Cîte puncte de rating ai făcut de Revelion?

Publicat în Dilema Veche nr. 413 din 12-18 ianuarie 2012
Cîte puncte de rating ai făcut de Revelion? jpeg

În ultimii zece ani, revelionul a devenit pentru televiziunile noastre o mare bătălie. O bătălie pe viaţă şi... pe rating. Fiecare televiziune îşi pregăteşte din timp oastea de vedete, muniţia de divertisment, strategiile surpriză (programele speciale) şi, la ora stabilită (21,30), porneşte atacul. Lupta este crîncenă pe grila revelionului pînă la ora 02,00, cînd oboseala începe să se instaleze în rîndul telespectatorilor şi euforia trecerii în noul an începe să se stingă. Cînd sună adunarea la ciorba de potroace, bătălia pentru punctul de rating a intrat deja în istorie. Urmează cîteva ore de incertitudini. Sînt aşteptate sondajele de audienţă. Pentru că aici, în sondaje, sînt înscrise victoriile sau înfrîngerile pe fiecare minut în parte, de aici se adună „morţii şi răniţii“ pe fiecare sfert de oră, tot aici se monitorizează cine a supravieţuit în prime time, cine a pierit, cine s-a văzut, cine a triumfat în primul minut al anului, emoţiile sînt mari! Spre după-amiază apar, în sfîrşit!, ratingurile. Mai întîi pe bloguri, apoi în comunicatele de presă difuzate de televiziuni. Avalanşa de cifre este năucitoare. Fiecare televiziune are cu ce să se laude: cu cea mai mare medie de telespectatori pe minut, cu cel mai tare rating la trecerea dintre ani, cu poziţia de lider pe segmentul de public cu vîrste între 18 şi 49 de ani, cu audienţa-record la nivel urban, cu „minutul de aur“ (nici un comunicat fără „minutul de aur“!), toată lumea televiziunii este călare pe rating! Iar anunţurile celor care au cîştigat bătălia revelionului, preluate şi formulate de ziare şi bloguri, sînt caraghioase: „Negru l-a bătut pe Vârciu“, „Antena 1 a zdrobit PRO TV“ sau „Etno TV a urcat în topul audienţei de Revelion“. Anunţurile trebuie neapărat strigate cu toată puterea în mass-media, să le intre bine în cap românilor, care abia se trezesc după chef, şi să fie adînc înşurubate în memoria publicului. Este un marketing agresiv şi obligatoriu, chiar dacă exprimările sînt comice şi idioate. În fond, această dezlănţuire de orgolii ce împachetează punctele de rating nu se adresează oamenilor obişnuiţi, consumatori mai mult sau mai puţin avizaţi de televiziune (cărora puţin le pasă ce audienţă a făcut Dan Negru sau Liviu Vîrciu), ci clienţilor publicitari (advertiseri) şi partenerilor de afaceri ai posturilor TV. Adevăratul mesaj al comunicatelor de presă difuzate de televiziuni este: uite, dragă clientule publicitar!, programele noastre de revelion au făcut rating, reclamele tale au fost văzute de popor în grilele noastre şi banii pentru promovarea brandurilor tale au fost cheltuiţi eficient! 

Pînă la urmă, Revelionul TV este o bătălie de imagine pentru televiziuni şi mai puţin o afacere profitabilă. Chiar aşa, n-am auzit vreo televiziune să se laude că a cîştigat, în noaptea de revelion, din vînzările de publicitate, jumătate de milion de euro! (Televiziunile noastre nu vorbesc niciodată în public despre banii pe care îi cîştigă, ci se laudă numai cu ratinguri.) Toate aceste campanii prin care canalele TV îşi laudă audienţele încheie bătălia pentru revelion. Viaţa merge înainte: hai să vedem ce accidente şi crime s-au produs în prima zi a anului, cîţi oameni au ajuns la Urgenţă, loviţi de petarde sau de indigestie...!

Dar să le lăsăm pe televiziuni să-şi vadă de ratingul cel de toate zilele şi să ne întoarcem la sondajele Revelionului 2012! (Pentru că există şi cifre care nu stabilesc ierarhii şi nici nu sînt „cărămizi bune de bătut în piept“.) Monitorizările arată că 12.154.000 de români s-au uitat cel puţin un minut la programele TV de revelion, în intervalul orar 21,30 – 02,00. Această cifră reprezintă un alt parametru al audienţei TV, care se numeşte reach. Spre deosebire de rating, care înseamnă o medie pe minut a persoanelor care au urmărit un program, reach-ul reprezintă numărul de indivizi distincţi (subliniez, distincţi!) care au urmărit cel puţin un minut respectivul program. (Îmi cer scuze pentru aceste definiţii, parcă sînt un profesoraş antipatic!) Sondajele de audienţă, din păcate, nu pot spune cum s-au comportat cei 12.154.000 de români în faţa televizoarelor. Aparatele electronice care măsoară audienţa TV (peoplemeter) nu monitorizează cîţi români au tras cu un ochi la micul ecran şi cu un ochi la paharul cu vin, cîţi au dansat pe muzica maneliştilor de la Antena 1 sau PRO TV şi cîţi au rîs cu salata de boeuf în gură la glumele la Dan Negru (mă rog, „glumele lui Dan Negru“ e un fel de-a spune). Dar să nu divagăm! 

