"Presa scrisă nu va dispărea, dar îşi va pierde ponderea" - interiu cu Ioan MĂRGĂRIT, editor coordonator HotNews.ro -

Publicat în Dilema Veche nr. 129 din 13 Iul 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Ziarul online HotNews.ro a căpătat în ultimul timp o vizibilitate tot mai mare pe piaţa media, pe măsură ce Internetul a devenit un suport tot mai important pentru transmiterea informaţiei. Conform statisticilor trafic.ro, HotNews.ro are peste un milion de cititori pe lună. Ce v-aţi propus cînd aţi înfiinţat revistapresei.ro, care a devenit apoi HotNews.ro? Nu ne-am propus de la început ceea ce este acum. De multe ori, noi, ziariştii, credem că noi ne alegem publicul-ţintă; de cele mai multe ori însă, publicul ne alege pe noi. Aşa s-a întîmplat şi cu HotNews.ro. Avantajul Internetului este, ca la televiziune, că poţi avea imediat măsurarea gradului de interes al unui articol sau al unei secţiuni pe care ai creat-o; nu e ca în presa scrisă, unde trebuie să aştepţi luni ca să-ţi vină feedback-ul de pe piaţă. Noi am pornit toată treaba ca pe o joacă. Eram mai mulţi jurnalişti, lucram în redacţii diferite (Capital, Jurnalul naţional, TVR etc.) şi, pentru a ne ajuta între noi să ştim subiectele la şedinţa de redacţie, am început să punem pe o pagină de Internet subiectele pe care le consideram interesante din presa zilei respective. Asta se întîmpla în toamna lui ’99. Joaca a devenit însă ceva serios de prin toamna lui 2000, cînd am realizat că nu numai noi ne uitam pe pagina aceea, ci că existau şi mulţi cititori din afara breslei. Aşa că am creat Asociaţia Editorilor de Presă Online, că nu aveam firmă pe-atunci, şi ne-am decis să dezvoltăm proiectul. Dar nu ne gîndeam că o să cîştigăm bani de pe urma lui. După aceea, am prins sponsorizări, am intrat în 2002 în parteneriat cu ARBOmedia, care, după ceva vreme, a început să ne aducă şi publicitate, apoi am devenit parteneri cu ONG-uri prestigioase, precum Centrul pentru Jurnalism Independent, Fundaţia Concept, Agenţia de Monitorizare a Presei - Academia Caţavencu ş.a., cu care am dezvoltat tot felul de proiecte. Am creat, în 2002, anchete.ro, unde am oferit un loc de exprimare, un fel de azil, pentru jurnaliştii care aveau probleme cu redacţiile lor (şi-n anii 2003-2004 au fost probleme gîrlă!). Am făcut, cu CJI şi Academia Caţavencu, mediaindex.ro, baza de date cu jurnalişti şi proprietari de presă, site pe care l-am lansat în primăvara aceasta... Primul ziar continuu din România De ce v-aţi schimbat numele, la un moment dat, în HotNews.ro? Proiectul nostru a crescut, am avut tot mai mulţi oameni care lucrau în redacţie şi colaboratori şi, prin 2002, a început să apară conţinut propriu, adică materiale create de redactorii noştri. Numele de "Revista presei" înşela cititorii şi atunci l-am schimbat, în 2004, în "HotNews.ro" (ajutaţi în tot acest proces de rebranduire de agenţia de publicitate Headvertising) şi aşa am devenit primul ziar continuu din România. Nu agenţie de presă, pentru că o agenţie de presă dă pînă la 500 de ştiri pe zi - or ce cititor normal înghite 500 de ştiri pe zi? Noi facem o agendă proprie a evenimentelor şi venim cu 20-30 de subiecte, pe care le considerăm noi importante pentru publicul HotNews.ro. Le ierarhizăm, le completăm pe măsură ce aflăm elemente suplimentare, facem referinţe la materiale publicate anterior, adăugăm documente, fişire audio sau video. Încercăm să îmbinăm rapiditatea unei televiziuni cu materialele mai aşezate ale unui ziar. Şi aveţi şi investigaţii propriu-zise... Da, site-ul anchete.ro chiar cu asta se ocupă. Acolo, anchetele pornesc de la un crochiu de anchetă care s-a blocat într-un anumit moment într-o redacţie. Ancheta e continuată de jurnaliştii noştri sau de cel care a început-o. De obicei, în fiecare redacţie există aşa-numitele "interese redacţionale". Voi n-aveţi aşa ceva? În presă, sînt rare cazurile în care editorul sau redactorul-şef