Cît te costă ca să-l citești pe Pleșu?

Publicat în Dilema Veche nr. 392 din 18 - 24 august 2011
Cît te costă ca să l citești pe Pleșu? jpeg

Să-mi imaginez pentru cîteva minute că aş fi patronul revistei Dilema veche. Aş încerca să cumpăr în exclusivitate şi pe viaţă drepturile de autor pe online şi print ale lui Andrei Pleşu, Radu Cosaşu, Mircea Vasilescu, Cristian Ghinea şi ale celorlalţi oameni din redacţie. (Ar fi nişte negocieri dure, pentru că nu e uşor să negociezi cu intelectualii. Dar eu am banii şi ei au drepturile. Întotdeauna cîştigă cei care au banii.) Să-mi imaginez că, pînă la urmă, aş reuşi să le cumpăr drepturile pentru tot ce vor scrie pînă la sfîrşitul vieţii lor. Aşadar, aş avea asigurate pentru timp îndelungat scrierile unor branduri jurnalistice.  

Dar ce să fac cu aceste branduri? Trebuie să le vînd, trebuie să obţin profit! Un calcul negustoresc (şi simplist) pare la îndemîna oricui şi îl vizează pe consumatorul de „dileme“: vrei să-l citeşti pe Andrei Pleşu? Intră pe site-ul dilemaveche.ro, plăteşte şi citeşte ce-a scris în această săptămînă domnul Andrei Pleşu! Este un brand, merită să-i cumperi scrisul! Îl vrei pe domnul Radu Cosaşu? Plăteşte! Vrei să citeşti ce-a scris domnul Vintilă Mihăilescu? Scoate cardul! Toate brandurile de la Dilema veche, în acest model de business, vor putea fi accesate fără să fii enervat de bannerele publicitare, cum se întîmplă în prezent. (Afară cu publicitatea! Veniturile mele vin din vînzarea acestor branduri.) 

Nu poţi să citeşti pe net? Atunci du-te la chioşc şi cumpără revista tipărită! Totuşi, tu, cititor fidel al revistei Dilema veche, vrei să-i citeşti pe net pe favoriţii tăi, dar nu-ţi permiţi să scoţi bani din buzunar. Ţii morţiş să-i citeşti moca, cum se spune, ca pînă acum. Nu se mai poate, trebuie să plăteşti! Dacă nu vrei să plăteşti pentru Pleşu, Vasilescu, Mihăilescu, atunci du-te şi citeşte-i pe Cartianu, Orcan, Cristoiu, textele lor sînt free pe site-ul Adevărul! Mulţumeşte-te cu ceea ce este gratis! Într-adevăr, sînt alte „branduri“, altă „marfă“, alt conţinut, dar e moca. La Dilema veche, publicaţie premium, de nişă, trebuie să plăteşti! 

Ca oricărui produs destinat vînzării, şi autorilor din Dilema veche trebuie să le stabilesc nişte preţuri. Îmi imaginez... Care să fie preţul unei accesări la un articol semnat de Andrei Pleşu? Să fie 1 euro, 50 de eurocenţi sau 25 de cenţi? E mult, e puţin? Ce criterii să iau în calcul pentru a fixa preţul? Brandurile mele nu au concurenţă pe piaţă, aşa încît nu pot să mă inspir şi să mă orientez. Atunci, să le pun nişte preţuri care-mi trec prin cap, la plesneală, apoi să le reglez din mers! Nu merge! Ştiu că preţul se formează la întîlnirea dintre cerere şi ofertă. Dar care este cererea? Cîţi dintre actualii cititori ai Dilemei online, care se bucură de gratuitate, vor fi dispuşi să plătească 15 eurocenţi pentru o accesare pe Pleşu? Şi alţi 15 pentru Cosaşu, 10 pentru Vasilescu sau 10 eurocenţi pentru Ghinea? Şi asta în fiecare săptămînă! Jumătate dintre actualii cititori? Un sfert? Greu de răspuns! În absenţa unei cercetări amănunţite şi solide a publicului consumator dispus să plătească pentru conţinutul revistei Dilema veche, orice răspuns de genul „eu cred că...“ este hazardat. Nu se face business fără cercetare („research“, cum se spune în corporaţii), fără studii de piaţă, fără concluzii clare asupra comportamentului consumatorului. Nu poţi să te arunci cu capu-n piaţă fără o documentare riguroasă şi solidă şi să ceri bani cititorilor care au fost obişnuiţi pînă acum să dea doar click!  

