Blogul nu mai e cool

(Ne) îmbătrînesc bloggerii. Au trecut anii şi blogging-ul nu mai pare a fi o întreprindere tinerească, entuziastă, rebelă. Dimpotrivă, este din ce în ce mai mult o ocupaţie a adulţilor, serioasă, destinată celor care au dobîndit o experienţă în domeniul lor şi o împărtăşesc cu ceilalţi. Tinerii nu prea îşi mai fac blog, nu mai doresc să se angajeze într-o comunicare de lungă durată, şi nici nu mai citesc bloguri aşa cum făceau cu ani în urmă. Cu alte cuvinte, să ţii un blog nu mai este tot atît de cool ca acum trei ani. Este însă foarte la modă să comunici pe reţele sociale precum Facebook, numărul utilizatorilor pe diferite reţele crescînd puternic în ultimele luni.

Blogurile se clasicizează şi se orientează spre mainstream

Obiceiurile de comunicare online ale tinerilor s-au schimbat destul de mult în ultimii doi ani – relevă un studiu dat publicităţii în luna februarie de

. Ei preferă acum mesajele scurte, accesarea site-urilor de pe telefonul mobil şi reţelele sociale.

Doar 14% dintre tinerii americani (cu vîrste cuprinse între 12 şi 17 ani) mai ţin un blog, comparativ cu 28% în 2006. A scăzut mult şi numărul celor ce comentează pe alte bloguri – doar jumătate dintre tinerii aflaţi online, faţă de 75% în 2006. Scăderea se menţine şi în rîndul celor cu vîrste între 18 şi 28 de ani – de la 24% în 2007 la 15% astăzi.

În schimb, în rîndul adulţilor, odată cu trecerea blogurilor spre

, din 2005 pînă astăzi, numărul blogurilor a tot crescut. În decembrie 2007 se ajunsese ca 7% dintre adulţii peste 30 de ani să aibă blog, la sfîrşitul lui 2009 procentul atingînd 11%.

În lipsa unor date de cercetare, cred că pe Internetul românesc lucrurile nu stau foarte diferit, în sensul că probabil avem de-a face cu o scădere a interesului tinerilor sub 20 de ani pentru bloguri, cu toate că nici înainte de 2009 nu a existat o efervescenţă comparabilă cu ceea ce se întîmpla în Statele Unite. De ani de zile sînt un cititor pasionat de bloguri şi mă uit foarte des pe secţiunea de bloguri româneşti de pe wordpress.com. Pot, aşadar, să depun mărturie că întîlnesc tot mai rar bloguri ale tinerilor sub 19 ani (şi tot mai des bloguri de orientare sau de propagandă religioasă, dar asta este o altă discuţie).

Ironia sorţii face ca în România tinerii sub 19 ani să nu fi fost niciodată foarte interesaţi de blogging, un studiu din 2008 arătînd că doar 13% dintre cititorii de bloguri români aveau vîrsta între 15 şi 19 ani, anticipînd astfel – glumesc – situaţia de astăzi din SUA. Sigur, datele studiului ame-rican nu se pot compara cu datele din studiul românesc, dar se poate deduce totuşi o diferenţă mare între popularitatea pe care au avut-o blogurile în rîndul tinerilor sub 19 de ani în România şi aceea din Statele Unite, de-a lungul timpului. Cu alte cuvinte, pe web-ul românesc blogurile nu au avut niciodată impactul pe care l-au avut peste Ocean.

Bineînţeles, blogurile nu vor muri, aşa cum nici slash dot.org – veteranul site-urilor

de socializare – n-a dispărut şi aşa cum nici forumurile nu şi-au pierdut utilitatea şi adepţii. De pildă, un site ca Politico.com, deschis în 2006 şi care a terminat anul 2009 cu un profit mai mare decît Huffington Post, are un forum clasic foarte bine închegat şi integrat. Şi forumurile, şi grupurile de discuţii sînt forme de comunicare online ce se clasicizează, dar îşi păstrează utilitatea în funcţie de context şi, pînă la urmă, par să reziste foarte bine. Blogurile au intrat şi ele într-un proces de clasicizare şi orientare spre mainstream.

Cît priveşte blogurile din spatiul.ro, ele par să parcurgă acelaşi proces. Un foarte bun exemplu este Madame Blogary (blogary.ro) – o platformă nouă, ce reuneşte o serie de bloguri politice de dreapta, scrise fie de jurnalişti consacraţi, fie de bloggeri pur-sînge, într-o construcţie destul de închegată şi coerentă. Din păcate, blogurile personale, acele jurnale de trăiri, gînduri şi întîmplări, probabil că se vor stinge încet, încet.

<b>Creştere explozivă a numărului românilor pe Facebook</b>

Odată cu declinul blogurilor în rîndul tinerilor, studiul

indică un apetit remarcabil al tinerilor pentru reţelele sociale: trei sferturi dintre americanii tineri accesează reţele de socializare (în special Facebook şi MySpace), faţă de doar jumătate dintre ei în 2006, iar în rîndul adulţilor procentul a crescut într-un an cu 10%, ceea ce înseamnă destul mult.

În România, în două luni şi jumătate avem o creştere cu peste 100% a conturilor pe Facebook, conform statisticilor pe care le oferă site-ul. Astfel, în noiembrie anul trecut erau înscrişi peste 400.000 de utilizatori din România, în vreme ce astăzi sînt peste 850.000; în iunie 2009 erau doar 120.000 de conturi „româneşti“ pe Facebook. Cifrele au întrecut orice estimări şi nu cred că se aştepta cineva, cu trei luni în urmă, la aşa ceva. Dintre cei 850.000 de utilizatori români, 250.000 au vîrsta între 13 şi 21 de ani.

În Europa, „invadarea“ Facebook a început în primele luni ale lui 2009, cînd numărul utilizatorilor a crescut cu 300% – de la 25 de milioane de utilizatori la aproape 100 de milioane.

În ceea ce priveşte Twitter, numărul utilizatorilor tineri nu a cunoscut în ultimele luni o creştere semnificativă în rîndul celor sub 20 de ani (doar 8% au cont pe Twitter), iar acest fapt constituie o excepţie faţă de tendinţa tinerilor şi a adolescenţilor de a „invada“ aplicaţiile sociale online.

În opinia experţilor, stagnarea Twitter se datorează faptului că tinerii vor să comunice cu colegii şi prietenii, încercînd să se expună public cît mai puţin. Aceasta poate fi o explicaţie şi pentru scăderea apetitului pentru bloguri şi creşterea numărului de ore petrecute pe Facebook, reţea care-ţi poate asigura un grad crescut de „intimitate“ faţă de alte site-uri sociale.

„Spaţiul privat reprezintă o valoare profundă şi mulţi s-au îndreptat către Facebook deoarece aici sînt protejaţi să nu facă greşeli publice. ş…ţ Faptul că adolescenţii fac public conţinut divers nu înseamnă că ei vor ca tot conţinutul să fie universal accesibil. Ei vor să simtă că deţin controlul“ – crede şi Danah Boyd, cercetător la Microsoft Research New England (vezi, http://www.zephoria.org/ thoughts/).

Poate că toate aceste modificări în planul obiceiurilor de comunicare ale tinerei generaţii au în comun un singur fapt – controlul „intimităţii“. Ei nu mai doresc să se ralieze nici vechii convenţii a anonimatului pe Internet, nici tendinţei expunerii publice aproape nelimitate din ultimii ani.