
image png
Oamenii din fotografii
Să-i facem să supraviețuiască.
image png
Malliștii
După film, ne-am dus să ne căutăm mașina în parcarea subterană, acolo, în hruba aia imensă și întunecoasă se termină fericirea.
image png
Lectura, antidotul violenței?
Cel mai des, este invocată lipsa timpului: „N-am mai citit pentru că m-a copleșit oboseala”.
image png
Mărturia lui Pascal
Cuvinte care „nu vor trece”, pline de „har și de adevăr”.
p 20 Iași WC jpg
Provincia ca problemă
Iar faptele, cîte și cum se fac ele, capătă cadențe cosmice, ca în sfîșietorul testament al Olguței.
p 21 la Lorin WC jpg
Olimpul litoralului românesc (2)
Ceva din spiritul stațiunii, un je-ne-sais-quoi, îi face și pe sportivii de performanță să își facă aici cantonamentele.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Lacrimile ei se amestecă cu cele ale acestui bazin“.
image png
Toate lucrurile care s-au schimbat
E nevoie de atît de puțin după ce anii își fac treaba.
image png
Capoate și feminități
Așa, diferențele dintre interior și exterior erau într-o măsură abolite.
image png
Piața Romană
Fetele de 20 de ani de acum nu-și mai pierd vremea în astfel de bodegi.
image png
Zgomotul și furia
Drept urmare, există mai multe metode tradiționale de a riposta unui vecin zgomotos.
image png
Cîteva note despre agapa creștină
Evident că nimeni, mîncînd laolaltă, nu stătea să filosofeze. Eram însă alături de Domnul.
p 20 Arik Ascherman WC jpg
Traumă şi discernămînt
Dar, în ciuda singurătăţii şi a primejdiilor acum mult mai aspre, rabinul îşi continuă patrularea, nu părăseşte paza.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
Într-un supermarket, la raionul de alimente exotice, am descoperit mămăliga ambalată în vid, „gata preparată”.
image png
Lumi fragile
Am perceput „schimbul de scrisori”, formulare care în curînd va trece și ea într-o arhivă a limbii, ca pe un fel de apel la memorie.
image png
Frig și acasă
Cert e că, în ciuda condițiilor aparent vitrege, m-am simțit acasă acolo.
image png

Adevarul.ro

image
Imagini spectaculoase de pe Transapuseana, cel mai scump drum din ţară. Primul tronson este aproape gata VIDEO
Primul tronson din drumul de 78 de kilometri, care face legătura între Aiud (Autostrada A10) şi zona Bucium – Abrud (DN 74), va fi recepționat în decembrie.
image
Schimbarea la față a Bisericii Ortodoxe Române: Aprobarea Sfintei Mucenițe Anticorupția
Sfântul Sinod a făcut publice măsurile pe care le ia pentru a combate corupția din cadrul Bisericii Ortodoxe. Preoții nu vor mai putea solicita și primi donații decât dacă acestea sunt de un real folos unităţilor bisericeşti, iar cei care vor fi prinși cu mită riscă excluderea din BOR.
image
Cât se pierde dintr-un porc viu după tăiere: Prețul real al unui kilogram de carne
Porcii „în viu” se vând cu prețuri cuprinse între 15 și chiar 25 lei/kg, însă puțini știu că după tăiere se pierde un procent uriaș din greutate, ceea ce face ca prețul să fie mult mai mare.

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic