Romu-n oglinda imperfect-a presei - despre persistenţa şi transformarea unor stereotipuri -

Marian CHIRIAC
Publicat în Dilema Veche nr. 130 din 20 Iul 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Rîndurile de faţă îşi propun doar să surprindă cîteva dintre modalităţile în care mass-media prezintă minoritatea romă şi să puncteze unele schimbări în felul de a reflecta acest subiect generos şi (adesea) suculent. Concluziile nu sînt aşadar definitive şi, după cum se va vedea, nici perspectivele prea optimiste. Alb sau negru? O cunoscută organizaţie pentru apărarea drepturilor romilor tocmai a anunţat lansarea unui concurs pentru jurnalişti, care urmează să premieze textele şi relatările "pozitive" despre această minoritate. De mai bine de 15 ani, tot încerc să înţeleg ce înseamnă să scrii pozitiv despre cineva/ceva, dar încă nu am reuşit. În opinia mea, ar trebui scris numai cu onestitate şi respectînd standardele profesionale ale meseriei, adică neutralitatea, prezentînd toate punctele de vedere, lăsînd deoparte (pe cît posibil) propriile prejudecăţi şi stereotipuri. Desigur, puţină empatie faţă de subiect - mai ales dacă acesta este unul sensibil - e acceptabilă în doze mici. Dar asta nu are nimic de a face cu relatarea "pozitivă", cred eu. În astfel de cazuri, probabil că cel mai bine e să încerci să redai un subiect în toată complexitatea sa (adică şi cu bunele, şi cu relele sale). Din 1990 încoace, ori de cîte ori s-a vorbit despre imaginea minorităţilor etnice în mass-media (a romilor în primul rînd) s-a judecat doar în termeni maniheişti: ori e de bine (adică relatarea e "pozitivă"), ori e de rău (relatarea fiind aşadar părtinitoare, stereotipă sau incitînd la ură etnică etc.). Între aceste două extreme nu prea a fost loc de compromis, iar fiecare dintre partizanii celor două tabere a avut argumente puternice în favoarea sa. Lucrurile au început totuşi să se schimbe. Cel puţin la nivelul presei scrise centrale, textele idioate au dispărut aproape complet, iar cele în care predomină stereotipurile sau ideile preconcepute sînt tot mai puţine. Desigur, se mai folosesc termeni derogatorii ("puradei" sau "balabuste", "ţigani" sau "faraoni"), dar nu mai au impactul de altădată. Ideea de mai sus e susţinută şi din punct de vedere statistic. Astfel, conform unei monitorizări făcute de Centrul de Resurse pentru Comunităţile de Romi din Cluj-Napoca - CRCR (disponibilă la adresa www.romacenter.ro/monitorizare/doc/raport_monitorizare_rroma_mai2006.doc), numai în luna mai a acestui an s-au înregistrat 157 de materiale referitoare la comunitatea romă în presa scrisă şi 140 de materiale în presa audiovizuală, totalizînd 297 de referiri. Din total, 149 de referiri sînt în context neutru (reprezentînd 50,2%), 70 de referiri în context negativ (23,6%) şi 78 de referiri în context pozitiv (26,2%). Procentele se regăsesc aproximativ aceleaşi şi în celelalte luni ale anului, aşa că se poate conchide că situaţia nu mai este atît de neagră ca altădată. Rău sau bun? Folosind în continuare datele din rapoartele de monitorizare ale CRCR, să vedem care au fost temele favorite ale relatărilor din presa despre romi. Simplificate puţin, la capitolul context pozitiv, acestea ar fi: măsuri în sprijinul romilor (statul organizează o bursă a locurilor de muncă pentru romi, diferite campanii antirasiste sau antidiscriminare, tot statul acordă locuri speciale pentru elevi) şi viaţa normală, dar pitorească a romilor (relatări despre diferite festivaluri tradiţionale, spectacole muzicale etc.). În context negativ, subiectele se împart la rîndul lor în două categorii principale: tradiţia bate modernitatea (fetele vor să meargă la şcoală, însă tradiţia le obligă să se căsătorească devreme, căsătoriile între minori) şi romii ca factor perturbator (ocuparea abuzivă a unor terenuri la marginea localităţilor, bătăi între diferite clanuri, furturi mărunte etc.). Dacă ar fi de încercat o comparaţie a temelor relatărilor de presă, aş spune că, în ultimii 10 ani, treptat, din paginile ziarelor a cam dispărut imaginea ţiganului hoţ, leneş sau murdar, însă acum predomină cea a romului muzicant de succes. De aici inactualitatea mîncătorului de lebede de pe lacurile vieneze şi inflaţia de Guţă şi muzicieni-minune, de Napoleon de la Graţia sau Elvis Romano. Ce explică aceste schimbări? În primul rînd, faptul că şi lumea din jurul nostru a început să se schimbe. Apoi, odată cu accentuarea laturii frivole a presei (după cum bănuiesc că ştiţi, nu se mai poartă informarea neutră sau educarea implicită), odată cu tabloidizarea sa şi cu accentul tot mai mare pus pe imagine, se exhibă preponderent spectaculosul, ineditul. Să fi influenţat tehnologia moravurile? Sau invers? Nu se poate trage o concluzie definitivă şi probabil că adevărul e pe undeva pe la mijloc. Frumos sau urît? Am vrut recent să caut o ilustraţie pentru un text care informa că, în ultimii ani, în urma iniţiativelor guvernamentale, peste 2.500 de etnici romi au reuşit să-şi găsească un loc de muncă. Mă interesa o imagine mai curînd neutră, reprezentînd un om obişnuit într-o ipostază normală de lucru, adică fie trebăluind ceva, fie aflat undeva la birou. În astfel de situaţii, cea mai facilă metodă de a găsi imagini e motorul de căutare Google (intrat recent ca verb în dicţionarul limbii engleze), cu opţiunea "Images". Nu îmi imaginam că o să înregistrez un insucces deplin. Am folosit numeroase combinaţii de cuvinte-cheie, atît în limba română, cît şi în engleză, însă de fiecare dată fără vreun rezultat cît de cît mulţumitor. Imaginile erau puţine, mai mereu aceleaşi şi se rezumau la două mari categorii: romi săraci pe drum sau în faţa caselor pe jumătate dărăpănate sau romi cîntînd (aici fie în orchestră/taraf, fie vocal). Din curiozitate, am dat şi o căutare cu banalele cuvinte "people working" şi "people at work". Imagini, de data aceasta, nenumărate: oameni reparînd sau montînd scaune, un bătrîn aplecat deasupra a ceva ce aducea cu un burghiu, dar mai ales o mulţime de ilustraţii cu persoane aflate la birou. Şi toate cu feţe zîmbitoare, sugerînd că pentru ele munca e o plăcere. Ce vreau să spun? Un singur lucru: chiar dacă în ultimii ani mass-media au evoluat enorm din punct de vedere al tehnologiei şi modalităţilor de prezentare a informaţiei, mentalităţile şi stereotipurile privind anumite categorii sociale sau etno-politice (în cazul de faţă minoritatea romilor) nu s-au schimbat deloc. Cîteva concluzii Ca şi viaţa noastră, presa se modifică mereu şi adesea radical. Aşa că, precum existenţa a tot mai mulţi dintre noi, şi conţinutul media tinde să devină tot mai succint, disponibil în forme surogat, dominat de imagini spectaculoase. Dacă pînă nu demult oamenii citeau sau vizionau conţinut media ca să se informeze (la limită, chiar să se educe), acum majoritatea o face doar pentru a se distra sau pentru a obţine informaţia care îi confirmă opiniile (ori pur şi simplu prejudecăţile). În acest context, cel mai probabil romii îşi vor păstra locul în care se află şi acum. Adică nu vor mai fi calul de bătaie al resentimentelor şi prejudecăţilor, aşa cum s-a întîmplat în mai tulburii ani ai democraţiei incipiente din România. Ci vor fi în continuare un subiect marginal pentru mass-media, interesant îndeosebi prin exotismul şi spectaculosul său, abordat la modul frivol (va lipsi contextul, faptele vor fi corelate doar întîmplător). Şi, desigur, vor fi cultivate îndeosebi "vedetele" din domeniul showbiz-ului sau al politicii.

