Jurnalistul, format electronic

Publicat în Dilema Veche nr. 194 din 28 Oct 2007
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Cu ce o să se ocupe jurnalistul profesionist în noua lume a informaţiei digitalizate? Care e rolul pe care şi-l va asuma, ce statut i se va acorda şi... din ce o să-şi cîştige pîinea? În ultimii doi ani, majoritatea conferinţelor şi congreselor din industria de ştiri au avut ca temă descoperirea unei reţete pentru a translata cu succes afacerile din media tradiţională pe Internet. Ingredientele se cunoşteau: Ajax, multimedia, reţele sociale, syndication, agregare, bloguri, wiki, totul în oala Web 2.0 - lipsind însă cantităţile şi combinaţiile. Se vorbea mai mult despre "formă", conţinutul încă era lăsat în seama specialiştilor şi a universitarilor, poate şi pentru că Internetul părea să vină cu supradoze de informaţii, comentarii şi analize. Abia anul acesta problema content-ului site-urilor de ştiri a început să devină realmente importantă şi, odată cu ea, a apărut şi întrebarea despre jurnalistul profesionist. Dacă oricine poate să îşi facă blog, să relateze fapte, să intre în polemici sau să transmită informaţii, cu mai mult sau mai puţin succes, ce rol îi revine atunci jurnalistului profesionist? Îi va fi oare subminată autoritatea de mesajele cititorilor, "postate" la subsolul articolului publicat pe web? Va triumfa mediocritatea pentru că sînt prea mulţi cei care scriu pe Internet? Jurnalistul plasat "deasupra conţinutului" Un model foarte interesant şi original pentru ce ar putea deveni jurnalistul profesionist în următorii ani l-am găsit (via blogul aluiann.wordpress.com) pe blogul lui Paul Bradshaw (onlinejournalismblog.com), profesor la Birmingham City University, Departamentul Media şi Comunicare. El pleacă de la constatarea, simplificată, că Internetul îi permite publicului un acces direct la sursele de informaţie. Instituţiile şi companiile pot acum disemina ele însele informaţii, fără ajutorul jurnaliştilor, pe propriile site-uri, de pildă. Rolul jurnalistului de a fi un transmiţător între sursă şi consumator urmează să fie practic anulat de Internet. Poate părea un fapt nesemnificativ, însă în realitate lucrurile nu stau deloc aşa. De pildă, un studiu asupra mai multor cotidiene britanice cu tiraje medii, publicat luna aceasta, arată că 76% din relatări se bazau pe o singură sursă - o persoană sau o instituţie de la care provenea informaţia (vezi pressgazette.co.uk). Dacă informaţiile ca atare există deja pe Internet, va fi necesar să existe jurnalişti care să colaţioneze sursele, să sintetizeze informaţia şi să verifice reacţiile din blogosferă sau din alte surse. În plus, ei vor trebui să interogheze mai multe surse, să pună la îndoială într-o măsură mai mare afirmaţiile făcute şi să investigheze subiectele pe care le oferă utilizatorii. Cel puţin pînă aici, modelul propus de Paul Bradshaw nu diferă prea mult de cel descris de manualele de jurnalism clasic. Diferenţa provine din constrîngerea pe care o exercită Internetul asupra jurnalistului, de a se plasa "deasupra conţinutului". Manualele de jurnalism clasic nu vorbesc însă de rolul pe care vor trebui să şi-l asume unii jurnalişti de a crea şi de a gestiona comunităţi online, de a cultiva contactele cu utilizatorii ce par a avea ceva de spus, de a face parte din comunităţi şi, mai ales, de a înţelege comunităţile. (În timp ce scriam acest articol, am dat peste o ştire despre site-ul unui ziar american ce a fost invadat de mesaje de la utilizatori, conţinînd insulte şi jigniri. Era citat şi redactorul-şef al publicaţiei, care îşi cerea scuze de la cititori şi explica motivele pentru care mesajele nu au fost moderate. Dacă un asemenea fapt a ajuns ştire, probabil că modelul lui Bradshaw nu e atît pentru viitorul jurnalist, cît pentru cel actual.) Experţii, "vocile", "urechile", "jurnaliştii accidentali" Bradshaw identifică diferitele tipuri de "contributori", oameni care "postează", pe propriile bloguri sau pe alte site-uri, informaţii, opinii, analize pertinente, susţinute de argumente. "Experţii" - cei ce şi-au cîştigat pe web o bună reputaţie pentru cunoaşterea şi experienţa pe care o au într-un domeniu -, "vocile" - cei care ştiu să scrie şi să argumenteze şi ar rivaliza de multe ori cu editorialiştii ziarelor - şi "urechile" - oamenii care ştiu exact ce se întîmplă pentru că dispun de informaţii din "interior" - sînt cele trei tipuri de "contributori" care trebuie cultivaţi, monitorizaţi, citaţi, atraşi în diferite parteneriate. Există apoi "jurnaliştii accidentali", oameni care au surprins un eveniment cu camera video sau cu telefonul mobil. Ei îşi vor "uploada" materialele pe site-urile cu un bun renume şi unde platforma permite cu uşurinţă acest lucru. Jurnalistul descris de Bradshaw - gata să sape adînc în blogosferă pentru a aduna informaţii, disponibil, deschis oricînd la sugestiile şi dezvoltările unui material jurnalistic venite din afara breslei, el însuşi participant activ în comunităţi şi reţele sociale pe Internet - reprezintă un model interesant mai ales pentru că pleacă de la context, de la ceea ce se petrece