Armonizînd culturi diferite...
- interviu cu Frank MELLOUL - Încă înainte să ajungă preşedinte, Nicolas Sarkozy a anunţat că vrea să reformeze audiovizualul de stat care se adresează publicului din afara graniţelor. Franţa vorbeşte pe mai multe voci, iar Radio France Internationale, postul de ştiri în flux continuu France 24 şi postul francofon TV5 Monde nu ar avea, în opinia şefului de stat, impactul scontat. Conducerea Audiovizualului Extern al Franţei - aşa se numeşte noul holding media care înglobează cele trei organizaţii - crede că un solist s-ar face mai bine auzit decît un cor. De ce trebuie schimbat regimul de funcţionare al audiovizualului public care se adresează ascultătorilor şi telespectatorilor din afara graniţelor Franţei? Întîi de toate, pentru că ne-am dat seama că Franţa investea în mai multe medii internaţionale diferite: în postul de radio RFI, în canalul de ştiri France 24, în postul francofon TV5 (ale cărui costuri de funcţionare sînt acoperite, în cea mai mare parte, de Guvernul francez). Sumele plătite de stat se ridică la circa 300 de milioane de euro: e mai mult decît plătesc germanii, e mai scump decît, de pildă, Al Jazeera, dar e o sumă inferioară celor plătite pentru BBC sau CNN. Tot acest efort pentru nişte rezultate care nu se ridică la nivelul ambiţiilor noastre. Preşedintele Sarkozy a cerut o reformă, o strategie globală pentru audiovizualul extern. Ceea ce se urmăreşte este crearea unor sinergii între medii, astfel încît anumite cheltuieli să se reducă şi să putem scădea şi bugetul. S-au pus bazele unui holding care se numeşte, provizoriu, Audiovisuel Extérieur de la France; acest holding funcţionează cu două filiale, France 24 şi RFI, şi are un parteneriat strategic cu TV5 Monde. Care sînt, concret, schimbările preconizate? Nu intenţionăm să schimbăm natura mediilor; marea provocare e să facem să lucreze împreună medii care s-au dezvoltat în culturi diferite. TV5 e un post generalist, RFI e un post de radio internaţional, France 24 e un post de ştiri în flux continuu. Ele sînt medii complementare. Obiectivul e să beneficiem de această complementaritate şi să gîndim o strategie care să facă audiovizualul extern francez mai prezent pe o piaţă media din ce în ce mai concurenţială. O strategie comună De ce credeţi că un holding ar funcţiona mai bine decît trei medii independente şi complementare? Pentru că un holding permite crearea unei strategii globale. Dacă toate elementele funcţionează separat, fiecare va adopta propria strategie, pentru a atinge, pînă la urmă, acelaşi obiectiv: să facă audienţă pe scena internaţională şi, în ceea ce priveşte RFI şi France 24, să emită o perspectivă franceză asupra actualităţii internaţionale. În loc de trei abordări diferite, noi vrem să gîndim o strategie comună. RFI este un brand foarte puternic, o marcă de renume mai ales în zona Africii francofone, acolo unde postul de radio este ascultat de toţi cei care vor o sursă credibilă de informaţii. Nu se va pierde această marcă, odată ce instituţia se va integra într-un holding cu o altă denumire? Nu, pentru că în cadrul noii structuri, filialele, organizaţiile îşi vor păstra propria identitate. Care sînt avantajele financiare ale transformării? Asemenea strategii te ajută să reduci costuri. De pildă, pentru alegerile din SUA, sîntem obligaţi să trimitem o echipă de la RFI, una de la France 24 şi încă una de la TV5. O sinergie posibilă i-ar viza, de pildă, pe corespondenţii internaţionali: dacă cel mai competent reporter e de la RFI, el poate să transmită corespondenţe şi pentru celelalte două posturi. Şi atunci, de ce să mai trimiţi încă două echipe? În altă ordine de idei, de ce să plăteşti, de pildă, mai multe studii de audienţă diferite, cînd poţi să comanzi unul singur, care să măsoare impactul întregului audiovizual extern? Iată deci, sînt o grămadă de aspecte care ne permit să facem economii. Există şi aspecte care vor schimba munca jurnalistică? Nu, jurnalismul radio îşi are specificul său, jurnalismul televizual are comportamentul său. Unul dintre avantajele noii instituţii este strategia din domeniul multimedia. Cele trei medii diferite pot lucra împreună pentru a oferi un site de informaţii internaţionale bine pus la punct. Şi asta e numai una dintre provocări! Francofilia, un argument important Acum cîteva luni, BBC a închis departamentul în limba română; şi Radio "Europa Liberă" a încetat emisiunile informative în limba română. Preconizaţi că RFI România va avea aceeaşi soartă? România e o ţară specială în ceea ce priveşte relaţia cu Franţa. Există, aici, o dragoste pentru Franţa, o dragoste împărtăşită de francezi. E o relaţie pasională. Francofilia este un argument important. E evident că România rămîne o ţară strategică pentru Franţa. Ambele organizaţii au motivat decizia explicînd că trebuie să deschidă filiale în alte zone ale lumii. Care e strategia RFI pentru Europa de Est? Care sînt priorităţile dvs.? Am aceleaşi obiective ca în orice altă zonă a lumii. În primul rînd, să definim cu precizie ţintele, publicul pe care vrem să-l atingem; să analizăm cît mai bine comportamentul ascultătorilor noştri. Cît de prezente au devenit sursele de informare multimedia în această zonă? Dacă sînt suficient de răspîndinte, atunci e cazul să gîndim o strategie de acest tip. Acestea sînt studii pe care le realizăm în prezent. TV5 şi France 24 sînt posturi de televiziune preluate şi în România. Însă nu toate companiile de cablu au introdus în grila de bază aceste programe. Ce aveţi de gînd să faceţi pentru a vă multiplica potenţialii telespectatori? Din camera mea de hotel am constatat că există vreo zece canale anglofone, vreo cinci germanofone, şi nu pot să cred că două canale francofone ar fi prea multe. Trebuie înţeles că aceste două canale nu sînt concurente, ci complementare; şi că un canal generalist francofon şi un canal de ştiri în limba franceză reprezintă un atu pentru cei care vor să se informeze despre actualitatea francofonă. Frank Melloul este director de strategie, dezvoltare şi afaceri publice, Audiovizualul Extern al Franţei. a consemnat Matei MARTIN
