Marea reciclare a capsulelor de cafea

V-aţi întrebat vreodată ce se întîmplă cu paharul de unică folosinţă după ce v-aţi băut cafeaua cumpărată de la automat sau de la chioşcul din colţul străzii? Cam aşa încep mai toate materialele despre problema mondială a poluării create de consumul de cafea la paharul de plastic/spumă/carton. Cifrele sînt înspăimîntătoare: 500 de miliarde de pahare de unică folosinţă sînt aruncate anual pe tot globul, cele mai multe nu sînt fabricate din materiale reciclabile (astfel că doar unul din 400 de pahare este reciclat), nu sînt biodegradabile (nici măcar cele de carton, căci au aplicată o foiţă de plastic pentru impermeabilitate), iar durata de (dez)integrare în natură a fiecărui pahar depăşeşte media de viaţă a unui om. Nu e de mirare că paharul de plastic a fost interzis deja în 16 ţări din lume. Iată însă o altă privire asupra consumului de cafea. Nespresso a introdus încă din 1986 capsula de aluminiu, inovaţie care a transformat major cultura cafelei. În primul rînd pentru că aluminiul oferă protecția maximă împotriva factorilor care dăunează calității cafelei (lumina, aerul și umiditatea), păstrînd intacte notele aromatice, altfel extrem de volatile și de sensibile, prezente în cafeaua proaspăt prăjită şi măcinată. În al doilea rînd, iar acest aspect ne interesează în mod deosebit în acest articol, aluminiul este un material reciclabil la nesfîrșit, iar zațul de cafea poate fi şi el reutilizat ca îngrășămînt natural sau ca sursă de energie pentru producția de electricitate.

Aluminiu, Al, 13

Care-i faza cu aluminiul? În primul rînd, este cel mai răspîndit metal din natură, atît în lumea vegetală, cît şi în cea animală (şi al treilea element chimic, după oxigen şi siliciu), ceea ce înseamnă că toate produsele pe care le utilizăm sau le consumăm zilnic – spre exemplu, toate legumele și fructele, inclusiv boabele de cafea – pot conține aluminiu, dar într-o cantitate neglijabilă. Din fericire, este un metal care s-a dovedit sigur pentru ambalarea alimentelor (sau a produselor farmaceutice), motiv pentru care este folosit la scară globală în industria alimentară. Rezistent la coroziune, aluminiul are şi marea calitate de a putea fi reciclat în totalitate şi la infinit (75% din întreaga cantitate de aluminiu produsă vreodată de omenire se află în continuare în folosinţă), procesul lui de reciclare folosind cu pînă la 95% mai puțină energie decît dacă ar fi produs de la zero.

Aşa stînd lucrurile, Nespresso a demarat programul de reciclare a capsulelor în Elveţia (fireşte) încă din 1991, scopul fiind ca, pînă în 2020, capacitatea de colectare şi de reciclare a tuturor capsulelor de cafea comercializate în toată lumea să fie totală. În acest moment, Nespresso deţine 14.000 de puncte de colectare în toate cele 40 de țări unde şi distribuie cafeaua.

În România, dar și în alte țări europene, capsulele de cafea încă nu sînt considerate ambalaje, ci deșeuri alimentare, motiv pentru care legea nu impune obligația de reciclare ori taxe de mediu suplimentare. Dar Nespresso (despre ale cărei politici de sustenabilitate şi practici responsabile faţă de natură şi faţă de comunităţile de fermieri am scris pe larg aici) a lansat în această primăvară programul de reciclare şi la noi, creînd infrastructura necesară pentru a colecta şi recicla integral capsulele, transformînd folia de aluminiu în materie primă, iar zaţul de cafea în biogaz. În acest scop, Nespresso a achiziţionat echipamentul necesar separării zaţului de capsulă şi a încheiat un parteneriat local cu o companie specializată în reciclare, care transferă aluminiul colectat către procesatorii de deșeuri metalice.

Cum reciclezi?

Mai simplu decît ţi-ai putea imagina. Membrii Clubului Nespresso din București duc capsulele utilizate fie în Nespresso Boutique (Calea Dorobanți nr. 210), fie într-unul dintre cele două puncte de vînzare (din AFI Cotroceni sau Băneasa Shopping City), de unde pot ridica gratuit, odată cu comanda de cafea, pungi sigilabile (la rîndul lor reciclabile). Mai mult decît atît, din această vară va fi posibilă colectarea capsulelor și prin intermediul companiei de curierat: la fiecare livrare a unei noi comenzi de cafea, curierul ridică şi săculețul sigilat în care au fost strînse capsulele utilizate.

Chiar dacă foloseşte o foarte mică cantitate de aluminiu (pentru o capsulă de cafea se foloseşte 1 g de aluminiu, spre deosebire de o doză de băutură răcoritoare, care necesită 14 g), din capsulele reciclate se poate realiza o mare varietate de obiecte utilizate zilnic de fiecare dintre noi: în primul rînd, alte capsule de cafea (sau chiar panourile laterale ale nespressoarelor Pixie), dar şi doze de băuturi răcoritoare, obiecte de uz casnic, inclusiv cadre de biciclete sau componente pentru calculatoare. Şi pentru că programul de reciclare a început în Elveţia, din capsulele Nespresso colectate la nivel internaţional se obțin inclusiv faimoasele bricege Victorinox.

Cît despre zaţ, odată separat de capsula din aluminiu, resturile cafelei, în continuare bogate în substanţe nutritive, sînt reutilizate la nivel global ca îngrășămînt natural sau ca sursă de energie pentru producția de electricitate ori pentru încălzirea locuințelor. La noi, zațul de cafea colectat din capsule este utilizat pentru producerea de biogaz de către o companie locală, iar în momentul în care îşi epuizează potenţialul energetic, zaţul este transformat în compost pentru fertilizarea solului.

Ce se află într-o capsulă de cafea? Dincolo de cele aproape 900 de arome (păstrate intacte) ale cafelei proaspăt prăjite şi măcinate, se află şi un nepreţuit gram de grijă pentru natură, de responsabilitate faţă de ecosistemul împrumutat de la cei care vor veni după noi. Uneori, pentru schimbarea în bine a mentalităţii noastre este suficientă o minusculă capsulă de aluminiu. 

Pentru mai multe informaţii despre Programul Nespresso AAA Sustainable Quality™, lansat în 2003 în colaborare cu Organizația Non-Guvernamentală Rainforest Alliance, program care sprijină fermierii de cafea prin formare, finanțare, asistență tehnică şi îmbunătăţirea condițiilor sociale, de mediu și economice ale comunităţilor agricole, accesați www.nespresso.com/ro.

Foto: flickr