Quality se vinde mai bine pe Internet?

Publicat în Dilema Veche nr. 218 din 21 Apr 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Pe blogul unui tînăr jurnalist american apărea săptămîna trecută o caricatură ce înfăţişează un vapor gata să se scufunde, iar alături se poate vedea o barcă de salvare, plină de pasageri înspăimîntaţi. Pe vapor scrie USS Print, iar pe barca de salvare News Online. Caricatura nu este prea reuşită grafic (vezi journalistopia. com), însă ea surprinde destul de bine o stare de spirit din rîndul jurnaliştilor de peste Ocean, îngrijoraţi că îşi vor pierde slujbele sau că vor cîştiga mai puţini bani decît înainte, în urma scăderii tirajelor şi implicit a bugetelor de publicitate pentru ziarele tipărite. Dezbaterile privind viitorul presei, dispariţia jurnalismului hard, a presei de investigaţii, discuţiile şi lamentările pe marginea funcţiei sociale a jurnalismului de calitate au reizbucnit de vreo două luni pe sute de bloguri de ziarişti. De data aceasta însă, mulţi dintre ei se simt direct ameninţaţi, iar tonul a devenit mai personal. De pildă, pe site-ul Online Journalism Review se putea citi luna trecută mesajul unui ziarist "veteran", îngrijorat de faptul că jurnalismul va deveni iarăşi o muncă prost plătită, iar tinerii jurnalişti nu vor mai avea nici timpul, nici resursele necesare realizării unui material de presă de calitate. Starea aceasta de spirit este alimentată şi de un raport al NAA (Newspaper American Association), apărut la sfîrşitul lunii martie. Conform acestuia, în 2007 s-a înregistrat cea mai mare scădere (9,4%) a veniturilor din publicitate pentru ziarele tipărite, din 1950 încoace, de cînd asociaţia a început să măsoare veniturile din publicitate. Un declin asemănător a mai avut loc în 2001 - o scădere de 9%. În schimb, veniturile din publicitatea online au crescut cu 18,8% în 2007, comparativ cu 2006, ajungînd la 7% din totalul veniturilor din publicitate ale ziarelor din Statele Unite (5,7% în 2006). Însă, aşa cum arată mulţi jurnalişti sau analişti, este vorba de o creştere insuficientă pentru a produce speranţe întemeiate privind viitorul ziarelor, ea fiind mai mică decît creşterea din 2006. Situaţia este atît de proastă, încît s-a ajuns să fie propuse tot felul de ajutoare, inclusiv de la stat, pentru a susţine jurnalismul de calitate. Alţii, cum ar fi jurnaliştii de pe blogurile Britannica (www.britannica.com/blogs), sînt pur şi simplu sceptici, recunoscînd că nu există nici o soluţie şi cîţiva reiau spusele din 2006 ale lui Martin Nisenholtz, şeful ediţiei Web a The New York Times: "Cum să creăm conţinut de înaltă calitate într-o lume în care agenţiile de publicitate nu vor să plătească decît la click, iar consumatorii nu vor să plătească deloc?". Răspunsul unui reputat blogger şi ziarist, Nicholas Carr: "Nu putem." În România, dacă privim cifrele furnizate de BRAT pentru sfîrşitul anului 2007, situaţia nu pare a fi mai roz şi se vorbeşte de mai mult timp de posibilitatea ca unul sau două cotidiene importante să renunţe la ediţia tipărită, concentrîndu-se exclusiv pe ediţia online, pentru a-şi limita pierderile. Dacă s-ar întîmpla aşa, s-ar putea ele susţine? Ar fi barca ştirilor online o salvare? La o primă privire, s-ar putea spune că nu. Cel puţin nu păstrînd mare lucru din ceea ce sînt ele astăzi. De exemplu, ediţia pe hîrtie se citeşte altfel decît ediţia online şi, în consecinţă, ediţia online va trebui să adopte alte politici şi strategii editoriale decît pînă acum, pentru a creşte în trafic. E dificil de spus care anume. Pînă acum nu s-a inventat o reţetă sigură a succesului pe Internet, dar ideal ar fi ca ziarele să-şi aloce timp şi bani pentru a experimenta, iar jurnaliştii să se adapteze noilor media şi tehnologii. Cîţi dintre jurnaliştii români îşi promovează singuri articolele pe Internet, cîţi au bloguri sau pagini personale pe diferite reţele sociale, cîţi frecventează forumurile de specialitate din România - unele foarte "quality"? Îndrăznesc totuşi să afirm, chiar dacă sună paradoxal, că în România jurnalismul quality are o şansă mai bună pe Internet decît pe hîrtie. Acum, ediţiile tipărite ale ziarelor "quality" par să concureze mai degrabă cu tabloidele decît să se concureze între ele. E uşor de remarcat că toate au din ce în ce mai multe subiecte "soft" şi sînt pe an ce trece mai lipsite de atitudine. În timp ce demarcaţia între tabloid şi quality se estompează, cumpărătorul este din ce în ce mai puţin dispus să plătească pentru altceva decît pentru "divertisment". Vrînd, nevrînd, ediţia online a ziarelor reflectă ediţia tipărită - cu "de toate", pentru toată lumea. Dacă ar renunţa la ediţia tipărită, publicaţiile quality n-ar mai fi nevoite să concureze tabloidele şi s-ar putea adresa doar unui public avizat şi cu venituri peste medie - favoritul publicitarilor de pretutindeni. Ar obţine, în cel mai rău caz, tarife mai bune la publicitatea online, dacă nu o sporire substanţială a lor. S-ar putea să nu fie clar felul în care funcţionează principiul acesta pe Internet - a avea un public bine targhetat implică creşterea numărului de vizitatori şi a veniturilor din publicitate -, dar închipuiţi-vă că site-ul Realitatea ar folosi în aceeaşi măsură ca şi televiziunea factorul 2G (Guşă şi Ghişe). Ar creşte sau ar scădea încrederea în informaţiile prezentate pe site?

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Nu suntem egali în fața bolilor: care sunt românii care nu vor plăti suprataxă pe concediu medical
Politicienii și-au făcut calculele și au decis că nu suntem egali în fața bolilor. Mai exact, PSD și PNL lucrează la o ordonanță de urgență prin care încearcă să elimine supraimpozitarea concediilor medicale doar în cazul anumitor pacienți
image
„Lâna de aur”, cel mai scump material textil natural din lume. Firul de Vicuña se vinde la gram, la fel ca aurul
Firul de Vicuña, recoltat o dată la doi sau trei ani în cantități limitate, se distinge ca fiind cel mai rar și scump fir din lume. Cu o grosime de 12 microni, comparabilă cu cea a aurului, este comercializat la gramaj, se vinde la prețuri exorbitante și presupune un proces de producție meticulos.
image
Decizie radicală pentru „Tesla de Cluj”. „Dacă ziceam că e produsă în Elveția, clienții ar fi sărit s-o cumpere cu 450.000 de euro”
Echipa proiectului a luat o decizie importantă: va regândi „Tesla de Cluj” într-o variantă mult mai ieftină. „Probabil că dacă ziceam că mașina este produsă în Elveția, clienții ar fi sărit să o cumpere cu 450.000 de euro”, susține Florin Dehelean, unul dintre investitori

HIstoria.ro

image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.
image
Wall Street-ul Bucureștiului interbelic
În perioada interbelică, pe Wall Street-ul local, existau nu mai puțin de 80 de bănci, dintre care 50 erau cu dotări la standarde moderne, desfășurându-și activitățile în adevărate opere arhitectonice, care rivalizau cu City-urile marilor capitale europene.