Mă opresc aici cu acest exerciţiu de imaginaţie pentru un posibil model de business online. Prost exerciţiu? Totuşi, nu mă pot abţine să nu-mi „dau cu părerea“: numărul cititorilor dispuşi să plătească pentru a citi Dilema veche pe net nu va susţine acest tip de business.  

Cred că modelul pay-per-view aplicat presei pe Internet, fie de nişă, fie generalist, nu este viabil ca afacere în România. Şi nu din cauza consumatorilor care au fost obişnuiţi să primească totul pe gratis. Nu din cauza lipsei lor de educaţie. (Nu facem afaceri ca să educăm publicul.) Cred că problema presei autohtone pe Internet nu este publicul, ci calitatea conţinutului pe care-l oferă. În prezent, cred că presa noastră online livrează un conţinut de slabă calitate. De aceea, nici nu merită taxat. Aceeaşi ştire se poate accesa pe zeci de site-uri. De ce să te abonezi la unul, cînd aceeaşi „marfă“ poţi s-o găseşti gratis pe altul? De ce să plăteşti pentru ştiri fabricate după metoda „copy/paste“, pentru comentarii scrise pe genunchi, pentru analize debile şi pentru „datul cu părerea“? Un conţinut de slabă calitate, aruncat cu furca, a creat actuala dependenţă a publicului de gratuitate.  

Editorii care vor livra conţinut de calitate, exclusivităţi, încredere, care vor crea afinităţi şi, foarte important!, vor crea dependenţă consumatorilor se vor putea gîndi (asta după un research obligatoriu) să ceară bani pe marfa lor. Conţinutul de calitate creează dependenţă şi, implicit, audienţă, iar audienţa aduce bani. Produsul de media nu este un furnizor de conţinut (cum este cazul presei noastre, o adunătură de ştiri şi comentarii), ci trebuie să fie un furnizor de audienţă. O audienţă bine ţintită.  

Cred că succesul financiar al afacerii pay-per-view depinde de răspunsurile la două întrebări. Prima întrebare: Ce conţinut merită să fie vîndut? Ştirile? Opiniile? Comentariile? Analizele? Exclusivităţile? A doua: Cum să stabileşti preţul conţinutului scos la vînzare? Cînd antreprenorii de pe piaţa online vor răspunde corect la aceste întrebări, vom şti că lectura pe net a unui articol semnat de Andrei Pleşu sau Radu Cosaşu îşi merită banii. Pînă atunci, să ne bucurăm de gratuitatea Internetului.

Petre Barbu este senior-editor la revista Forbes.

