Avem o revoltă. Cum reacţionăm?

Alexandru TEODORIUC
Publicat în Dilema Veche nr. 415 din 26 ianuarie - 1 februarie 2012
Avem o revoltă  Cum reacţionăm? jpeg

E o falsă premisă aceea că manifestaţiile recente au început pe Facebook. Paginile de Facebook dedicate evenimentelor au avut fani şi activitate abia la două-trei zile după ce începuse să se discute despre acestea, pe larg şi foarte pe larg, pe toate posturile TV. Fluxul de populaţie s-a alimentat de la sine, mînat de Dumnezeu ştie ce (în nici un caz de haosul din online sau de indicaţiile bătătoare la ochi de pe sticlă). Deşi la TV lucrurile au evoluat în nişte limite (e drept, lejere) ale previzibilului, pe Facebook/Twitter s-au format tabere, s-au rupt ori s-au legat prietenii, s-a vorbit tare şi mult, foarte mult.

Trei atitudini s-au remarcat aici, toate valide şi toate perfect justificat. Aceste trei atitudini au format trei tipuri de (non)combatant online. (În clasificarea de faţă excludem din start orice intenţie politică, persoanele fără activitate, cel puţin, zilnică pe Facebook, Twitter, Google plus. Clasificarea nu ţine neapărat cont de vîrsta subiecţilor, dar, date fiind restricţiile, se axează mai ales pe subiecţi de 20-35 de ani.)

1) Revoluţionarul înflăcărat. Supărat pe sistem, pe jandarmi, pe clasa politică, pe televiziuni, pe toată lumea, în general. Fericit că poate să urle ce-l taie capul, dă share celor mai veninoase editoriale, celor mai violente clipuri ale încleştărilor cu jandarmii, celor mai explicite printscreen-uri, are status-uri impetuoase şi comentarii acide. E primul în piaţă, cînd se adună lumea, şi pleacă ultimul acasă, încă îngrijorat de faptul că n-a fost auzit suficient de clar. De obicei, el e autorul textelor de pancartă de tip „Băsescu = criminalul Mengele“ (?!), „Da-ţi (sic!) foc la Cotroceni“, „PDL, USL, aceiaşi (sic!) mizerie“, precum şi al caricaturilor macabre. Deprins fiind să huiduie, îl scandalizează cam orice discurs. Nu va fi mulţumit de nici o propunere pentru că, de fapt, nu prea ştie ce vrea. Aici intră şi acei nefericiţi care-şi spun ultraşi (să-ţi scandezi nemulţumirile aproape muzical, şi încă dansînd – ce idee!), precum şi bagabonţii convertiţi în personaje civic şi social responsabile. Nu stă mult pe-acasă. Atunci cînd stă, ţine televizorul pe Antena 3, pentru că ştie că sînt şanse mari să se vadă acolo.

2) Nemulţumitul rezervat. Mizantrop, uşor jenat de ce vede la televizor, preferă să iasă în stradă, ca să se dumirească măcar despre ce e vorba. Se-ntoarce de-acolo destul de repede, căutînd adevărul pe net. Se pierde în discuţii interminabile cu alţi nemulţumiţi rezervaţi, discuţii ce vizează mai cu seamă purtătorii de vină, soluţiile posibile, tipurile de protest. Cît a stat în piaţă, a ţinut la vedere o pancartă de bun-simţ, fără trecere la cameră. Pentru că detestă vacarmul şi isteria, a stat pe trotuar şi s-a întreţinut, încruntat, cu vecinii ocazionali de protest. Păstrează un ton moderat în conversaţiile online, share-uieşte articole decente de presă şi înregistrări video lipsite de senzaţional. Îl preocupă mai mult rezolvarea problemelor decît protestul propriu-zis. La TV, urmăreşte programele de ştiri doar în prime time, preferînd Realitatea TV, Antenei 3 şi B 1, TVR 3-ului.

3) Blazatul. Sceptic de profesie, troll-ează fericit dezbaterile online ale nemulţumiţilor şi revoluţionarilor (troll = „persoană care postează un mesaj provocator, în mod deliberat, pe un site de ştiri sau pe un forum, cu intenţia de a cauza tulburări şi dispute aprinse“ – Webster’s Online Urban Dictionary).

