Reglementarea jurnalismului curat

Publicat în Dilema Veche nr. 347 din 7 octombrie - 13 octombrie 2010
Reglementarea jurnalismului curat jpeg

Dl senator Ioan Ghişe are mai nou, în lumina publică, dubioasa onoare de a se număra printre cei care, într-un fel sau altul, au încercat să impună o formă de reglementare asupra presei. Iniţiativa sa legislativă apare în siajul a două mari non-realizări parlamentare, mai exact cea susţinută de senatorul Lia Olguţa Vasilescu şi, mai recent, cea a deputatului Silviu Prigoană. În primul caz, un număr de parlamentari de mai toate culorile politice a anunţat, ceva mai peremist la început, prin vocea dnei Vasilescu, şi mai apoi pe un ton mai civilizat, un proiect de lege care viza reglementarea conţinutului de pe Internet printr-un cod de conduită online. Iniţiativa s-a transformat, pînă în acest moment, într-o dezbatere publică la Palatul Parlamentului, unde distinşii respectivi au stat de vorbă cu reprezentanţi ai clerului şi cîteva ONG-uri familiste. S-a promis o a doua întîlnire cu bloggerii, care – din cunoştinţele autorului – nu s-a mai concretizat. În fine, dl Prigoană a închis – sperau unii dintre noi – paranteza cu un proiect de lege care subordona publicaţiile pe Internet şi presa scrisă online CNA-ului, printr-un fel de licenţă dată o dată la şapte ani de către o instituţie politizată. În ambele cazuri, reprezentanţii poporului suveran s-au ales cu gînduri nu foarte ortodoxe, sau uşor de redat în aceste rînduri, din partea internauţilor şi a presei, care într-un cor au anunţat moartea liberei exprimări, a democraţiei şi a Internetului. 

Vocile care s-au opus acestor derapaje aveau dreptate. Dacă imagine îşi căutau, antenumiţii nu au obţinut altceva decît o proastă formă de notorietate. Este destul să ne îndreptăm calculatoarele subversive spre adresa http://legi-internet.ro, unde Bogdan Manolea are listate, în detaliu, atît legislaţia în vigoare pe tema tehnologiei informaţiei, cît şi tentativele de autoreglementare din domeniu. În mod nesurprinzător pentru România, nu volumul de iniţiative bune lipseşte, ci ducerea lor la bun sfîrşit, împreună cu implementarea legislaţiei în vigoare. Din acest punct de vedere, o invitaţie adresată aleşilor noştri de a se informa înainte de a ataca o astfel de problemă ar fi chiar de bun-simţ. 

De imagine, de nevoie 

Dacă scamatoriile de imagine au reprezentat unica direcţie pentru aleşii noştri, atunci nu îi compătimesc pentru Niagara de reacţii negative primite prin presă şi pe Internetul românesc. Cu toate acestea, îi suspectez că nu aşteaptă reacţii diferite la fiecare astfel de tentativă legislativă. Iniţiativele acestea acţionează, dintr-un punct de vedere, ca atenţionări. Că vorbim de fina autoreglementare susţinută de dna Vasilescu sau de barda dată la rădăcina liberei exprimări de către dl Prigoană, am fi ipocriţi să nu acceptăm faptul că standardele jurnalistice decad, odată cu scăderea vînzărilor presei scrise şi, aş mai adăuga, în linie cu mutarea discursului public pe Internet. Internetul, mai ales, este aproape imposibil de cenzurat într-o societate democratică, iar mutarea presei scrise, în urma problemelor din realitate, într-un mediu complet nereglementat poate duce (şi de cîteva ori chiar a dus) la derapaje extraordinare. Chiar şi în afara campaniilor electorale, un clip sau un articol publicat pe Internet poate distruge o carieră politică, iar mass-media tradiţională, în aprigă nevoie de vînzări, a preluat astfel de conţinut, fără nici o jenă. În mentalitatea trustului de presă, uneori, citarea unor surse de pe Internet, de multe ori chiar de pe blogurile „personale“ ale unor ziarişti, este sinonimă cu standardele jurnalistice. Trăim, practic, într-un vest sălbatic al informării, în care toate elementele istorice ale evoluţiei presei se întîlnesc cu tehnologia şi prezentul, iar statul prinde din urmă extrem de greu. 

Clovni la stînga mea, jokerii la dreapta 

Dar nu cu aceste argumente începe expunerea de motive a dlui senator Ghişe. Textul îşi trage inspiraţia din legislaţia europeană, din rezoluţiile Adunării Parlamentare a Consiliului Europei şi acceptă, de la bun început, libertatea de exprimare înscrisă în Constituţia României. Ca un citat direct din expunere: „iniţiativa îşi propune să definească şi să reglementeze conceptul de jurnalism, calitatea de profesie liberă a jurnalistului şi raporturile acestuia cu şi în societate“. 

