Magna Carta după 800 de ani

Publicat în Dilema Veche nr. 593 din 25 iunie - 1 iulie 2015
Reconsiderarea omului stăpînitor jpeg

Dacă decolaţi de pe aeroportul londonez Heathrow, s-ar putea să survolaţi o luncă verde numită Runnymede. Cu opt sute de ani în urmă, în această lună, ea oferea privirii un spectacol plin de culoare, împestriţată cu corturile baronilor, ale cavalerilor şi cu pavilionul ceva mai mare al regelui Ioan al Angliei, care arăta ca un cort de circ cu drapelul regal fluturînd deasupra. În ciuda aparenţei festive a reuniunii, atmosfera era fără îndoială încordată. Scopul ei era aplanarea unui conflict între baronii răzvrătiţi şi regele lor, un conducător descris de un contemporan ca „preaplin de rele însuşiri“. 

Zelul lui Ioan de a aduna bani pentru recîştigarea teritoriilor pierdute în Franţa depăşea taxele şi dările obişnuite pe care nobilii le acceptau de la înaintaşii lui. Regele a confiscat proprietăţile lorzilor bogaţi sau ale negustorilor – şi, uneori, a sechestrat chiar persoane – şi a cerut sume consistente pentru răscumpărarea lor. Dacă aceşti ani de colectat bani ar fi condus la victorie, lui Ioan i s-ar fi putut trece cu vederea metodele abuzive; dar, după ce a fost învins în Franţa, un grup de baroni s-a ridicat împotriva lui şi a capturat Londra. Ca parte a tratatului de pace negociat de Arhiepiscopul de Canterbury, regele a acceptat revendicările baronilor, consemnate într-un document numit

sau „Marea Cartă“. 

Magna Carta nu a fost prima cartă validată de un rege englez. Cu un secol în urmă, Henry I a semnalat că va respecta în mai mare măsură privilegiile nobililor decît predecesorul său, prin emiterea unei Carte a libertăţilor. Magna Carta n-a părut să aibă nici ea o viaţă lungă. A fost anulată curînd de Papa Inocenţiu al III-lea, care a încheiat o alianţă cu regele. Dar Ioan a murit în anul următor, iar nobilii care îl susţineau pe succesorul său – Henry al III-lea, în vîrstă de 9 ani – aveau nevoie de sprijin împotriva unui rival la tron. Pentru a obţine acest sprijin, guvernul lui Henry a promulgat o versiune proprie a Magna Carta, care a rămas o parte constitutivă a legilor Angliei. S-au făcut cópii şi au fost distribuite în multe dintre marile catedrale ale Angliei. Originalul latin a fost tradus mai întîi în franceză, limba nobilimii, şi abia apoi în engleză. Spre sfîrşitul secolului, ţăranii invocau deja Magna Carta, atunci cînd cereau să li se facă dreptate. 

Prima ediţie tipărită a apărut în 1508. În 1640, parlamentarii au găsit în ea baza legală pentru detronarea regelui Charles I. Mai tîrziu, rebelii – de la revoluţionarii americani la Nelson Mandela – şi-au justificat acţiunile în mod similar, invocînd Magna Carta. Ceea ce au preluat aceşti luptători pentru justiţie şi libertate din documentul de 3500 de cuvinte sînt enunţurile concise ale principiilor generale, gîndite ca reacţie la sechestrarea abuzivă de către Ioan a bunurilor şi a persoanelor supuşilor săi. Capitolul 39 al Magna Carta enunţă: „Nici un om liber nu poate fi arestat sau întemniţat sau deposedat sau scos în afara legii ori exilat sau nimicit în orice fel, şi nu ne vom împotrivi lui şi nici nu vom trimite asupra lui, mai puţin în urma judecăţii legiuite a pair-ilor săi sau prin legea ţării“. Capitolul 40 enunţă concis un alt principiu solid: „Nu vom vinde nimănui şi nimănui nu-i vom refuza sau pregeta dreptatea şi justiţia“. Aceste două capitole îşi au ecoul modern în al paisprezecelea amendament al Constituţiei SUA, care decretează ca nici un stat să nu priveze pe cineva de viaţă, de libertate sau de proprietate „fără demersul cuvenit al legii“ sau să refuze cuiva „protecţia prin lege, aceeaşi pentru toţi“. 

Şi totuşi, Magna Carta nu e un document democratic. Chiar dacă a stabilit necesitatea unui consimţămînt comun pentru impozitare, acest consimţămînt trebuia obţinut printr-o reuniune a conţilor, baronilor, episcopilor şi egumenilor – la care, într-o epocă a cavaleriei, cavalerii nici măcar nu erau invitaţi să participe. 