Desconsideră sincer ambele categorii, subevaluîndu-le atît rolul în societate, cît şi capacitatea de înţelegere a acesteia. De aceea nu vrea să iasă în stradă. Dacă totuşi a ieşit, a făcut-o o singură dată, fie pentru a afişa vreo pancartă absurdă („Opriţi plăcile tectonice“, „Photoshop mai ieftin şi jos Comic Sans“, „Vreau să fiu 2D“, „Aveam o idee mişto de afiş, dar mi s-a stricat imprimanta“, „Sînt Chuck Norris. M-a căutat cineva?“), fie pentru a-şi confirma părerea proastă vizavi de calitatea umană a protestatarilor. În share-ul său sînt link-uri spre articole din Kamikaze sau Caţavencii, fotografii cu protestatarul din Baia de Arieş (şi comentariul de geniu – forever alone! –), status-uri ale formatorilor de opinie care împărtăşesc (sau îi inspiră!) aceeaşi atitudine. Nu se uită la televizor. Dacă îl deschide din întîmplare, descoperă cu mirare că BBC sau CNN pomenesc despre România.

3’) Autistul. Specie particulară de blazat, lasă impresia că habar n-are de ce s-a-ntîmplat. De obicei aşa şi este. Chiar dacă are habar, nu-l interesează. Din păcate, mie personal îmi vine greu să identific o a patra categorie (deşi există exemple, sînt mult prea rare pentru a se putea constitui într-o categorie propriu-zisă), aceea realmente şi unanim dezirabilă, a membrului responsabil al societăţii civile, care protestează eficient şi corect, care ştie de ce şi pentru ce a ieşit sau va ieşi în stradă, care are şi soluţii, nu doar nemulţumiri, care va merge la vot oricînd se vor organiza alegeri (eventual – de ce nu?! – în calitate de candidat), care vede, nu doar percepe istoria ca desfăşurîndu-se sub ochii săi. În aşteptarea acestui Mesia colectiv, noi, restul, aşteptăm cu maximum de interes să ni se-ntîmple, totuşi, ceva.

Alexandru Teodoriuc este absolvent al masteratului de Hermeneutică şi Ideologie Literară din cadrul Facultăţii de Litere a Universităţii „Ştefan cel Mare“ din Suceava.

Foto: adevarul.it, M. Vilău

41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de producție a noilor cartiere, Jacobs îi opune observația directă și studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vieții urbane.
Zizi și neantul jpeg
Roți și vremuri
Trebuia să mănînci nu știu cîți ani numai iaurt și să economisești, să pui bani la CEC ca să-ți poți cumpăra o Dacie.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
În Aix zilele de vară se mișcă în ritm de melc, par nesfîrșite, exact ca acelea din vacanțele copilăriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informațiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al moderației
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
„Războiul este doar «eu» și nici un pic «tu»” – artiștii și galeriile în timp de război
„Un fel de așteptare epuizantă la capătul căreia sperăm să fie pace.”
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
După ce, cu o săptămînă în urmă, doi lei au încercat zadarnic să evadeze din grădina zoologică din Rădăuți, un șarpe mai norocos a pătruns în Spitalul Orășenesc din Balș.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ăsta era hazul vacanței: împletirea ciudată de pofte concrete și visări abstracte. Figurau, cu toatele, într-un meniu pestriț și cu pretenții.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Vacanțe de altădată
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi supărat pe mine?
Ca să nu „supere” această societate, foarte multe femei ajung să fie prizoniere ale unor prejudecăți pe care și le autoinduc, perpetuîndu-le, uitînd de cele mai multe ori de ele însele.
p 20 Sf  Augustin WC jpg
De ce scandalizează creștinismul?
Scandalul creștinismului stă așadar în neverosimilul lui. Însuși Dumnezeu vorbește, dar nu o face ca un stăpîn.
setea de absolut convorbiri cu christian chabanis jpg
Setea de absolut
Atunci cînd am întrevăzut cîteva adevăruri esențiale este dureros să simțim că, în măsura în care vrem să le comunicăm oamenilor, ele capătă limitele noastre, impuritățile noastre, degradîndu-se în funcție de acest aliaj.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
O femeie din București a fost pusă sub control judiciar, fiind bănuită de săvîrșirea infracțiunii de înșelăciune prin vrăjitorie.
Edgar Allan Poe, circa 1849, restored, squared off jpg
Prăbușirea casei Usher
Una dintre cele mai emoționante descrieri de arhitectură din literatura universală este tabloul creionat de Edgar Allan Poe în debutul nuvelei „Prăbușirea casei Usher”.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Cum e să pleci în vacanță bolnav și complet epuizat
N-am mai fost într-o vacanță parțial din cauza pandemiei, însă mai mult din cauza faptului că nu mi-am mai permis o vacanță.
p 20 Ierusalim, Muntele Templului WC jpg
Loc disputat
De curînd, la Ierusalim au izbucnit din nou – dar cînd au încetat? – tensiunile pe esplanada Cupolei Stîncii.
Theodor Pallady jpeg
Scurtă oprire în biblioteca perfectă
Cel mai adesea afli despre autorii de cărți din cărțile altor autori: circulația bibliografică prin notele de subsol asigură ventilația academică din care se compune tradiția intelectuală a oricărei societăți moderne.
Zizi și neantul jpeg
Mare, trenuri și geamantane
Senzația pe care o am călătorind cu trenul nu poate fi înlocuită cu nici o alta: poate și pentru că ești cu atîția oameni în preajmă, într-o lume mobilă, o lume care o reface, în mic, pe cea mare din exterior.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
Numeroasele avertismente de furtună ale RO-Alert de săptămîna trecută, unul emis chiar în timpul spectacolului Rigoletto, de la Opera Națională din București, cînd pe scenă se auzea replica „Furtuna e aproape”, au provocat un val de glume și ironii.
Zizi și neantul jpeg
Veri și obiceiuri
Am mai fost parte a unor vizite ca din Enigma Otiliei în care erai „servit” fix cu așa ceva: dulceață într-un mic castron transparent, una-două lingurițe, cel mai des de cireșe amare, și apă într-un pahar trainic.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Un înger păzitor pentru fiecare – cum recuperăm anii ’90?
Pe vremea cînd lucram la o revistă cu pronunțate tente erotice care se vindea ca pîinea caldă, am cunoscut mai întîi un stripper, apoi un gigolo. Cu care m-am întîlnit pentru a scrie un reportaj.
p 19 WC jpg
Ce valoare mai au simbolurile naționale?
Există în România o serie de simboluri naționale care sînt mai mult sau mai puțin cunoscute, însă cu siguranță extrem de puțin vizibile.
p 20 WC jpg
Adevărul în oglindă
Ghicitura poate fi înțeleasă nu atît ca limită, cît ca o condiție de posibilitate a cunoașterii.