Practic, dacă am schimba termenul de jurnalist cu oricare altul, în textul legii şi în expunerea de motive, iniţiativa ar reprezenta o excelentă dovadă de reglementare a unei meserii, a sculer-matriţerilor, de exemplu. Textul, în detaliile sale şi în atenţia pe care o oferă contextului, este – ca să folosesc o expresie probabil des utilizată de sculeri matriţeri – brici. Problema este că se referă la jurnalişti, care trebuie „să liniştească tulburările şi să reacţioneze la apatia comunităţii“, să „se asigure că s-a făcut sau se va face dreptate, să asigure libera circulaţie a ideilor“ şi aşa mai departe. Acestea nu reprezintă fragmente dintr-un text scris de Orwell. Din contră, ele oferă o imagine aparent pozitivă asupra breslei jurnalistice şi încearcă, dacă ignorăm uşorul iz de cenzură, să o reglementeze într-un mod constructiv. Textul legii are 83 de articole şi începe cu definiţia jurnalismului drept o creaţie intelectuală care „contribuie la săvîrşirea binelui în societatea umană“, continuă cu formele de exercitare a profesiei de jurnalist, legiferează cabinetele de resort şi cere ca aptitudinile jurnalistice să fie confirmate de o practică în domeniu de „cel puţin 2 ani“. Se înfiinţează un Colegiu Naţional al Jurnaliştilor din România non-politizat care are puteri de autoreglementare a breslei. Jurnalistul are dreptul să beneficieze „de sprijinul şi protecţia autorităţilor“ şi să asiste „fără restricţii sau condiţionări la orice manifestări şi adunări cu caracter public“, să-şi protejeze sursele şi să beneficieze de „facilităţi vamale“ pentru procurarea de aparatură. Organele de ordine publică vor acorda sprijin jurnaliştilor, calomnia ori ameninţarea săvîrşite împotriva jurnalistului în timpul profesiei se sancţionează conform codului penal, iar lovirea sau actele de violenţă săvîrşite împotriva jurnalistului se pedepsesc, de asemenea. 

Obligaţiuni, moravuri 

La capitolul obligaţii, jurnalistului îi este, de la bun început, interzisă dobîndirea de clienţi prin procedee incompatibile cu demnitatea profesiei. O instituţie de Ombusman al mass-mediei româneşti este format din reprezentanţi ai patronatelor, cadre universitare şi societatea civilă şi „monitorizează toate sesizările privind săvîrşirea delictelor de presă“, sintagmă care a pus pe jar întreaga stare civilă, dar care „nu intră sub incidenţa codului penal“. Nici un cetăţean – spune textul legii – nu poate fi subiect de presă fără acordul său, excepţie făcînd implicarea cetăţeanului în fapte care prezintă interes pentru comunitate. Poate cel mai interesant, ultimul articol cere abrogarea Legii „presei din Republica Socialistă România“. 

Este foarte interesant proiectul de lege înaintat de dl senator Ghişe, măcar în detaliile pe care le dezvoltă cu atîta patimă pentru micro-managementul profesiei. Personal, chiar aş susţine proiectul de lege pînă la punctul în care, cel mai probabil, nu va fi votat, dar măcar în scopul unei dezbateri pe această temă cu publicul şi cu societatea civilă, şi nu din plăcerea de a vedea o nouă formă de circ. Aş susţine-o deoarece, la fel ca orice altă iniţiativă legislativă, dacă ar trece, ştiu sigur că, în secunda doi, o bună parte dintre jurnalişti s-ar autointitula „comentatori“, despre care nu se spune absolut nimic în text, şi ar continua, la fel de liniştiţi, activitatea de zi cu zi. În cel mai bun caz, o astfel de lege ar separa, ca să folosesc un limbaj nu tocmai demn de aceste pagini, jurnaliştii, de tonomate. Or, care e sensul unei legi în alb şi negru, atunci cînd societatea este gri?

Mihnea Dumitru este activ în mediul online şi are un blog de analiză politică.

Cum ne pregătim pentru Paște jpg
Cum ne pregătim pentru Paște
Masa de Paște este un moment special în care familia și prietenii se adună pentru a sărbători și a petrece timp împreună.
credite jpg
Ce putem face atunci când avem nevoie de un credit rapid?
Dacă te confrunți cu diferite situații financiare urgente, care nu pot fi amânate, trebuie să știi că sunt mai multe modalități prin care poți lua credite rapide.
Sanatatea ficatului  Cum identifici semnele unui ficat bolnav jpg
Sănătatea ficatului: Cum identifici semnele unui ficat bolnav
Ficatul este un organ vital în corpul omului, fiind implicat în sute de procese, printre care: digerarea alimentelor, eliminarea deșeurilor din organism și producerea unor factori de coagulare care facilitează circulația sângelui.
Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)

Adevarul.ro

image
Alimente sățioase și care nu îți pun în primejdie silueta. Medic: „Fericiți și cu burta plină…chiar se poate!”
Medicul nutriționist Mihaela Bilic a dezvăluit duminică, 19 mai, într-o postare publicată pe Facebook, care sunt alimentele care te mențin sătul pentru mai mult timp și cu puține calorii.
image
Ce taxe turistice se percep în marile orașe din Europa. Atena bate recordurile
Un număr tot mai mare de orașe din Europa impun sau măresc costul taxelor turistice pentru vizitatori, la un nivel mai mare decât cele propuse în toamna anului trecut.
image
Cum a fost convinsă o tânără să renunțe la școală și la familie pentru a se prostitua. „Era o mașină de făcut bani”
O tânără din comuna Bâlteni, județul Gorj, a trăit un adevărat coșmar timp de doi ani de zile alături de un tânăr de care s-a îndrăgostit

HIstoria.ro

image
Unde e corectitudinea presei românești din anii celui de-al Doilea Război Mondial?!
Februarie 1941. România generalului Antonescu aparține Axei. Germania, noul nostru partener strategic, e în război cu Anglia. Presa vremii respective urmărește îndeaproape mersul Războiului.
image
Când a devenit Sicilia romano-catolică?
Mai mult de 13 civilizații și-au pus amprenta asupra Siciliei din momentul apariției primilor locuitori pe insulă, acum mai bine de 10.000 de ani, dar normanzii și-au tăiat partea leului.
image
Amânarea unui sfârșit inevitabil
„Născut prin violenţă, fascismul italian era destinat să piară prin violenţă, luându-și căpetenia cu sine“, spune istoricul Maurizio Serra, autorul volumului Misterul Mussolini: omul, provocările, eşecul, o biografie a dictatorului italian salutată de critici și intrată în topul celor mai bune cărţi