image png
Supraviețuire
Pentru că am aflat de pe Facebook că o pisică îngheață și moare de frig la -15 de grade.
image png
Autenticitatea, între parfum și mujdei
În psihologie, esența unei personalități este definită, în principiu, de cinci caracteristici centrale.
image png
Speranța
Speranţa este una dintre virtuţile teologice.
image png
Scriptura: arbore, spital, cer
Pentru că Dumnezeu însuși li se dezvăluie ca o carte care „nu se închide”.
image png
Inima casei
Acum, la facultate, împreună cu colegele mele, doctorande în arhitectură, Irina Scobiola și Silvia Costiuc, îi învățăm pe studenții noștri cum să proiecteze o locuință.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Sau că liliecii sînt, în unele privințe, niște creaturi de invidiat? Sau că bat sex e totuna cu bad sex?
image png
Moș Nicolae
Poveștile lor nu mi-au diminuat cu nimic credința în Moși.
Cea mai bună parte din noi jpeg
„Sărbătorile vin!”
Problema nu prea are legătură cu renul Rudolf și vorbește mai mult despre tine.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Să găsești oameni la fel ca tine
A îndrăzni să vorbești despre o boală înseamnă a crea o comunitate.
Zizi și neantul jpeg
„Luna cadourilor” și cenușiul
Simțeam cum realitatea tindea, făcea chiar presiuni asupra noastră, a locuitorilor ei, să se transforme în irealitatea din Lumea de lemn.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cine o mai ține minte pe „fata de la pagina 5?” – cum recuperăm anii ’90?
Ar trebui să existe undeva la un loc de cinste într-un muzeu al presei românești de după 1989.
E cool să postești jpeg
Termopanul, valoare națională
„O bojdeucă trendy“, „Parchetul este cumpărat de la Dedeman sau Praktiker?“
p 20 Balaam WC jpg
Originea regilor magi
E un mag dintre caldeeni? Un ghicitor în stele? Un vrăjitor malefic?
Theodor Pallady jpeg
O carte despre oameni și îngeri
Cititorul va descoperi în text rațiunea tainică a Întrupării: doar omul – cu anatomia lui de lut și sufletul său nemuritor – avea să fie o imago Dei.
p 24 F  Prica jpg
Cu ochii-n 3,14
„Un cal a reușit cumva să iasă din boxa lui și umblă prin avion.”
image png
Oamenii din fotografii
Să-i facem să supraviețuiască.
image png
Malliștii
După film, ne-am dus să ne căutăm mașina în parcarea subterană, acolo, în hruba aia imensă și întunecoasă se termină fericirea.
image png
Lectura, antidotul violenței?
Cel mai des, este invocată lipsa timpului: „N-am mai citit pentru că m-a copleșit oboseala”.
image png
Mărturia lui Pascal
Cuvinte care „nu vor trece”, pline de „har și de adevăr”.
p 20 Iași WC jpg
Provincia ca problemă
Iar faptele, cîte și cum se fac ele, capătă cadențe cosmice, ca în sfîșietorul testament al Olguței.
p 21 la Lorin WC jpg
Olimpul litoralului românesc (2)
Ceva din spiritul stațiunii, un je-ne-sais-quoi, îi face și pe sportivii de performanță să își facă aici cantonamentele.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Lacrimile ei se amestecă cu cele ale acestui bazin“.
image png
Toate lucrurile care s-au schimbat
E nevoie de atît de puțin după ce anii își fac treaba.
image png
Capoate și feminități
Așa, diferențele dintre interior și exterior erau într-o măsură abolite.