Cea mai bună parte din noi jpeg
Inima rezistă mai mult
Am petrecut mult timp căutînd sfaturi de domesticire a procrastinării.
image png
Lecția portugheză SAAL
Inovațiile metodologice ale SAAL, cum ar fi implicarea arhitecților în dezvoltarea comunitară
Zizi și neantul jpeg
Masa cea lungă
Pentru că viitorul era incert sau, dimpotrivă, înfiorător de cert în stagnarea lui.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Schimb de mame sau despre cum arată România
Trăim în continuare într-o țară foarte săracă
E cool să postești jpeg
Mai avem nevoie de profesori?
Este trecut cu vederea, în mod grosolan, faptul că această grevă a profesorilor, pentru drepturile salariale, este făcută tocmai în interesul copiilor.
Theodor Pallady jpeg
Cine este Hieronymus Bosch?
Hieronymus Bosch va rămîne atîrnat în muzeele altora, în vreme ce detectivii romanelor noastre polițiste vor purta neverosimile patronime neaoșe...
p 20 Gianfranco Ravasi WC jpg
O biografie în cruce
„Biografia lui Iisus” ţine mai ales seama de expresivitatea internă a Evangheliilor.
p 24 A  Manolescu jpg
Cu ochii-n 3,14
De fiecare dată cînd văd cîte un om pe stradă cu Dilema veche în mînă mă bucur de parcă m-aș întîlni cu un cunoscut. Încă nu-i salut, dar le zîmbesc. (A. M. S.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Colecționarii de momente
Adun într-un colț de memorie momente aparent obișnuite, care mie îmi spun o poveste.
Zizi și neantul jpeg
Vechi obiceiuri (ne)sănătoase
Diferența dintre ea și Emma Bovary era că Tincuța știa, exact, granițele dintre lumea visării și cea a vieții de toate zilele.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Doar o plimbare prin cartier
De vreo două luni încoace, mi-am făcut un obicei – indiferent de vreme, în fiecare dimineață pe la ora 9, ies la o plimbare prin cartier.
E cool să postești jpeg
Sfîntul Grobian al politicienilor
Însă, dacă erodează încrederea cetățenilor, politicienii sînt ei înșiși cei care vor cădea în această groapă.
p 20 Carol cel Mare WC jpg
Creștinismul carolingian, între cultură și politică
Ei au introdus astfel o concepţie despre rolul religios al suveranului, care nu a încetat să fie revendicată mai tîrziu.
foto BTC DV bis jpeg
Credința ca experiență
E un mister al libertății, căci fiecare în conștiință poate spune de ce deschide sau de ce nu.
p 22 WC jpg
Pascalia, piatră de poticnire?
Tema este delicată și necesită explicații extinse pentru a înțelege cîștigurile, pierderile și riscurile unui demers de schimbare a Pascaliei.
p 24 I  Morosan jpg
Cu ochii-n 3,14
Habar n-am dacă așa ceva poate fi socotit un experiment reușit sau nu.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Schimbări și obișnuințe
Dacă nu ieși din casă nu se întîmplă nimic nou.
Zizi și neantul jpeg
Familie și mese
Am crescut, prin anii 1970, cu o definiție mai curînd Disney a familiei.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Copilul care recită poezia
Bine că măcar poeziile de slavă și preamărire au dispărut, însă nu se știe pînă cînd.
p 20 Kemal Kili‡daroglu WC jpeg
Pluralism religios: democratul turc şi monarhul englez
În Europa larg secularizată, monarhul englez a celebrat Polul divin şi universalitatea iradierii lui.
Theodor Pallady jpeg
Populus Dei
„Mediile bisericești înalte" au văzut în simpla adunare a laicatului un soi de reformă protestantă!
P2000594 1 jpg
Mai, RDW și București
RDW reușește, în fiecare an, să aducă în lumina reflectoarelor un număr impresionant de artiști, designeri și arhitecți
E cool să postești jpeg
Ne pierdem copiii?
„Noi, adulții, sîntem cei care dăm exemplu copiilor, iar azi acest exemplu e cel mai rău imaginabil cu putință.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
● Urmăriți derularea scandalului „The Romanian deal” în care e implicat fiul (cam pușlama, după părerea mea) președintelui Biden. Vor ieși la iveală lucruri incredibile! (S. V.)

Adevarul.ro

image
Cum afli când te poți pensiona: ce documente trebuie depuse. CALCULATOR pensie anticipată
Creșterea vârstei de pensionare este luată în calcul în toate statele lumii în care natalitatea a scăzut, iar îmbătrânirea populației accelerează, punând în dificultate sistemele publice de pensii.
image
Povestea dramatică a celei mai de succes dresoare de lei și tigri din România. Final tragic de carieră
Cea mai renumită dresoare de lei și tigri din România a fost brașoveanca Lidia Jiga. Ea a murit în arenă, sfâșiată de tigrul pe care-l plimba cu decapotabila prin București în anii 1960
image
Misterul morții spionilor înecați în Lacul Maggiore din Alpii Elvețieni: „A venit apocalipsa peste noi“ VIDEO
Patru persoane au murit după ce o navă care transporta 21 de pasageri, toți în legătură cu serviciile secrete italiene și israeliene, s-a răsturnat, iar speculațiile privind natura călătoriei sunt din ce în ce mai multe.

HIstoria.ro

image
Tancurile în timpul Războiului Rece
Conflictul ideologic izbucnit între Uniunea Sovietică și aliații occidentali a dus la acumularea unor cantități enorme de material militar și la dezvoltarea inevitabilă a armei tancuri.
image
Ultimele zile din viața lui Adolf Hitler
Rar s-a mai întâmplat în istoria omenirii ca moartea unui om care a influențat decisiv nu doar secolul al XX-lea, dar și felul în care a evoluat omenirea până în ziua de azi să dea naștere la atât de multe minciuni, legende și adevăruri spuse pe jumătate. Autoritățile sovietice, singurele în măsură să afle adevărul, au făcut tot posibilul să încurce și mai mult lucrurile. Pentru Stalin, care gândea în termenii Războiului Rece încă din 1945, un Hitler probabil viu și nevătămat era mult mai folosi
image
George Gershwin și visul american
George Gershwin (1898-1937) a marcat scena americană la începutul secolului XX.