Important de remarcat este faptul că numărul românilor (la nivel naţional) care s-au uitat cel puţin un minut la televizor, în noaptea de Revelion, s-a menţinut relativ constant în ultimii trei ani. Reach-ul Revelionului 2012 este cu 2,7% mai mare decît cel de la Revelionul 2011, dar mai mic cu 0,56% faţă de Revelionul 2010. Mai precis, Revelionul 2010 a avut un reach de 12.222.000 de persoane distincte, fiind cel mai mare în ultimele trei ediţii. Uşoara descreştere, începînd din 2010, nu cred că trebuie să-i îngrijoreze pe oamenii de televiziune. 

Şi sondajele la nivel urban arată că românii nu renunţă prea uşor la televizor, în noaptea trecerii dintre ani. În 2012, 6.568.000 de orăşeni s-au uitat cel puţin un minut la programe TV, cu 266.000 mai puţini decît în 2010 (o descreştere de 3,8%).

Cei doi rivali de pe piaţa noastră de televiziune, PRO TV şi Antena 1, n-au suferit variaţii majore de telespectatori, semn că au un public-gură-cască bine ţinut în prizonierat chiar şi de revelion. Reach-ul obţinut de Antena 1 la Revelionul 2012 a fost de 9.015.000 de persoane, la nivel naţional, cu 2% mai mare decît în urmă cu un an. În schimb, PRO TV a înregistrat o scădere de 2,2%, atingînd 8.538.000 de telespectatori. Cei mai mulţi telespectatori ai Antenei 1 au vîrste cuprinse între 55 şi 64 de ani (pondere de 22,3%). La PRO TV, categoria cu vîrste între 35 şi 44 de ani a avut cea mai mare pondere (21,1%).

Canalul public TVR 1 a reuşit cu Întrecerea vedetelor o creştere procentuală a reach-ului de 13,1% faţă de Revelionul 2011, cîştigînd atenţia a 6.875.000 de români din toată ţara. Chiar dacă se poate lăuda cu acest salt important, TVR 1 nu poate ocoli o cifră (se găseşte uşor în sondaje!) care ar trebui să pună serios pe gînduri conducerea instituţiei publice: 62% dintre telespectatorii care s-au uitat la programele TVR 1 au vîrste mai mari de 55 de ani. De asemenea, aproape 39% dintre persoanele care au văzut cel puţin un minut din Întrecerea vedetelor au depăşit vîrsta de 65 de ani! Cam descurajant pentru Iuliana Tudor, Dan Bittman şi Mircea Radu!
Tinerii cu vîrste între 19 şi 24 de ani au chiulit de la Revelionul celor trei mari televiziuni (PRO TV, Antena 1 şi TVR 1).

Această categorie de public a avut o pondere de 4,7% la PRO TV, de 4,5% la Antena 1 şi de 2,5% la TVR 1. Tinerii nu şi-au pierdut revelionul în faţa televizorului. Şi bine au făcut! 

Petre Barbu este senior editor la revista Forbes România.