Adevarul.ro

image
Kim Basinger împlinește 70 de ani: iubirile pasionale ale actriței. Ce roluri i-au adus celebritatea VIDEO
Actriță și fost model, Kim Basinger a devenit celebră datorită rolurilor în filme precum Batman, L.A. Confidential și 9 1/2 Weeks. Vedeta premiată cu Oscar a avut o carieră excepțională, precum și o viață personală fascinantă. Astăzi, vedeta de la Hollywood împlinește 70 de ani.
image
Moartea misterioasă a uneia dintre cele mai mari vedete rock. Ultimele clipe din viața lui Jim Morrison, solistul trupei The Doors
Solistul trupei americane The Doors a fost unul dintre cele mai mari staruri rock din toate timpurile. La 52 de ani de la dispariția sa prematură, moartea sa este încă învăluită în mister, iar mulţi cred că Jim trăieşte şi azi.
image
Cartofii la cuptor, un deliciu. Cum faci cea mai ușoară mâncare de post, condimentele care îi fac irezistibili
Este un preparat simplu, dar deosebit de gustos. În post, cartofii la cuptor sunt o masă sățioasă și ușor de pregătit. Pot fi serviți cu murături, salată de legume ori cu sos de usturoi.

HIstoria.ro

image
Moartea lui Aurel Vlaicu. Concluziile anchetei
În cursul anchetei în cazul accidentului aeronautic în care și-a pierdut viața Aurel Vlaicu (31 august/13 septembrie 1913) s-au conturat două ipoteze, pe care locotenentul av. Gheorghe Negrescu le prezintă astfel:
image
Zguduitoarea dramă amoroasă din Brăila, care a captivat presa interbelică
În anii 1923-1924, numita Anny Bally din Brăila, „de o frumuseţe rară“, a încercat să se sinucidă din dragoste. În 8 noiembrie 1924, tot din amor, şi-a împuşcat iubitul, după care s-a împuşcat şi ea.
image
Importanța stației NKVD de la Londra în timpul celui de-al Doilea Război Mondial
În 1941, stația NKVD de la Londra era cea mai productivă din lume, comunicând Moscovei 7.867 de documente diplomatice și politice, 715 documente pe probleme militare, 127 referitoare la aspecte economice și 51 legate de activități sau operațiuni ale serviciilor de informații.