Sezonul lămîilor

Publicat în Dilema Veche nr. 153 din 12 Ian 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Reprezintă jurnalismul de calitate ( "quality journalism" ) o afacere bună? Este o întrebare pe care o punea acum trei ani, cu oarecare optimism, Newspapers Research Journal , într-un număr special (vol. 25, nr. 1, 2004). Concluziile erau însă dezamăgitoare. Nu existau date suficiente şi nici studii sau cercetări pe baza cărora să poată fi formulat un răspuns clar (ceea ce - observau unii jurnalişti - arată că instituţiile de presă ori nu sînt cele mai transparente, ori au o problemă cu comunicarea). Se putea spune, cel puţin, că jurnalismul de calitate şi profitul financiar nu se exclud în mod necesar. De atunci, felul în care a evoluat piaţa de media în Occident lasă şi mai puţin loc unui răspuns optimist. S-a scris destul de mult pe această temă şi nu fac decît să enumăr îngrijorările cele mai acute: a) "monopolizarea" media, fuziunile şi achiziţiile marilor trusturi de presă au determinat o scădere a calităţii editoriale, odată cu sporirea considerabilă a profitului; b) explozia, în 2006, a cotidienelor distribuite gratuit mai ales pe piaţa europeană (27 de milioane de exemplare, distribuite în 39 de ţări), cu costuri editoriale minime, ce ameninţă serios publicaţiile de prestigiu; c) marşul către tabloidizare, transformarea cu orice preţ a unor publicaţii de renume, dar cu încasări minime, în publicaţii profitabile; d) Internetul, care prin avalanşa de informaţii oferite obnubilează publicaţiile ce-şi păstrează standardele jurnalistice etc. Audienţa prostului-gust Sînt îngrijorări valabile şi pentru piaţa de media din România; din ce în ce mai multe voci acuză slăbirea standardelor jurnalistice şi a calităţii materialelor de presă, sub presiunea audienţelor. Mai mult, ultimele investiţii şi achiziţii de pe piaţa mediatică românească vor spori competiţia şi foamea de puncte de rating, ceea ce - iar acesta e doar un paradox aparent - ar putea duce, din mai multe motive, la un jurnalism cu standarde şi mai scăzute decît pînă acum. Acest lucru s-a putut observa în anii trecuţi, cînd investiţiile în posturile de televiziune au avut ca efect scăderea calităţii programelor, deşi audienţele au fost mai bune. De ce oare se uită atîţia oameni la Gigi Becali, la Irinel Columbeanu sau la familia Prigoană, de ce au atîta succes topurile lipsite de orice relevanţă, de ce are Libertatea un tiraj atît de mare, comparativ cu alte ziare, de ce prostul gust învinge adesea în puncte de audienţă bunul-gust, de ce muzica prost făcută continuă să aibă succes, de ce, în genere, mediocritatea se vinde mai bine decît excelenţa? Cum să răspunzi la asemenea întrebări? Poţi da vina pe public, pe popor, pe condiţiile istorice şi sociale, pe educaţie sau pe efectele perverse ale democraţiei etc. Mecanismele pieţei Un alt răspuns ar fi acela că piaţa de media pare să funcţioneze în ultima vreme asemănător cu o "piaţă de lămîi". Expresia îi aparţine lui George A. Akerlof, laureat, în 2001, al Premiului Nobel pentru economie, care a folosit-o pentru a descrie o piaţă unde cumpărătorul are mult mai puţine informaţii despre calitatea unui produs decît vînzătorul. (The Market for Lemons: Quality Uncertainty and the Market Mechanism, 1970). Pe o astfel de piaţă, vînzătorul e stimulat să ofere produse proaste - "lămîi" - în locul produselor de bună calitate. Cumpărătorul ia în seamă atît impulsul vînzătorului, cît şi nesiguranţa în privinţa calităţii produsului, aşa că alege, de obicei, produsele medii. Treptat, cumpărătorul e dispus să scoată din ce în ce mai puţini bani din buzunar pentru aceste bunuri. În schimb, produsele de bună calitate, dar mai scumpe, sînt eliminate de pe piaţă, producătorii nemaiavînd motive sau stimulente să le fabrice. La un moment dat, numărul schimburilor pe acea piaţă scade sub un prag critic şi reapar produsele de calitate, sau piaţa dispare. Invers, în situaţia în care cumpărătorul este bine informat asupra produselor pe care le cumpără, vînzătorul primeşte un preţ bun pe marfa sa, iar producătorul e motivat să ofere marfă de calitate. De aici şi dictonul: un consumator mai informat înseamnă un consumator mai bun. De pildă, dacă teoria se aplică, o televiziune ce promovează jurnalismul de calitate şi propune la vînzare o "lămîie" precum un top ca Zece pentru România va înregistra după o vreme un recul de audienţă, spectatorul simţindu-se dezamăgit cînd totul se va fi terminat. Scăderea în audienţă, ulterioară evenimentului, va determina probabil nevoia de a vinde o altă lămîie, şi mai ieftină, care să atragă din nou audienţa pierdută, şi tot aşa. De aceea, cei ce se încăpăţînează să facă jurnalism de calitate au nevoie să-şi declare intenţiile cît mai clar, mai explicit şi mai tare, prin vocea unor buni PR-işti, pentru a nu fi nevoiţi să coboare din ce în ce ştacheta. O metodă bună ar fi, de exemplu, dezbaterile pe marginea a ceea ce înseamnă presă serioasă. Semne bune anul are Care ar fi totuşi speranţele de îmbunătăţire a mass-media româneşti în următorii ani? Mai întîi, faptul că presa a început să discute mai mult despre sine, ceea ce-i poate aduce consumatorului de media o conştiinţă mai clară asupra a ceea ce înseamnă jurnalism de calitate - şi ce nu (vezi studiul realizat de Centrul pentru Jurnalism Independent şi Agenţia de Monitorizare a Presei: "Tendinţe în Mass-Media" - august-septembrie 2006). O altă speranţă o reprezintă site-urile televiziunilor, care s-au transformat în site-uri de ştiri, adresîndu-se unui public specific Internetului, cel puţin pînă în prezent, adică mai bine informat, mai puţin predispus să ingereze informaţii gata mestecate şi cu un simţ critic mai ascuţit. Intrarea trusturilor străine pe piaţa locală de presă este şi ea o speranţă de desţelenire a unui peisaj deseori buruienos şi nefiresc de bogat în nume de publicaţii. Se mai poate întîmpla ca noile companii ce vor intra pe piaţa românească să dorească să-şi lege numele de jurnalele de bună calitate, aşa cum se întîmpla frecvent acum două-trei decenii, fie şi din simplul motiv că în România, în ciuda aparenţelor, prestigiul încă vinde bine. Din păcate, deseori e vorba de prestigiul personal, mai degrabă decît de prestigiul unui brand.