sînt "răi" din născare şi se gîndesc să facă un ziar doar ca să-şi tragă sforile. De cele mai multe ori, se porneşte la drum cu entuziasm, apoi îţi dai seama că apar problemele economice. Şi atunci, vrînd-nevrînd, ca să poţi să-ţi ţii creaţia în viaţă, faci nişte compromisuri. Numai că între noi şi presa tipărită e o mare deosebire: dacă ai 10.000 de euro, poţi să ţii în viaţă pe Internet o publicaţie de foarte bună calitate timp de un an; cu aceeaşi sumă, în presa offline, nu cred că o ţii o lună. Deci pe Internet nu trebuie să faci nu ştiu ce compromisuri ca să te menţii în viaţă. Infuzie de bani pe Internet Presiuni politice au existat? Da. Am avut şi două procese cu parlamentari, pe care le-am cîştigat. Dar telefoane scurte care încercau să vă influenţeze? Nu, pentru că, în opinia marilor mahări politici, nu sîntem importanţi. Pe ei îi interesează doar ce apare la televizor. Dar asta nu înseamnă că peste un an sau doi nu o să-şi îndrepte atenţia şi către acest suport media, care se dezvoltă în galop. Consumatorii de presă, fie că este vorba despre ştiri generaliste sau informaţii, analize şi comentarii de specialitate, şi-au schimbat obiceiurile. Internetul este mai comod, mai rapid, mai bogat în conţinut şi, nu în ultimul rînd, mai ieftin şi pentru consumator, şi pentru editor. Marile trusturi de presă au înţeles în sfîrşit tendinţa pieţei. Vor să dezvolte puternic şi componenta online (de exemplu, Vîntu sau Sîrbu) şi, încă şi mai important, acum au început să apară banii. Campaniile publicitare de pe Internet au dat rezultate. Acum aproape că nu mai există marcă de maşină, serviciu bancar sau de telefonie mobilă care să se lanseze în România şi să nu aibă o componentă foarte puternică pe Internet. În 2007, este posibil ca bugetele de publicitate pentru Internet să le depăşească pe cele pentru radiouri. Cum au început să apară bani în acest spaţiu, sînt atraşi tot mai mulţi care sînt dispuşi să investească aici. De cînd au început să apară banii? Cam de un an. Pînă acum un an, nimeni din presă nu se gîndea că o să cîştige bani pe Internet. Editorii îşi făceau şi o pagină web, să fie acolo, pentru promovarea ediţiilor tipărite sau a posturilor radio/TV... Nu este departe vremea cînd un titlu de ziar va putea să cîştige de pe Internet la fel cum cîştigă de pe varianta tipărită. În plus, pe web, raportul cost/încasări este mult mai bun. Toate studiile arată că un cititor de presă scrisă e scump, căci te costă mult tiparul, hîrtia, difuzarea; un cititor de presă online e mult mai ieftin. În momentul în care publicitatea îţi aduce aceiaşi bani şi în varianta pe hîrtie şi în cea web, îţi dai seama că e mult mai ieftin să ţii un cititor pe Internet decît în presa scrisă tradiţională. Jocuri şi interese Pînă acum, cum aţi reuşit să rezistaţi pe piaţă? Că bănuiesc că nu v-a fost uşor. Nu ne-a fost uşor, nici acum nu ne este uşor. Atuul nostru a fost credibilitatea. Nu sîntem în nici un trust de presă, ne-am ţinut departe de jocuri şi interese... Au ieşit zvonuri ba că sîntem ai lui Vîntu, ba ai lui Voiculescu, ba ai lui Tender, ba ai lui Patriciu. Zvonurile acestea au început să se estompeze cînd cititorii au văzut că HotNews.ro nu ocoleşte afacerile controversate ale celor despre care se spunea că ne sînt finanţatori. Acum aţi ajuns pe profit? Nu, pentru că tot ce cîştigăm investim în dezvoltare - în softuri noi, în angajări de redactori etc. Anul acesta, proiectul de dezvoltare e prevăzut la cîteva zeci de mii de euro. Banii vă vin, deci, din publicitate. Exclusiv din publicitate (asta nu înseamnă că nu căutăm şi alte forme de creştere a veniturilor). Numai că nu ne ocupăm noi de adusul reclamei. Am învăţat de la Ringier, unde am lucrat şapte ani, că e mai sănătos în presă, dacă vrei să-ţi menţii independenţa, să separi publicitatea de editorial. În cazul nostru, acest serviciu este externalizat şi se ocupă de el ARBOmedia. Noi nu avem contact cu clienţii. Acum