Războiul Casei Albe cu Fox News
Nu există, în istoria Statelor Unite, un preşedinte care să nu se fi plîns măcar o dată de modul în care presa prezintă activităţile Casei Albe. De fapt, ne este imposibil să găsim un preşedinte mulţumit de modul în care presa îi acoperă activitatea. Nu într-o democraţie funcţională. Practic, o relaţie de disconfort între un preşedinte şi propria presă reprezintă unul dintre fundamentele unui sistem democratic. Şi totuşi, recent, Casa Albă a deschis un nou front de luptă, localizat nu în Irak sau Afganistan, ci chiar pe propriul teren. "War on Fox News" este poate cel mai întîlnit titlu din presa americană, în ultimele săptămîni. Războiul recent vine la doar cîteva luni după ce mai multe corporaţii au renunţat, în urma unor presiuni, la a mai cumpăra publicitate la Fox News. Acest lucru are loc într-o perioadă în care Guvernul federal este tot mai prezent în afacerile private " finanţe, industria auto " şi intenţionează să se extindă în zone precum sănătatea sau energia. "Tratăm Fox News ca pe un duşman" Directorul de Comunicare de la Casa Albă, Anita Dunn, a lansat primul atac la adresa Fox News, anunţînd că postul se face vinovat de "jurnalism de opinie". Anita explica chiar că nu are o problemă cu emisiunile de analiză, ci cu programul de ştiri, ce ar avea o perspectivă conservatoare şi mult prea critică la adresa administraţiei Obama. "Fox News acţionează ca o aripă a Partidului Republican" " a explicat Anita Dunn. Cu toate că iniţial totul părea un simplu foc de paie, ofensiva la adresa Fox News a fost preluată de doi "generali" de la Casa Albă, mai precis de unul dintre principalii consilieri al preşedintelui, David Axelrod şi de Chief of Staff, Rahm Emanuel. "Fox News nu este chiar o staţie de ştiri. Nu este vorba doar despre comentatorii săi, ci despre programele sale de ştiri care forţează un punct de vedere" " explica Axelrod la State of the Union de la CNN. Embargou eşuat Oficialii Casei Albe au explicat clar că ceea ce intenţionează să obţină este delegitimizarea postului de ştiri. Doi dintre cei mai respectaţi oficiali de la Casa Albă, Axelrod şi Emanuel, au ieşit, aproape simultan, pe ABC şi CNN, pentru a cere public celorlalte posturi de ştiri să urmeze linia Casei Albe, şi nu pe aceea trasată de Fox News. "Pe voi nu vă vom trata ca pe Fox News" " declara Axelrod. Prima încercare de excludere a jurnaliştilor de la Fox News a fost un fiasco total. Departamentul de Finanţe a încercat să interzică jurnaliştilor de la Fox să participe la un interviu cu Kenneth Feinberg, "ţarul" preşedintelui Obama pe probleme financiare. Interviul trebuia să aibă loc în prezenţa jurnaliştilor de la ABC, CBC, CNN, NBC şi Fox News. Cînd au observat că jurnaliştii de la Fox lipseau, ceilalţi au părăsit sala în semn de protest. Au anunţat că se vor întoarce, însă doar alături de colegul lor de la Fox, ceea ce, în cele din urmă, s-a şi întîmplat. Momentul a fost extrem de penibil pentru Casa Albă, ce şi-a văzut năruite planurile de a izola un post de televiziune. Analistul Washington Post, Charles Krauthammer, observa, în aceeaşi zi, că, pentru a-şi duce pînă la capăt procesul de demonizare a unei instituţii media, "administraţia are nevoie de complicitatea altor organizaţii media". Krauthammer amintea şi că Teddy Roosevelt a încercat să lupte cu trusturile de presă, însă motivul era că acestea impuseseră un adevărat monopol în media, sufocînd micii întreprinzători. Nu este cazul acum, cînd Fox este singura teleziviune de ştiri conservatoare, într-un peisaj liberal (de stînga) din care mai fac parte ABC, NBC, CBS, PBS, NPR, CNN şi MSNBC. Libertatea presei? Jurnaliştii de la Fox News şi de la alte instituţii media conservatoare susţin că povestea reprezintă în esenţă un atac la libertatea presei, drept recunoscut în primul amendament la Constituţia americană. Unii comentatori s-au grăbit chiar să compare actualul conflict cu faimoasele liste pe care le făceau consilierii lui Richard Nixon, cu oamenii "răi" sau, dimpotrivă, cei "buni", din presă. Ruth Marcus, analist la Washington Post, explică de ce războiul administraţiei Obama cu Fox News este "prostesc". În primul rînd, creează imaginea unei administraţii slabe. Întregul scandal relevă imaginea unui preşedinte care se coboară la nivelul lui Glenn Beck, unul dintre comentatorii Fox News, în loc să decidă ce strategie va urma în Afganistan. Un alt efect al scandalului este acela că scoate la iveală încercarea de manipulare a presei (aceeaşi Anita Dunn explica cum în campania electorală consilierii lui Barack Obama manipulau presa) şi ipocrizia administraţiei. În opoziţie cu Fox există MSNBC, al cărui patron este unul dintre consilierii preşedintelui pe probleme economice. Într-o proporţie covîrşitoare, ştirile MSNBC ce îl au ca subiect pe Barack Obama sînt pozitive. În presa scrisă există exemplul New York Times, un cotidian tradiţional de stînga. "Jurnalismul de opinie" este criticat la Casa Albă doar dacă opinia este nefavorabilă. Opiniile lui Keith Olbermann, Jon Stewart sau Rachel Maddow, al căror motto este "Republicans suck", sînt apreciate. George W. Bush a avut o presă mult mai proastă. Atacurile, însoţite de ironii şi jigniri, la adresa fostului preşedinte au creat cu siguranţă disconfort la Casa Albă. La un moment dat, materialele din NY Times sau MSNBC erau în proporţie covîrşitoare negative. Consilierii lui Bush au reacţionat o singură dată, acuzînd faptul că MSNBC citează greşit din discursurile preşedintelui. Face bine la rating Fox News a fost lansat în 1996, de magnatul media Rupert Murdoch, devenind destul de rapid televiziunea de ştiri numărul 1 din Statele Unite. Emisiunea lui Glenn Beck, una dintre gazdele demonizate de Casa Albă, bate pe intervalul său orar toate celelalte televiziuni de ştiri la un loc. În plus, de fiecare dată cînd un oficial al administraţiei Obama atacă Fox News, ratingul televiziunii creşte şi implicit mesajul ajunge la mai mulţi americani. Ca observatori de la distanţă, cred că nu ne rămîne decît să sperăm că administraţia Obama va continua războiul din Afganistan cu aceeaşi determinare cu care se luptă cu presa defavorabilă.
