Blocajele din trafic sînt bune pentru audienţa radio - interviu cu Antoine Schwartz, preşedintele RFI

Anul acesta am iniţiat împreună cu Deutsche Welle şi încă alte 13 posturi de radio o reţea europeană. Această reţea a decis să dezvolte o serie de programe europene. Credem că asemenea emisiuni sînt indispensabile pentru Europa şi am reuşit să obţinem o finanţare din partea Comisiei. Fiecare cetăţean european trebuie să-i cunoască şi să-i înţeleagă pe ceilalţi. Parteneriatul nu e doar o chestiune formală. El se referă chiar la conţinutul emisiunilor, la acţiuni comune. Unele programe sînt realizate în coproducţie şi au aceeaşi linie editorială. Pe de altă parte, ne-am propus să realizăm şi un site Internet comun, unul care să aibă acelaşi conţinut în mai multe limbi europene. "Sîntem vîrful de lance al informaţiei europene" Toate posturile implicate în proiect sînt internaţionale. De ce nu există în această reţea şi radiouri naţionale sau regionale? Într-adevăr, majoritatea posturilor din reţea sînt radiouri internaţionale. În unele dintre ţări există chiar două posturi internaţionale care participă. E cazul României, de exemplu, unde s-au implicat deopotrivă RFI şi Radio România Internaţional. De ce atît de multe posturi de radio internaţionale? Pentru că aceste radiouri s-au specializat în acest gen de ştiri, şi-au dezvoltat competenţe în informaţia europeană. Sîntem vîrful de lance al informaţiei europene - şi sîntem foarte bucuroşi că RFI România e unul dintre pilonii importanţi ai Euranet. Preşedintele Nicolas Sarkozy a anunţat crearea unui holding de presă în jurul posturilor RFI şi France 24, un trust care să regrupeze toate instituţiile media care se adresează publicului din afara graniţelor Franţei. Care va fi rolul RFI în cadrul acestui grup? Ce schimbări preconizaţi? Cred că RFI va juca în continuare un rol major, pentru că radioul internaţional este foarte important pentru Franţa şi pentru francofonie. Avem mulţi ascultători în întreaga lume şi sîntem foarte apreciaţi peste tot. Mai ales în Africa, dar nu numai acolo: şi în America, şi în Asia, şi în Europa avem ascultători fideli. În noul holding al audiovizualului străin, care se va numi France Monde, RFI va fi o piesă majoră. Ce se va schimba pentru jurnalişti? Schimbările se referă în primul rînd la producţia de informaţii. Toţi jurnaliştii care se ocupă de strîngerea informaţiei vor trebui să lucreze mai eficient împreună, pe bază de reciprocitate, pentru a-şi concentra eforturile. Odată ce aceste informaţii au fost strînse, fiecare element media le va prelucra după propria reţetă. Radioul şi televiziunea nu sînt acelaşi lucru. Vor fi echipe diferite, în funcţie de media în care vor fi expuse, în funcţie de formatul emisiunilor. Însă o parte din munca jurnalistică se va face în comun. "În multe ţări, franceza regresează" Limba franceză şi-a mai pierdut din elan, se pare că în lume sînt din ce în ce mai puţini vorbitori de franceză. Asta înseamnă că şi numărul ascultătorilor e în scădere. Ce poate face RFI pentru a-şi păstra publicul? Nu e neapărat adevărat. Eu cred că vorbitorii de franceză sînt de fapt din ce în ce mai numeroşi. Asta pentru că, în numeroase ţări africane francofone, demografia progresează. Prin urmare, şi numărul vorbitorilor de franceză va înregistra o creştere - şi asta fără ca noi să facem nimic! E adevărat însă că, în multe ţări, franceza regresează. Poate o fi şi cazul României, nu ştiu... În orice caz, radioul - RFI sau altele -, dar şi televiziunea permit o expunere mediatică a limbii în toate ţările lumii. Presa de limbă franceză e un instrument util pentru păstrarea limbii franceze. Vă apropiaţi de finalul mandatului. Care sînt reuşitele şi care sînt eşecurile în aceşti patru ani în postul de preşedinte-director general al RFI? Cu siguranţă există nenumărate motive să fiu nefericit. Am avut eşecuri, însă de cele mai multe ori, le-am uitat. Cea mai mare reuşită e, cu siguranţă, Euranet, dar şi faptul că am mai progresat în ceea ce priveşte cultura organizaţională. Dacă, pînă în 2004-2005, RFI era exclusiv un post de radio, acum am reuşit să integrăm aproape în totalitate ştirile pe Internet. Chiar aşa, care credeţi că va fi viitorul radioului ca mediu de informare? Nu vă temeţi că publicul evoluează, că se deplasează spre alte medii? Aşa e, publicul evoluează, presa se schimbă, dar cred că radioul îşi păstrează toată pertinenţa. La primele ore ale dimineţii, radioul nu are concurent. La Bucureşti, de exemplu, unde am auzit că se circulă foarte greu, sînt convins că oamenii ascultă adesea radioul în maşină. Da, gropile din asfalt, semafoarele defecte şi blocajele din trafic sînt bune pentru audienţa radio. Altminteri, sigur că pe parcursul zilei cei mai mulţi se informează pe Internet şi că seara triumfă televiziunea. Însă radioul va fi încă multă vreme tovarăşul nostru de călătorie.