Dezastrul în direct şi în exclusivitate

Publicat în Dilema Veche nr. 234 din 7 Aug 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

E vară şi, cînd e secetă de informaţii, un potop e mană cerească pentru televiziunile de ştiri în flux continuu. Vestea proastă e că autorităţile de-abia fac faţă dezastrului; vestea şi mai proastă e că în fabricile lor de ştiri, jurnaliştii se pricep de minune să exploateze dezastrul şi să-l transforme în puncte de audienţă; vestea cea mai proastă e că jurnaliştii devin astfel regizori şi actori de blockbuster. Ca şi cum catastrofa reală nu ar fi oricum suficient de mare, ni se mai şi înscenează un Potop ca-n Biblie. Titrînd "Moldova sub ape", "România, o apă şi un pămînt", "Blestemul apelor", "Înnecaţi (sic!) în lacrimi", "Speranţa doar în Dumnezeu", televiziunile au transmis, timp de zece zile, dezastrul. Elicoptere, politicieni, cifre şi titluri Realitatea TV, de pildă, a difuzat imagini aeriene cu unul dintre satele afectate, atenţionîndu-i pe telespectatori că urmăresc "imagini în exclusivitate cu dezastrul". Cîteva zile mai tîrziu, televiziunile transmiteau în direct fisurarea unui dig sau "deversarea controlată" de la Stînca Costeşti. Momente tensionate cărora editorii le-au mai adăugat un plus de spectaculozitate (că doar acesta e sensul ştirilor) prin intermediul supratitlurilor: "În aşteptarea apelor", "Alertă la baraj" sau "Pericol la baraj", "Dig în pericol", "Ameninţarea apelor". Dacă exagerările şi imaginile voit şocante devin, încetul cu încetul, ridicole, cifrele şi statisticile spun şi mai puţin. O droaie de politicieni şi de funcţionari s-au apucat să înşire, cuminţi, tabele întregi, în faţa micului ecran. La televizor, un dezastru mare este îmblînzit odată ce e tradus în cifre. Citarea, fără explicaţii, a unor cifre brute, nu mai transmite nimic telespectatorului a cărui vigilenţă a fost deja amorţită de atîta sirop vărsat din tubul catodic. Titrînd "Cifrele dezastrului", "Proporţiile dezastrului" sau "În urma potopului", cele două principale posturi de ştiri au transmis în direct conferinţa de presă a Ministerului de Interne. Timp de mai bine de o jumătate de oră, secretarul de stat Paul Dobre a comunicat cifre: 156 de localităţi afectate. Aproape zece mii de persoane evacuate. Complet distruse - 245 de locuinţe, alte 123 fiind în prag de prăbuşire; 4.585 de gospodării au fost inundate. Dobre a mai precizat că "se lucrează cu peste 2000 de oameni, dintre care 1500 sînt angajaţi ai Ministerului de Interne" (de parcă ar conta ai cui angajaţi sînt cei trimişi să-i ajute pe sinistraţi). Alte cifre, acelaşi efect de adormire: măsurile imediate întreprinse de guvern. Acelaşi Paul Dobre explică la televizor că "a continuat distribuirea către populaţie a produselor de primă necesitate, fiind astfel împărţiţi peste 400.000 de litri de apă minerală, 35 de tone de pîine, 28 de tone de pateu, 38 de tone de conserve de carne, 44,5 tone de mălai, 13,5 tone de făină" (fără număr!, fără număr!). Exact ca în vremurile de tristă amintire, cifrele şi statisticile nu spun nimic, absolut nimic, şi în lipsa unei munci jurnalistice prin care să se urmărească, de pildă, dacă aceste ajutoare sînt suficiente sau dacă ajung unde trebuie sau dacă mai e nevoie şi de altceva sau etc., simpla lor enumerare este deconcertantă. Vinovaţii sînt ceilalţi Cît despre cauzele acestui dezastru, ele sînt căutate, evident, undeva departe: de pildă în Ucraina (din primele explicaţii reieşea că acolo a plouat foarte mult şi că autorităţile ucrainene nu ar fi transmis în timp util alertele hidrologice către autorităţile române), în încălzirea globală (despre care se vorbeşte mult în ultimii ani, dar pînă acum, nici efectele şi nici măcar simptomele nu au fost clarificate), ba chiar la divinitate (preşedintele Băsescu a afirmat că "şi Dumnezeu, nu numai autorităţile, e responsabil pentru inundaţii."). O fi cineva, acolo sus, responsabil cu potopul, dar de inundaţii pot fi acuzaţi şi oamenii de pe pămînt. Faptul că foarte multe case au fost construite în albia rîului sau în zona inundabilă, nu a fost menţionat decît în treacăt de premier. A încercat vreun jurnalist să vadă cîte locuinţe sînt în această situaţie? A verificat vreun reporter cine a dat autorizaţie pentru construirea acelor case? Nu, pentru că reporterii au fost prea ocupaţi cu transmisia în direct a conferinţelor de presă susţinute, în ritm alert, de diverşi miniştri şi secretari de stat.

