Dezastrul în direct şi în exclusivitate

E vară şi, cînd e secetă de informaţii, un potop e mană cerească pentru televiziunile de ştiri în flux continuu. Vestea proastă e că autorităţile de-abia fac faţă dezastrului; vestea şi mai proastă e că în fabricile lor de ştiri, jurnaliştii se pricep de minune să exploateze dezastrul şi să-l transforme în puncte de audienţă; vestea cea mai proastă e că jurnaliştii devin astfel regizori şi actori de blockbuster. Ca şi cum catastrofa reală nu ar fi oricum suficient de mare, ni se mai şi înscenează un Potop ca-n Biblie. Titrînd "Moldova sub ape", "România, o apă şi un pămînt", "Blestemul apelor", "Înnecaţi (sic!) în lacrimi", "Speranţa doar în Dumnezeu", televiziunile au transmis, timp de zece zile, dezastrul. Elicoptere, politicieni, cifre şi titluri Realitatea TV, de pildă, a difuzat imagini aeriene cu unul dintre satele afectate, atenţionîndu-i pe telespectatori că urmăresc "imagini în exclusivitate cu dezastrul". Cîteva zile mai tîrziu, televiziunile transmiteau în direct fisurarea unui dig sau "deversarea controlată" de la Stînca Costeşti. Momente tensionate cărora editorii le-au mai adăugat un plus de spectaculozitate (că doar acesta e sensul ştirilor) prin intermediul supratitlurilor: "În aşteptarea apelor", "Alertă la baraj" sau "Pericol la baraj", "Dig în pericol", "Ameninţarea apelor". Dacă exagerările şi imaginile voit şocante devin, încetul cu încetul, ridicole, cifrele şi statisticile spun şi mai puţin. O droaie de politicieni şi de funcţionari s-au apucat să înşire, cuminţi, tabele întregi, în faţa micului ecran. La televizor, un dezastru mare este îmblînzit odată ce e tradus în cifre. Citarea, fără explicaţii, a unor cifre brute, nu mai transmite nimic telespectatorului a cărui vigilenţă a fost deja amorţită de atîta sirop vărsat din tubul catodic. Titrînd "Cifrele dezastrului", "Proporţiile dezastrului" sau "În urma potopului", cele două principale posturi de ştiri au transmis în direct conferinţa de presă a Ministerului de Interne. Timp de mai bine de o jumătate de oră, secretarul de stat Paul Dobre a comunicat cifre: 156 de localităţi afectate. Aproape zece mii de persoane evacuate. Complet distruse - 245 de locuinţe, alte 123 fiind în prag de prăbuşire; 4.585 de gospodării au fost inundate. Dobre a mai precizat că "se lucrează cu peste 2000 de oameni, dintre care 1500 sînt angajaţi ai Ministerului de Interne" (de parcă ar conta ai cui angajaţi sînt cei trimişi să-i ajute pe sinistraţi). Alte cifre, acelaşi efect de adormire: măsurile imediate întreprinse de guvern. Acelaşi Paul Dobre explică la televizor că "a continuat distribuirea către populaţie a produselor de primă necesitate, fiind astfel împărţiţi peste 400.000 de litri de apă minerală, 35 de tone de pîine, 28 de tone de pateu, 38 de tone de conserve de carne, 44,5 tone de mălai, 13,5 tone de făină" (fără număr!, fără număr!). Exact ca în vremurile de tristă amintire, cifrele şi statisticile nu spun nimic, absolut nimic, şi în lipsa unei munci jurnalistice prin care să se urmărească, de pildă, dacă aceste ajutoare sînt suficiente sau dacă ajung unde trebuie sau dacă mai e nevoie şi de altceva sau etc., simpla lor enumerare este deconcertantă. Vinovaţii sînt ceilalţi Cît despre cauzele acestui dezastru, ele sînt căutate, evident, undeva departe: de pildă în Ucraina (din primele explicaţii reieşea că acolo a plouat foarte mult şi că autorităţile ucrainene nu ar fi transmis în timp util alertele hidrologice către autorităţile române), în încălzirea globală (despre care se vorbeşte mult în ultimii ani, dar pînă acum, nici efectele şi nici măcar simptomele nu au fost clarificate), ba chiar la divinitate (preşedintele Băsescu a afirmat că "şi Dumnezeu, nu numai autorităţile, e responsabil pentru inundaţii."). O fi cineva, acolo sus, responsabil cu potopul, dar de inundaţii pot fi acuzaţi şi oamenii de pe pămînt. Faptul că foarte multe case au fost construite în albia rîului sau în zona inundabilă, nu a fost menţionat decît în treacăt de premier. A încercat vreun jurnalist să vadă cîte locuinţe sînt în această situaţie? A verificat vreun reporter cine a dat autorizaţie pentru construirea acelor case? Nu, pentru că reporterii au fost prea ocupaţi cu transmisia în direct a conferinţelor de presă susţinute, în ritm alert, de diverşi miniştri şi secretari de stat.