Sanatatea ficatului  Cum identifici semnele unui ficat bolnav jpg
Sănătatea ficatului: Cum identifici semnele unui ficat bolnav
Ficatul este un organ vital în corpul omului, fiind implicat în sute de procese, printre care: digerarea alimentelor, eliminarea deșeurilor din organism și producerea unor factori de coagulare care facilitează circulația sângelui.
Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.

Adevarul.ro

image
Un gigant italian deschide o nouă fabrică în România și angajează 800 de oameni
România pare extrem de atractivă pentru investitorii străini dat fiind că în ultima perioadă tot mai multe companii aleg să construiască noi fabrici în țara noastră.
image
Prețul uriaș cerut pentru un apartament din București. „Se vinde și strada? În Berlin e mai ieftin!”
Prețurile proprietăților imobiliare cresc de la o zi la alta în marile orașe, iar Bucureștiul e printre cele mai scumpe. Chiar dacă nu a ajuns încă la nivelul Clujului, Capitala e plină de oferte inaccesibile românilor de rând.
image
Cum să-i facem pe aliații NATO să ne sprijine ca pe baltici și polonezi. Un expert român pune degetul pe rană
NATO și SUA sunt mult mai puțin prezente în partea de sud a flancului estic decât în zona de nord, ceea ce creează un dezechilibru. Chiar dacă, anul trecut, Congresul SUA a votat ca regiunea Mării Negre să devină zonă de interes major pentru americani, lucrurile se mișcă încet.

HIstoria.ro

image
Momentul abdicării lui Cuza: „În ochii lui n-am văzut niciun regret, nicio lacrimă”
Nae Orăşanu, om de încredere la Palat, îi comunicase principelui A.I. Cuza că „se pregătea ceva”.
image
Măcelul din Lupeni. Cea mai sângeroasă grevă a minerilor din Valea Jiului
Greva minerilor din 1929 a rămas în istoria României ca unul dintre cele mai sângeroase conflicte de muncă din ultimul secol. Peste 20 de oameni au murit răpuşi de gloanţele militarilor chemaţi să îi împrăştie pe protestatari, iar alte peste 150 de persoane au fost rănite în confruntări.
image
Cuceritorii din Normandia
Normandia – locul în care în iunie acum 80 de ani, în așa-numita D-Day, aproximativ 160.000 de Aliați au deschis drumul spre Paris și, implicit, spre distrugerea Germaniei naziste.