Zizi și neantul jpeg
Alarme, sonerii, zgomote… – din alte vremi
Aproape vii, ceasurile ne umpleau singurătățile.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
#metoo? În România?! Să fim serioși!
Nu cred că există vreo femeie, cel puțin din generația mea, care să nu fi trecut măcar o dată în viață printr-o experiență de hărțuire sexuală
p 20 N  Steinhardt jpg
N. Steinhardt despre creștinismul firesc
Creștinismul devine un regim natural al vieții, un accent care însoțește gesturile cele mai mărunte ale cotidianului.
Polul jpg
Colonialism și misionarism
Reconcilierea dintre colonialism și misiunea creștină internațională este foarte complexă.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
A ajuns acasă rîzînd, a rîs toată noaptea și nu s-a oprit nici a doua zi (joi), nimic neputîndu-i pune capăt veseliei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
În ochii ei era dragoste, multă dragoste
Cît de repede se petrecea totul, fără să analizezi, fără să-ți pui întrebări, fără să te gîndești la un viitor, erau ca niște fire care se înșiră, apoi se deșiră, ca o lumînare care se aprinde undeva în noapte, arde întîi viu, apoi mocnit și se stinge de la sine.
Un album studiu al bisericilor transilvane jpeg
Un album-studiu al bisericilor transilvane
Textul are sobrietate ştinţifică, devotament faţă de documentarea monumentelor şi a vieţii religioase care le-a modelat şi care s-a modelat, de-a lungul timpului, în jurul verticalei lor.
Theodor Pallady jpeg
Tiparul și Cartea cărților
Nu știu să se fi publicat la noi, pînă acum, o asemenea panoramă a edițiilor tipărite ale Sfintei Scripturi de pe orice meridian și în mai toate limbile cunoscute.
Zizi și neantul jpeg
În mulțime
Oamenii prezenți erau animați de entuziasm, dar de unul mai blînd, mai difuz.
Visez parcaje subterane jpeg
Visez parcaje subterane
Locuitorii la bloc ar trebui să-și privească cartierul ca pe propria curte și să lase mașinile la bulevarde, pentru a se bucura de natură.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Un bărbat de 60 de ani a mers la dentist pentru o plombă și a ajuns la urgență direct în operație, pentru că a înghițit capul frezei care-i scormonea dintele.
Oh salvie levănțică iasomie trandafir jpeg
Oh salvie levănțică iasomie trandafir
La început, l-am întîlnit pe Mircea Anghelescu ca profesor, în Amfiteatrul „Bălcescu“.
Zizi și neantul jpeg
Din mers, „mici” bucurii
Bucuria trece dincolo de tine și o-mpărtășești, involuntar în general, și celorlalți.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Privirea lui Chateaubriand
Memoriile au fost proiectate – cum altfel? – pentru posteritate, dar ca o voce de dincolo de mormînt.
Filosofie și muzică  Gabriel Marcel jpeg
Filosofie și muzică. Gabriel Marcel
Muzica este așadar, în mod primordial, nu un obiect al gîndirii, ci un mod al ei.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
...mai mulți americani au murit înecați cu lăptuci decît mușcați de șerpi și de crocodili, combinat.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Speranța moare ultima?
Mereu m-am întrebat dacă speranța care poate aduce cu sine un soi de idealism în a privi lucrurile din jurul tău folosește într-adevăr la ceva.
O lume a poveștilor jpeg
O lume a poveștilor
Narativele care pot subjuga națiuni întregi nu sînt o invenție modernă – după cum afirmă psihiatrul Boris Cyrulnik, în cea mai recentă carte a sa, apărută luna trecută la editura Odile Jacob.
André Scrima: Ziua una şi a opta jpeg
André Scrima: Ziua una şi a opta
Lumina Paştilor: pe cea vizibilă în biserici şi pe străzi, ucrainenii nu şi-au putut-o îngădui; pe cea spirituală, religia patriarhului Kiril o insultă, o sufocă.
Theodor Pallady jpeg
Un Sisif în robă franciscană
Camus a fost doar martorul esențial al asprelor sale vremuri și, prin revolta contra absurdului, aproape un mărturisitor.
Zizi și neantul jpeg
Iarbă verde și obligativități
Avem tendința să ne complicăm puținele zile libere. Să le încadrăm în sisteme, să le tratăm ca pe unele de lucru în alt domeniu: cel al leisure-ului, al entertainment-ului.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Care ar fi playlist-ul ce v-ar alunga pe dumneavoastră de la o demonstrație?
Blocul, strada, etajul și apartamentul jpeg
Blocul, strada, etajul și apartamentul
În locul garajului a apărut un parc, la fel de lipsit de imaginație din punct de vedere urban ca și lamele de blocuri din spatele unității militare, dar care, cu zonele sale verzi, evoca peluza spălătoriei de steaguri.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Ce caută americanul în Europa?
Îmi dau seama că avem de toate aici, pe bătrînul nostru continent, micul nostru paradis terestru, că este (a fost... oare?) una dintre cele mai bune lumi posibile și că mi-ar trebui vreo cinci vieți ca să văd și să trăiesc tot.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.