Ideea că oraşe precum Londra ar trebui reprezentate s-a făcut auzită la acea vreme, dar nu a răzbit pînă în textul final. Astfel, ceea ce Magna Carta arată este că întrebările „Cine conduce?“ şi „Care sînt limitele puterii politice, în caz că ele există?“ sînt cu totul diferite. Faptul că Magna Carta a încercat să limiteze puterea politică fără să fondeze aceste limite pe suveranitatea populară dezvăluie o problemă cu care filozofii s-au răfuit de mai bine de 800 de ani. Căci de unde provin principiile care îi îngrădesc pe conducători, dacă nici de la conducători şi nici de la supuşii lor? 

Tradiţia legii naturale oferă un răspuns care le era familiar învăţaţilor din Evul Mediu, pentru care raţiunea noastră naturală este cea care ne permite cunoaşterea legii naturale (ca opusă acelor legi care pot fi aflate numai prin revelaţie divină). Se poate considera că principiile de bază ale Magna Carta sînt derivate din raţiune, deoarece însăşi ideea de lege exclude arestul şi sechestrul abuziv, precum şi pronunţarea unui verdict pornind de la oricare alte motive în afară de aplicarea corectă a legii. Dacă A este obligat prin lege să-i înapoieze lui B vaca, atunci cînd aceasta paşte pe terenul său, şi dacă apoi vaca lui C paşte pe terenul lui B în împrejurări relevante similare, B trebuie de asemenea să fie obligat să-i înapoieze lui C vaca. C nu trebuie să-l mituiască pe judecător pentru a-şi lua vaca îndărăt. 

În Magna Carta nu există nimic care să prevină promulgarea şi aplicarea de legi injuste; documentul ridică însă legea mai presus de voinţa unui conducător. Din păcate, în multe ţări, această idee nu este încă acceptată. Mai mult, aşa cum o arată existenţa în continuare a centrului de detenţie SUA din Golful Guantánamo, chiar şi în ţări ale căror instituţii politice sînt inspirate de Magna Carta, perceperea ameninţărilor la adresa securităţii a slăbit cerinţa ca nici un om să nu fie arestat fără aplicarea legilor ţării şi ca aplicarea justiţiei să nu fie amînată.  