vreun an, de exemplu, am publicat un material care critica serviciile unui mare operator de telefonie, iar în capul paginii aveam un banner publicitar al respectivei companii. "Nu contează de unde-şi ia cititorul informaţia" Dezvoltarea Internetului va afecta marile titluri de presă? Internetul a devenit un suport media la fel ca celelalte. Am trecut de faza în care Internetul era considerat o chestie stranie, unde nişte puştani îşi dau cu părerea pe forumuri, iar singurele ştiri difuzate de presa serioasă erau cele despre hackeri. Internetul e acum în primul rînd un loc în care se difuzează şi se recepţionează informaţie. Presa mainstream din toată lumea foloseşte netul ca pe o sursă de informaţie. Nu contează de unde-şi ia cititorul informaţia - că o ia din ziarul pe hîrtie, de pe varianta web sau de pe telefonul mobil -, contează că o ia de la publicaţia X, de la brand-ul respectiv. Multe titluri mari din presă care s-au lansat pe suport tipărit ajung să-şi consolideze notorietatea pe alt suport. Şi nu vorbesc aici numai de Internetul accesat printr-un PC sau laptop. Este numai o etapă. Marea provocare este telefonul mobil. Uitaţi-vă la teenage-ri: mulţi dintre ei nu mai stau pe chat în faţa calculatorului, ci pe chat pe mobil. Eu nu prevestesc dispariţia presei scrise; nu dispare, dar îşi pierde ponderea sau se reorientează spre un alt stil de a redacta informaţia. a consemnat Cezar PAUL-BĂDESCU

Cea mai bună parte din noi jpeg
Și dacă nu o să se termine?
Sperăm că celălalt ne va accepta cu toate bandajele noastre.
Zizi și neantul jpeg
Ploi
Eram, se poate spune, invincibilă cu armura asta de plastic: torentele și bulboanele nu mă puteau doborî.
E cool să postești jpeg
Noile adicții ale adolescenților
Sînt aceste nevoi satisfăcute prin adicții? Doar temporar, însă efectele sînt copleșitoare.
p 20 Breugel, Ispitirea Sfintului Anton (detaliu) jpg
Literatură și experiență mistică
Cuvîntul poetic asigura această trecere din „mediul exterior” în „mediul interior”.
foto BTC DV bis jpeg
De ce blîndețea?
E aici ceva din alchimia virtuții la fel de veche ca natura umană.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Pe lîngă ofertele de serviciu, la mica publicitate apar uneori (ca în ziarul Libertatea de vineri, 24 martie 2023) și oferte matrimoniale: „DOMN București doresc doamnă 70 ani pt. a îi oferi feeria vieții“. De nerefuzat. (D. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Iubirea e testul pentru curaj
Cîteodată, îți dorești atît de mult unele lucruri încît, atunci cînd apar în viața ta, te temi că le-ai inventat chiar tu – credibil, pînă la ultimul detaliu.
Zizi și neantul jpeg
Stradale
Uneori, mai ales cînd e frumos afară, strada e pur și simplu bucurie. Te plimbi și te bucuri, fără să ai vreun motiv anume. Sau avîndu-le, de fapt, pe toate.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Ce șanse are copilul ăsta?
Probabil că vecina mea deduce doar că ne certăm și e îngrijorată din cauza asta.
E cool să postești jpeg
Simțire fără rațiune
„Azi, rețelele de socializare au impus emoția, în detrimentul rațiunii”
p 20 Minastirea Sfintul Mihail, Kiev WC jpg
Diferite diversităţi religioase
Întîlnirea religiilor cere, chiar mai intens decît politicul, cunoaşterea interlocutorului: cel din faţa ta şi Cel de deasupra tuturor.
Theodor Pallady jpeg
Religia în școală, o veche poveste
După mine, neîncrederea în autorități (partide politice, instituții publice, lideri) s-a transferat și în tabăra seculariștilor anticlericali.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
L-am rugat pe Siri (aplicația cu funcție de „asistent personal”) să-mi spună istoria controversatei aplicații TikTok.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Vreau să mai verific o dată
Încerc să îmi spun, cînd nu dorm de grija tuturor lucrurilor care ar putea merge prost, că este doar o încercare a minții, care vede pericole peste tot, de a mă proteja.