Zizi și neantul jpeg
Alarme, sonerii, zgomote… – din alte vremi
Aproape vii, ceasurile ne umpleau singurătățile.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
#metoo? În România?! Să fim serioși!
Nu cred că există vreo femeie, cel puțin din generația mea, care să nu fi trecut măcar o dată în viață printr-o experiență de hărțuire sexuală
p 20 N  Steinhardt jpg
N. Steinhardt despre creștinismul firesc
Creștinismul devine un regim natural al vieții, un accent care însoțește gesturile cele mai mărunte ale cotidianului.
Polul jpg
Colonialism și misionarism
Reconcilierea dintre colonialism și misiunea creștină internațională este foarte complexă.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
A ajuns acasă rîzînd, a rîs toată noaptea și nu s-a oprit nici a doua zi (joi), nimic neputîndu-i pune capăt veseliei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
În ochii ei era dragoste, multă dragoste
Cît de repede se petrecea totul, fără să analizezi, fără să-ți pui întrebări, fără să te gîndești la un viitor, erau ca niște fire care se înșiră, apoi se deșiră, ca o lumînare care se aprinde undeva în noapte, arde întîi viu, apoi mocnit și se stinge de la sine.
Un album studiu al bisericilor transilvane jpeg
Un album-studiu al bisericilor transilvane
Textul are sobrietate ştinţifică, devotament faţă de documentarea monumentelor şi a vieţii religioase care le-a modelat şi care s-a modelat, de-a lungul timpului, în jurul verticalei lor.
Theodor Pallady jpeg
Tiparul și Cartea cărților
Nu știu să se fi publicat la noi, pînă acum, o asemenea panoramă a edițiilor tipărite ale Sfintei Scripturi de pe orice meridian și în mai toate limbile cunoscute.
Zizi și neantul jpeg
În mulțime
Oamenii prezenți erau animați de entuziasm, dar de unul mai blînd, mai difuz.
Visez parcaje subterane jpeg
Visez parcaje subterane
Locuitorii la bloc ar trebui să-și privească cartierul ca pe propria curte și să lase mașinile la bulevarde, pentru a se bucura de natură.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Un bărbat de 60 de ani a mers la dentist pentru o plombă și a ajuns la urgență direct în operație, pentru că a înghițit capul frezei care-i scormonea dintele.
Oh salvie levănțică iasomie trandafir jpeg
Oh salvie levănțică iasomie trandafir
La început, l-am întîlnit pe Mircea Anghelescu ca profesor, în Amfiteatrul „Bălcescu“.
Zizi și neantul jpeg
Din mers, „mici” bucurii
Bucuria trece dincolo de tine și o-mpărtășești, involuntar în general, și celorlalți.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Privirea lui Chateaubriand
Memoriile au fost proiectate – cum altfel? – pentru posteritate, dar ca o voce de dincolo de mormînt.
Filosofie și muzică  Gabriel Marcel jpeg
Filosofie și muzică. Gabriel Marcel
Muzica este așadar, în mod primordial, nu un obiect al gîndirii, ci un mod al ei.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
...mai mulți americani au murit înecați cu lăptuci decît mușcați de șerpi și de crocodili, combinat.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Speranța moare ultima?
Mereu m-am întrebat dacă speranța care poate aduce cu sine un soi de idealism în a privi lucrurile din jurul tău folosește într-adevăr la ceva.
O lume a poveștilor jpeg
O lume a poveștilor
Narativele care pot subjuga națiuni întregi nu sînt o invenție modernă – după cum afirmă psihiatrul Boris Cyrulnik, în cea mai recentă carte a sa, apărută luna trecută la editura Odile Jacob.
André Scrima: Ziua una şi a opta jpeg
André Scrima: Ziua una şi a opta
Lumina Paştilor: pe cea vizibilă în biserici şi pe străzi, ucrainenii nu şi-au putut-o îngădui; pe cea spirituală, religia patriarhului Kiril o insultă, o sufocă.
Theodor Pallady jpeg
Un Sisif în robă franciscană
Camus a fost doar martorul esențial al asprelor sale vremuri și, prin revolta contra absurdului, aproape un mărturisitor.
Zizi și neantul jpeg
Iarbă verde și obligativități
Avem tendința să ne complicăm puținele zile libere. Să le încadrăm în sisteme, să le tratăm ca pe unele de lucru în alt domeniu: cel al leisure-ului, al entertainment-ului.
Cu ochii n 3,14 jpeg
Cu ochii-n 3,14
Care ar fi playlist-ul ce v-ar alunga pe dumneavoastră de la o demonstrație?
Blocul, strada, etajul și apartamentul jpeg
Blocul, strada, etajul și apartamentul
În locul garajului a apărut un parc, la fel de lipsit de imaginație din punct de vedere urban ca și lamele de blocuri din spatele unității militare, dar care, cu zonele sale verzi, evoca peluza spălătoriei de steaguri.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Ce caută americanul în Europa?
Îmi dau seama că avem de toate aici, pe bătrînul nostru continent, micul nostru paradis terestru, că este (a fost... oare?) una dintre cele mai bune lumi posibile și că mi-ar trebui vreo cinci vieți ca să văd și să trăiesc tot.

Adevarul.ro

image
Implicaţiile distrugerii crucişătorului Moskva, nava amiral a flotei ruse la Marea Neagră | adevarul.ro
Atacul asupra crucisatorului Moskva", nava-amiral a flotei ruse la Marea Neagra, are valoare simbolica si militara, spune profesorul Michael Petersen, citat de BBC. Nava ...
image
Topul celor mai valoroase monumente istorice lăsate în ruină. De ce nimeni nu le-a îngrijit VIDEO | adevarul.ro
O multime de monumente istorice faimoase din judetul Hunedoara nu au mai fost ingrijite si restaurate de mai multe decenii.