Linişte, produs de lux
A sunat la uşă, să fi fost uşor după 8 seara. Înalt, slab, uscat, cu tinereţile trăite probabil prin anii ’50, a întrebat extrem de amabil: „Nu vă supăraţi, aveţi cumva vreun motoraş prin casă care porneşte noaptea, pe la 1?“ Auzisem eu de prin vecini că domnul acesta era puţin zguduit emoţional şi avea puterea să audă diverse motoraşe şi alte asemenea făcătoare de zgomot mai din senin, aşa. „Nu, nu avem nici un motoraş“, zic la fel de amabil, domnul pare că înţelege şi se retrage tăcut ca un şoarece.
Şi atunci am ascultat un pic în jur. Ding-ding-ding-ding făceau chiar în acel moment mesajele de pe Facebook, pentru care abia instalasem o aplicaţie pe telefon. Dinspre living zornăiau zece voci nervoase, adunate grămadă într-un studio de televiziune. O moderatoare urla literalmente, încercînd să acopere o grămadă de invitaţi isterizaţi, care mai aveau puţin şi se sugrumau unii pe alţii în direct. Din bucătărie mormăia uşor radioul uitat deschis încă de dimineaţă. Maşina de spălat intrase deja în programul de stors şi suna ca un avion pe cale să decoleze. Luate unul cîte unul şi toate grămadă, zgomotul împletea liniştea de acasă. Un balamuc.
Nu aveam un motoraş care se pornea să uruie fix la 1 noaptea, dar trăiam zi de zi în încrengătura sonoră a banalităţii. M-am obişnuit atît de mult cu zgomotul românesc, că o cîrciumă în care auzi doar tacîmurile comesenilor şi un zumzet slab de conversaţie pare nelalocul ei. Sînt locuri în care ajungi să stai sub boxe şi-ţi saltă ciorba în farfurie din cauza muzicii. Ajungi să urli la comeseni ca să te faci înţeles. Asemenea – prin unele magazine unde ai impresia că treci pragul unei discoteci de cămin cultural, cînd tu te-oi fi nimerit pe acolo să-ţi iei o biată pereche de ciorapi. Ajunsă, după o îndelungată pauză, într-o oarecare cafenea nemţească, aveam impresia că am mîncat o amandină în biserică. Puteam să mă aud înghiţind cafeaua.
România e extraordinar de guralivă. Luaţi un taxi. Cel mai probabil că în el e un radio pornit, în fundal auzi pîrîielile şi păcănelile din dispecerat şi vocile doamnelor „Ana 3 cu Costică“ iar taximetristul însuşi vorbeşte infinit la telefon. Sau cu dumneavoastră. Sau de unul singur. Ascultaţi puţin ce se aude dintr-un apartament de bloc. O să vedeţi că toate funcţiunile conlocuirii vorbesc tare. Un vecin face un pipi sănătos şi trage apa. Cineva tîrîie pe parchet o mobilă. Altcineva se uită la televizor şi auzi clar, foarte clar, pe cineva urlînd: „Dar salariile profesorilor cine le-a tăiat?!!“ Dintr-o bucătărie se prăvăleşte o monstruoasă avalanşă de oale – o noră care o fi intrat în blide. Şi se trîntesc uşi. E ţara în care se trîntesc îngrozitor uşile.
M-am gîndit apoi că o efigie a românului comun, trăitor la oraş, ar putea închipui un tip solid, îmbrăcat în trening, care stă drept, cu picioarele uşor depărtate şi cu braţele încrucişate la piept. Deasupra, drept blazon, mîndre însemne, două bormaşini încrucişate din care flutură de-a stînga şi de-a dreapta două steguleţe mici, în culorile Stelei. Bormaşina – unealta noastră dragă. Nu e zi în săptămînă să nu auzi de undeva zuruitul pătrunzător al acestor maşini cu ajutorul cărora lumea merge mai departe, agaţă dulapuri, draperii, aparate de aer condiţionat, jaluzele, rafturi şi Dumnezeu mai ştie ce. Se taie chestii cu flexul, se bat şniţele, se ascultă muzică, se bat neveste, se trăieşte în larmă. Aşa încît liniştea e un lux. Maşinile de spălat silenţioase şi aspiratoarele aşijderea sînt cele mai scumpe. Maşinile – la fel. O casă cu puţini vecini – greu de găsit.
De mîine sînt nevoită să renovez casa. Probabil că voi reprezenta cu cinste blazonul nostru urban al maşinăriilor urlătoare. Mi-e o frică îngrozitoare de vecinul cu motoraşul. O să-l anunţ cu un bilet şi o să-mi cer scuze pentru deranj de la distanţă. Pe tăcutelea, laş. Bunule vecin, te anunţ că am sute de motoraşe în casă, în cap şi în viaţă. Pe aici, altfel nu se poate. Tînjesc după nobila linişte, dar din prea multă, mi-e că mă dilesc şi eu.
Selma Iusuf este jurnalistă, redactor-şef la ştiri, radio Kiss Fm şi Magic FM.