Zizi și neantul jpeg
Parcul Tineretului
Așa am început să ne apropriem teritoriul parcului, colțișor cu colțișor și tufiș cu tufiș, și să nu ne mai temem de el.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Am vrut să scriu
despre sărăcie, dar am scris despre cîrciumi și despre hipsteri
Oameni tineri, relaxați, care par să nu fi muncit o zi în viața lor sau în nici un caz o muncă din asta mai de duzină, numai treburi fine, intelectuale.
p 20 jpg
Sărăcia lucrurilor. Despre felul de a vedea al celor simpli
Cei simpli se află în posesia unui adevăr pe care îl știu și copiii încredințați de ocrotirea părintească: aceea că lumea, în absența lui Dumnezeu, este prea fragilă pentru a putea exista.
E cool să postești jpeg
Violența contra profesorilor
„Violența împotriva profesorilor este în creștere”, titra la sfîrșitul anului trecut și Tagesschau un articol despre un sondaj recent, potrivit căruia „Insultele, intimidarea și atacurile fizice împotriva profesorilor au ajuns să fie la ordinea zilei în multe școli din Germania”.
foto BTC DV bis jpeg
Latina la bacalaureat
Se poate începe cu pasul just și minimal al reintroducerii latinei ca materie de bacalaureat.
p 24 S  Voinescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cîndva în anii ’70, Coreea de Nord a făcut o comandă de o mie de mașini Volvo, pe care nu le-a plătit nici pînă azi. La fiecare șase luni, suedezii le reamintesc să facă plata.
Zizi și neantul jpeg
Mame și mama
Nu mi-a plăcut niciodată prea mult ziua de 8 Martie.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce film revedem astăzi?
Revizionările ne oferă confort emo­țio­nal, ne dau un sentiment de control asupra vieților noastre și ne conectează cu tre­cutul.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Scriitorul – o specie sălbatică
Am prieteni scriitori care îmi zic: lasă, bre, că scriem pentru generațiile viitoare!
p 20 WC jpg
Nimbul după Bizanţ
Ortodoxia ca model de societate – centrat pe viaţa în Biserică, pe liturghie şi monahism – a fost un model viabil în secolele post-bizantine.

Adevarul.ro

image
Un român grobian la meciul Cîrstea – Kvitova: S-a rușinat și comentatorul Digi Sport VIDEO
Din păcate, avem huligani, nu doar pe arenele sportive din țară. Mai nou, niște indivizi dubioși ne fac de râs și afară!
image
Cea mai temută infractoare care a terorizat Spania e româncă. O armată de interlopi o asculta orbește
Tenace, ambițioasă și extrem inteligentă, dar nu în ultimul rând de o frumusețe răpitoare, ea a reușit să câștige toate războaiele cu bandele rivale.
image
Nou scandal sexual în universitate. „Profesorul de 67 de ani i-a propus să devină iubita lui. Să facă sex în fața unei minore“
Elaborarea unor Coduri de etică stricte privind hărțuirea sexuală în universitățile din România devine o prioritate, în contextul numărului din ce în ce mai crescut de astfel de cazuri care apar în spațiul public. Ultimul scandal de acest tip provine din Cluj-Napoca.

HIstoria.ro

image
Statul sovietic paralel în România. Rețeaua colonelului Zudov
Prin sintagma „stat sovietic paralel” înțelegem mecanismul clandestin prin care Uniunea Sovietică a instituit controlul total asupra suveranității statului român.
image
Povestea marilor cutremure ce au zguduit spațiul românesc
La mijlocul lunii februarie a acestui an, orașul Târgu Jiu și localitățile învecinate au fost afectate de o serie de cutremure care, deși nu au produs pierderi de vieți omenești sau pagube materiale majore, au stârnit panică în rândul populației.
image
Irina Bossy-Ghica: „Îmi consacru toate eforturile pentru a reconstrui ceea ce înaintașii mei au clădit”
Stră-strănepoata lui Ion Ghica și a lui Gheorghe Grigore Cantacuzino a plecat din România în liceu, în 1973, și s-a reîntors prima oară 17 ani mai târziu, după „Revoluția” pe care ține s-o scrie cu ghilimele.