cu adevărat în mediile virtuale şi de la experienţe reale de jurnalist. Nu este o creaţie abstractă, generată de o viziune asupra rolului prestabilit al jurnalistului în societate, şi nici nu încearcă să salveze status-ul jurnalistului de stăpîn al conţinutului. Jurnalistul devine un bun comunicator, un expert în sursele de informaţie şi în manevrarea informaţiei, capabil să producă, la rîndul lui, cea mai credibilă şi mai completă informaţie. Indiferent de ceea ce se va întîmpla cu ziarele pe hîrtie, astfel de modele rămîn valabile pentru că jurnalismul nu poate trece cu vederea existenţa surselor de informare de pe Internet, a comunităţilor virtuale sau a "contributorilor". Jim Chisholm: "Rolul jurnalistului nu scade" Pe 11 octombrie a avut loc la Bucureşti prima Conferinţă naţională a presei din România - "Inovaţia în media" -, la care invitatul de onoare a fost Jim Chisholm, "cel mai mare expert în strategie şi dezvoltare de presă din lume" (citat din Evenimentul zilei, titulatura de "cel mai mare..." fiind preluată din prezentarea făcută de organizatorii conferinţei). Într-un interviu acordat unui blogger, Alex Mihăileanu, Chisholm spune: "Este foarte importantă pentru societate implicarea oamenilor la procesul de informare, dar trebuie reţinut că asta nu înseamnă că fac jurnalism. Jurnaliştii au o educaţie specifică, prin care li se impune să fie obiectivi, ştiu să distingă între bine şi rău, ştiu să găsească ştirea într-o informaţie şi sînt capabili să ia decizii. (...) Unii sînt de părere că, în cazul implicării oamenilor simpli, rolul jurnalistului scade. Din punctul meu de vedere, se întîmplă exact invers: nu scade, ci mai degrabă creşte, va munci mai mult, va avea mai multe informaţii de verificat şi mai multe subiecte". În treacăt, merită remarcat că singurul interviu luat lui Chisholm în România a apărut pe un blog, iar la o căutare pe Google cu numele reputatului consultant media, acest articol figurează pe locul al treilea şi primul pentru site-urile din România.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Să găsești oameni la fel ca tine
A îndrăzni să vorbești despre o boală înseamnă a crea o comunitate.
Zizi și neantul jpeg
„Luna cadourilor” și cenușiul
Simțeam cum realitatea tindea, făcea chiar presiuni asupra noastră, a locuitorilor ei, să se transforme în irealitatea din Lumea de lemn.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cine o mai ține minte pe „fata de la pagina 5?” – cum recuperăm anii ’90?
Ar trebui să existe undeva la un loc de cinste într-un muzeu al presei românești de după 1989.
E cool să postești jpeg
Termopanul, valoare națională
„O bojdeucă trendy“, „Parchetul este cumpărat de la Dedeman sau Praktiker?“
p 20 Balaam WC jpg
Originea regilor magi
E un mag dintre caldeeni? Un ghicitor în stele? Un vrăjitor malefic?
Theodor Pallady jpeg
O carte despre oameni și îngeri
Cititorul va descoperi în text rațiunea tainică a Întrupării: doar omul – cu anatomia lui de lut și sufletul său nemuritor – avea să fie o imago Dei.
p 24 F  Prica jpg
Cu ochii-n 3,14
„Un cal a reușit cumva să iasă din boxa lui și umblă prin avion.”
image png
Oamenii din fotografii
Să-i facem să supraviețuiască.
image png
Malliștii
După film, ne-am dus să ne căutăm mașina în parcarea subterană, acolo, în hruba aia imensă și întunecoasă se termină fericirea.
image png
Lectura, antidotul violenței?
Cel mai des, este invocată lipsa timpului: „N-am mai citit pentru că m-a copleșit oboseala”.
image png
Mărturia lui Pascal
Cuvinte care „nu vor trece”, pline de „har și de adevăr”.
p 20 Iași WC jpg
Provincia ca problemă
Iar faptele, cîte și cum se fac ele, capătă cadențe cosmice, ca în sfîșietorul testament al Olguței.
p 21 la Lorin WC jpg
Olimpul litoralului românesc (2)
Ceva din spiritul stațiunii, un je-ne-sais-quoi, îi face și pe sportivii de performanță să își facă aici cantonamentele.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Lacrimile ei se amestecă cu cele ale acestui bazin“.
image png
Toate lucrurile care s-au schimbat
E nevoie de atît de puțin după ce anii își fac treaba.
image png
Capoate și feminități
Așa, diferențele dintre interior și exterior erau într-o măsură abolite.
image png
Piața Romană
Fetele de 20 de ani de acum nu-și mai pierd vremea în astfel de bodegi.
image png
Zgomotul și furia
Drept urmare, există mai multe metode tradiționale de a riposta unui vecin zgomotos.
image png
Cîteva note despre agapa creștină
Evident că nimeni, mîncînd laolaltă, nu stătea să filosofeze. Eram însă alături de Domnul.
p 20 Arik Ascherman WC jpg
Traumă şi discernămînt
Dar, în ciuda singurătăţii şi a primejdiilor acum mult mai aspre, rabinul îşi continuă patrularea, nu părăseşte paza.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
Într-un supermarket, la raionul de alimente exotice, am descoperit mămăliga ambalată în vid, „gata preparată”.
image png
Lumi fragile
Am perceput „schimbul de scrisori”, formulare care în curînd va trece și ea într-o arhivă a limbii, ca pe un fel de apel la memorie.
image png
Frig și acasă
Cert e că, în ciuda condițiilor aparent vitrege, m-am simțit acasă acolo.
image png