Adevarul.ro

image
Închisoare pe viaţă în Marea Britanie pentru şoferii care produc accidente mortale. În ce condiţii se aplică pedeapsa maximă
Marea Britanie introduce pedeapsa cu închisoarea pe viaţă pentru şoferii care ucid, în cadrul unei ample reforme a justiţiei care a intrat duminică în vigoare, potrivit informaţiilor publicate de BBC.
image
O tânără şi-a dorit o noapte de vis în compania unui „Don Juan”. Idila s-a transformat în coşmar
O tânără care credea că va trăi o noapte de vis alături de un aşa-zis „Don Juan” s-a trezit a doua zi ca dintr-un coşmar. Bărbatul a fost condamnat pentru faptele sale.
image
Imagini din patiseria Paul din mall Promenada închisă de ANPC din cauza mizeriei şi a alimentelor expirate VIDEO
O echipa din Comisariatul pentru Protecţia Consumatorilor din Municipiul Bucureşti a constatat un mod defectuos în desfăşurarea activităţii Patiseriei/cofetăriei Paul, care oferea spre consum produse care pot pune în pericol viaţa şi sănătatea consumatorilor.

HIstoria.ro

image
100 de ani de show-uri culinare
În primăvara lui 1924 se auzea la radio primul show culinar, a cărui gazdă era Betty Crocker, devenită o emblemă a emisiunilor de acest gen și un idol al gospodinelor de peste Ocean. Puțină lume știa că Betty nu exista cu adevărat, ci era doar o plăsmuire a minților creatoare ale postului de radio.
image
„Uvertura” războiului austro-turc din 1715-1718
Războiul turco-venețiano-austriac dintre anii 1714-1718, cunoscut și drept Războiul Austro-Turc din 1715-1718, sau „Războiul lui Eugeniu de Savoia”, este primul din seria războaielor ruso-austro-turce din secolul XVIII.
image
Capitularea lui Osman Pașa
La 4/16 decembrie 1877, Carol îi scria Elisabetei că otomanii încercaseră pe data de 28 să iasă din Plevna luptând și construind un pod peste râul Vid, în zonă desfășurându-se bătălii cumplite. Carol s-a îndreptat imediat în acea direcție, în timp ce împăratul se dusese în centrul dispozitivului.