Animal Liberation, Practical Ethics

The Point of View of the Universe

The Most Good You Can Do

© Project Syndicate, 2015  -

traducere de Matei PLEŞU  

Cea mai bună parte din noi jpeg
Cît timp mai dăm vina pe părinți?
Cu sau fără terapie, o idee posibil cîștigătoare ar fi acceptarea părinților noștri, dacă îi mai avem, așa cum sînt. Ei nu se mai pot schimba. Noi, însă, da.
Zizi și neantul jpeg
Tot de toamnă
Tot în compunerile de toamnă își aveau mereu locul și păsările călătoare.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Noua limbă de lemn. Cu drag!
Pupici, frumi, grădi, lunițe. Am „evoluat” de la clasicele diminutive și alinturi de cîrciumă de tipul „Ce fel de ciorbiță?”
E cool să postești jpeg
O lume ipotetică
cu cît ne percepem ca fiind mai valoroși, cu atît vom considera că merităm o viață bună și vom fi mai încrezători în propriile forțe.
p 20 WC jpg
Apărătorul credinţei ori apărătorul credinţelor?
Spiritul anglican, spunea istoricul dominican Guy Bedouelle (Revue française de science politique, 1969), poate fi caracterizat prin două calităţi: fidelitate faţă de tradiţie şi toleranţă.
Theodor Pallady jpeg
Predoslovie postmodernă
Orice mărturisitor al creștinismului este în criză de timp și de timpuri! Nu-și mai poate apăra credința într-o nișă cimentată, întorcînd spatele lumii, așa cum trăiește și gîndește ea astăzi, în secolul al XXI-lea.
p 21 WC jpg
PREVI (2)
Este PREVI un succes sau un eșec? După peste patru decenii de la darea în folosință, nici o familie nu a părăsit locuința ocupată, ci, dimpotrivă, a mărit-o și a modelat-o prin prisma utilizării ei.
p 24 S M Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
La 88 de ani, a murit actrița Louise Fletcher al cărei chip va rămîne pentru totdeauna în memoria iubitorilor de film drept imaginea rece de-ți îngheață sîngele a sorei-șefe Ratched din Zbor deasupra unui cuib de cuci, capodopera lui Milos Forman din 1975.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ne vedem în zona de confort
Poate, în loc să ne păcălim că sîntem oameni liberi pentru că nu-l cunoaștem pe „trebuie“, am putea s-o ascultăm, din cînd în cînd, pe Nina Simone și să ne fie mai puțin frică.
Zizi și neantul jpeg
Greierele și furnica
După revoluție, mentalitățile au început să se schimbe, slavă Domnului. Ne-am dat seama, măcar, că nu putem fi cu toții furnici. Și că își au și greierii rostul lor, și chiar grăunțele lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Găina care năștea pui vii – cum recuperăm anii ’90? –
Citiți Scînteia tineretului de prin anii ’70, să vedeți acolo ce condeie! Ce stil! Dacă ștai cum să te strecori puteai să faci presă adevărată, ba mai mult decît atît, literatură!”
E cool să postești jpeg
Votant la 16 ani?
Totuși, în toate aceste discuții pro și contra nu există de fapt argumentul de la care ar trebui să plece, în mod firesc, întreaga dezbatere: vocea adolescenților. Vor ei să voteze?
p 20 Fragii salbatici jpg
Visul adevărat. Două întrebări ale lui Marin Tarangul
Materia spiritului nu este o țesătură de concepte, ci o adîncime a lucrului însuși, acolo unde acesta își descoperă chipul, împreună cu rădăcina, posibilitățile și înrudirile lui esențiale.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Din nou despre Augustin
Știința despre Treime, desigur, prin care inclusiv filosofia ciceroniană cunoaște o paradoxală supraviețuire.
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Nouă autovehicule parcate în curtea Direcției Generale de Asistență Socială și Protecția Copilului din Bacău, pe strada Ghioceilor, au luat inexplicabil foc în noaptea de joi spre vineri. Pentru a nu știu cîta oară, La Bacău, la Bacău, într-o mahala, / S-a ’ntîmplat, s-a ’ntîmplat / O mare dandana
Cea mai bună parte din noi jpeg
Cîți prieteni v-au mai rămas?
Generația mea, formată în comunism și imediat după, nu a fost învățată să-și facă din prieteni o familie.
Zizi și neantul jpeg
Primul an
Nu mă recunoșteam, nu recunoșteam familiarul în comportamentele colegilor și profesorilor mei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Prima mea călătorie
Aș vrea să vă spun că ceea ce am cîștigat în prima mea călătorie „adevărată” va dura pe termen lung, însă mi-am dat seama încă din primele zile ale întoarcerii că nu va fi așa.
E cool să postești jpeg
Anularea gîndirii
„Dacă ar fi fost rasist, Karl May nu i-ar fi lăsat pe Winnetou și Old Shatterhand să devină frați de cruce”.
p 20 WC jpg
Două modele ale diversităţii religioase
Cînd coexistenţa religiilor e privită în lumina Sursei lor transcendente, ea poate deveni întîlnire în cunoaştere.
Theodor Pallady jpeg
Un capitol tainic de Filocalie siriacă
Prea multe nu știm despre viața sfîntului Isaac Sirul, iar datele disponibile se pot consulta în volumul recenzat aici.
Rivero y Compania in Calle Tetuan Old San Juan   DSC06841 jpg
PREVI (1)
Importanța experimentului PREVI este majoră nu numai pentru arhitectura socială participativă, în particular, ci pentru arhitectură în general.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Din cauza porțiunilor de drum decapat, mai mulți bicicliști participanți la Turul României s-au accidentat, căzînd de pe biciclete în zona Ambud-Petin din județul Satu Mare.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Așteptați, reconfigurăm traseul
După 16 ani în care aproape m-am identificat cu locul de muncă și n-am făcut mai nimic în rest, vîrsta de mijloc care începe mai mereu cu 4 și care se apropia mă speria cumplit.

Adevarul.ro

semn magazin inchis closed shutterstock jpg
Magazine închise lunea în Austria, pentru a economisi energie. Ce alte măsuri a luat Viena
Criza de energie care a pus stăpânire pe Europa determină tot mai multe state să ia măsuri de economisire a energiei, unele dintre ele extrem de nepopulare.
medic Marian Iliescu medlife deces
A murit Dr. Marian Iliescu, un apreciat medic ginecolog
MedLife anunță cu profund regret vestea încetării din viață a celui care a fost Dr. Marian Iliescu.
iPhone 14 FOTO Adrian Pogîngeanu jpg
iPhone 14, un smartphone frumos și performant [TECH REVIEW]
iPhone 14 este cel mai controversat model al seriei din 2022 și, cu toate astea, ținând cont de preț, probabil va fi cel mai vândut, iar în continuare o să vă povestesc experiența mea cu el.

HIstoria.ro

image
Au purtat voievozii români coroane?
De la Nicolae Alexandru și Alexandru cel Bun până la Mihai Viteazul și Constantin Brâncoveanu, coroana a fost mereu prezentă în portretele votive ale domnitorilor din Țara Românească și Moldova. Cu toate acestea, misterul care înconjoară coroanele medievale românești nu a fost (încă) elucidat...
image
Polonia cere Germaniei despăgubiri de război de 1,3 trilioane de dolari. Ce speră Polonia să obțină?
Ministrul de Externe al Poloniei, Zbigniew Rau, a trimis o notă diplomatică la Berlin prin care Varșovia cere Germaniei despăgubiri de război în valoare de 1,3 trilioane de dolari. Germania consideră în mod oficial că această chestiune este închisă.
image
La sfatul lui Bismark, Carol I se apropie de Rusia și enervează Franța
Opțiunea românilor pentru un domnitor dintr-o dinastie străină la 1866, avea în vedere salvarea existenței statului, afirmarea lui în rândul țărilor europene și, în perspectivă, obținerea independenței. Aceste obiective au fost mereu în atenția diplomației românești și a principelui Carol.