Adevarul.ro

image
Românca desemnată „Omul anului“ în Anglia. Cristina este șoferiță de autobuz în orășelul Hertford. „Ne face ziua mai frumoasă“
O șoferiță de autobuz, originară din București, a primit titlul „Omul anului”, acordat de o comunitate din Anglia. Cristina a întrunit cele mai multe voturi din partea membrilor comunității.
image
Tiramisu alb, un desert spectaculos, cu succes garantat. Secretul prăjiturii cu gust demențial
Nu doar că este delicios, ci este și simplu de făcut. Tiramisu alb este desertul de care nu te mai saturi. Rețeta necesită doar câteva ingrediente și multă răbdare, pentru că se servește a doua zi. Dacă este ținut la rece 24 de ore, rezultatul va fi unul spectaculos.
image
Cine este doctorița înjunghiată mortal în Franța. Tânăra se pregătea pentru rezidențiat
O tânără româncă, care se afla în Franța pentru a-și pregăti rezidențiatul, a fost descoperită moartă într-un apartament. Tragedia s-a petrecut în orașul Amiens, într-un apartament închiriat de ea prin platforma Airbnb.

HIstoria.ro

image
Ce a însemnat România Mare
1 Decembrie 1918 a rămas în mentalul colectiv ca data la care idealul românilor a fost îndeplinit, în fața deschizându-se o nouă etapă, aceea a conștientizării și punerii în aplicare a consecințelor ce au urmat acestui act, crearea României Mari.
image
Trucul folosit Gheorghiu-Dej când a mers la Moscova pentru ca Stalin să tranșeze disputa cu Ana Pauker
Cînd merge la Moscova pentru ca Stalin să tranşeze în disputa cu Ana Pauker, Dej foloseşte, din instinct, un truc de invidiat.
image
Sfântul Andrei și Dobrogea, între legendă și istorie
Îndelung uitate de către establishment-ul universitar românesc, studiile paleocreștine încep să își facă din ce în ce mai clară prezența și la noi. Încurajarea acestor studii și pătrunderea lor în cadrul cursurilor s-au dovedit lucruri absolut necesare. Ultimii ani au dus la noi dezvăluiri arheologice privind primele comunități paleocreștine (paleoeclesii) din Scythia Minor (actuala Dobrogea), conturând două ipoteze și direcții de cercetare pentru viitor: ipoteza pătrunderii pe filieră apostolic