O criză a naraţiunii

Publicat în Dilema Veche nr. 145 din 3 Noi 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

În Europa, criza presei scrise este de ani buni... subiect de presă; dispariţia de pe piaţă a unor cotidiene importante, diminuarea cifrelor de difuzare şi scăderea încasărilor din publicitate sînt cîteva simptome. În ceea ce priveşte cauzele acestei crize, încă se caută explicaţii. În Franţa, unde ziarele naţionale au suferit cele mai dramatice scăderi de tiraj din ultimii zece ani, analiştii fenomenului media arată cu degetul spre presa gratuită, distribuită în mijloacele de transport în comun; dar şi spre publicaţiile online, care oferă cititorului, printr-un simplu click, pagini personalizate de informaţie. Şi schimbarea ritmurilor de viaţă ar fi de vină: avînd din ce în ce mai puţin timp pentru lectură, francezii se informează de la Radio sau TV. În Germania, numărul mare de publicaţii (mai ales locale sau regionale) este - doar în aparenţă! - un semn că cititorii de presă sînt încă numeroşi. De fapt, numărul total al exemplarelor vîndute la nivel naţional a scăzut îngrijorător. Iar fragmentarea excesivă a pieţei media are drept rezultat o împărţire - şi deci o diminuare - a veniturilor din publicitate. În SUA, criza presei scrise a început mai devreme decît în Europa. În anii ’50, tirajele din ce în ce mai mici ale aşa-ziselor "ziare de mare tiraj", dar şi faptul că tot mai multe familii nu mai cumpărau nici un fel de presă scrisă au determinat marile companii media să plătească studii serioase de piaţă, centrate pe cititori. S-a constatat atunci că nu atît forma în care era prezentată informaţia - articole scrise -, cît discursul jurnalistic a fost cauza care i-a determinat pe americani să renunţe la ziare: în articole, se descria şi se interpreta prea mult, şi se povestea prea puţin. Un jurnalism narativ Constatarea a determinat schimbări importante în lumea presei americane a vremii. Ziarele au început să caute factualul, să investească timp şi bani în reportaj. La universităţi, cursurile de jurnalism au început să se concentreze pe tehnici narative, pe identificarea neobişnuitului în cotidian, pe împăcarea atemporalului cu timpul prezent. Practica scrisului, seminariile de creative writing şi cursurile despre cum să găseşti unghiuri ofertante pentru subiecte aparent banale au dat, pînă la urmă, rezultate. Acesta a fost începutul "jurnalismului narativ", un termen care între timp a intrat în manuale. Noul val de reporteri foloseau tehnicile narative ale romancierilor, pentru a face întîmplările din viaţa cotidiană sau actualitatea politică mai atrăgătoare. În anii ’60, jurnalişti ca Tom Wolfe sau Norman Mailer au fost printre primii reprezentanţi ai "jurnalismului narativ". "Verb" şi "acţiune" Exact din aceste experienţe vor să înveţe acum jurnaliştii germani, care au invitat, la Leipzig, profesori, sociologi şi colegi de breaslă americani pentru a vedea cum poate fi adaptat stilul de peste Ocean la realităţile sociale şi politice de pe vechiul continent. Un seminar ce a durat cîteva săptămîni şi care a înregistrat o audienţă neaşteptată: cîteva zeci de jurnalişti în prima zi, vreo trei sute în zilele următoare, şi aproape o mie la final. Michael Haller, profesor de jurnalism la Universitatea din Leipzig, estimează că pentru a recîştiga un singur cititor pierdut, cheltuielile de marketing s-ar ridica la 400-600 de euro. La asemenea costuri, este mult mai rentabil să direcţionezi investiţiile spre calitatea ziarului, spre întărirea relaţiei dintre redacţie şi cititori. Acelaşi Michael Haller a făcut un studiu pe 40 de ziare germane pentru a afla ce vor cititorii. Iar cititorii germani vor, în primul rînd, dinamică. Asta înseamnă verb şi acţiune, nu autoreferenţialitate şi pasivitate. Pe de altă parte, studiul lui Haller desfiinţează mai vechea idee că cititorii de ziar vor texte scurte şi multă imagine. Nu atît lungimea/concizia articolelor ar fi problema, ci conţinutul lor. "Totul e să ai ce povesti. Dacă ai o poveste Ťadevărată», nu mai contează pe cîte pagini se întinde." Jacqui Banaszynski, de la Los Angeles Times, a povestit jurnaliştilor de la Leipzig cît de mult a contat, pentru prestigiul ziarului ei, un reportaj. Ea s-a folosit de istoria unui tînăr emigrant din Honduras, plecat în căutarea părinţilor săi, de care s-a pierdut cînd a ajuns în State, pentru a vorbi despre problema miilor de emigranţi din SUA, despre politicile americane de emigraţie şi despre dimensiunea socială a problemei. Un an întreg i-a trebuit ca să se documenteze, iar articolul a apărut pe şase pagini întregi ale ziarului. În următoarele săptămîni, a primit cîteva mii de mesaje de la cititori care au vrut să povestească cum şi de ce au emigrat, sau cum s-au adaptat la viaţa din America. "Nu ştiu în ce măsură acest articol a contribuit la creşterea tirajului, dar cu siguranţă a avut un rol important la întărirea mărcii ziarului, la solidificarea relaţiei noastre cu cititorii." Dacă jurnaliştii germani încearcă să reducă din deficitul de popularitate investind în formare - seminarul de la Leipzig este doar una dintre aceste manifestări -, francezii au lansat recent o amplă campanie de promovare a presei scrise naţionale. Francis Morel, preşedintele sindicatului presei cotidiene naţionale, a spus că această campanie urmăreşte să arate că ziarele continuă să fie un mijloc important de informare în ciuda apariţiei altor medii, cum ar fi Internetul. 14 cotidiene naţionale şi 10 site-uri Internet au publicat, timp de două săptămîni, machete publicitare menite să arate acest lucru. Presa scrisă ar fi "aproape de cititori", "credibilă", "mobilă". Campania în sine se adresează însă prea puţin cititorilor, vizîndu-i mai mult pe publicitari.

IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.

Adevarul.ro

image
BBC: Unanimitate în guvernul israelian privind răspunsul la atacul iranian
Hanoch Milwidsky, vicepreședinte al parlamentului israelian și membru al Knessetului din partea Partidului Likud al premierului Netanyahu, a declarat pentru BBC că există unanimitate în guvernul israelian cu privire la faptul că ar trebui să existe un răspuns la atacul iranian.
image
Topul țărilor europene cu cei mai educați locuitori. Pe ce loc e România
Ponderea persoanelor cu studii superioare este mai mare în țările nordice și baltice, iar femeile sunt, în general, cele mai educate. România are cel mai mic procent din UE în ceea ce privește numărul de persoane cu studii superioare.
image
Televiziunea iraniană, fake news grosolan despre atacul asupra Israelului. Ce video a arătat populației ca fiind „lovitura de succes” VIDEO
Televiziunea de stat iraniană a difuzat duminică, în mod repetat, o înregistrare video cu un incendiu în Chile, susținând că este vorba de imagini cu rachete care au lovit cu succes ținte din Israel.

HIstoria.ro

image
Bătălia codurilor: Cum a fost câștigat al Doilea Război Mondial
Pe 18 ianuarie a.c., Agenția britanică de informații GCHQ (Government Communications Headquarters) a sărbătorit 80 de ani de când Colossus, primul computer din lume, a fost întrebuințat la descifrarea codurilor germane în cel de Al Doilea Război Mondial.
image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.