Vinovăţia balivernelor nevinovate

Publicat în Dilema Veche nr. 577 din 5-11 martie 2015
Vinovăţia balivernelor nevinovate jpeg

Există un adevăr general valabil şi ştiinţific demonstrat: cu toţii minţim. Chiar dacă n-avem la activ minciuni maligne, intrigi, trădări şi răniri conştiente, toţi am recurs, la un moment sau altul, la neadevăruri. Am făcut-o şi, cu siguranţă, o vom mai face.

Uneori, minţim doar ca să ieşim cu faţa curată dintr-o situaţie dezavantajoasă – cum era celebra sintagmă a şcolarului „mi-am uitat tema acasă“; alteori, fiind într-o întîrziere cumplită, sunăm şi, deşi mai avem pe puţin un sfert de oră pînă la destinaţie, spunem că ajungem în „cinci minute“, ca să inducem un fals sentiment de răbdare. Ni se mai întîmplă ca, povestind ceva simpatic şi prinzînd freamătul auditoriului, să avem tendinţa să mai „înfrumuseţăm“, pe ici, pe colo, întîmplările. Dacă n-avem chef de o întîlnire, refuzăm, avînd la îndemînă o întreagă paletă de motive, de la „sînt cumplit de ocupat“ pînă la „vine instalatorul“. Deşi este de preferat să eviţi minciunile care implică probleme reale. (Cineva îmi spunea mai demult că nu e bine să minţi în legătură cu starea de sănătate personală sau a altcuiva, pentru că „rişti să chemi realităţile“.) 

Minciuna, ca mecanism psihologic, a început să fie cercetată de prin 1950. Una dintre cele mai cunoscute teorii care implică foarte mult fenomenul de „white lie“ sau „minciună nevinovată“ a luat naştere în 1977, cînd psihologul Jerald Jellison, profesor la University of Southern California, a publicat cartea

Teoria a fost fundamentată mulţi ani mai tîrziu, în 2002, de către Robert Feldman (profesor doctor la University of Massachusetts), care a descoperit că, statistic, oamenii obişnuiesc să spună cel puţin două-trei minciuni într-o conversaţie de doar zece minute. Conform unui alt studiu (publicat în

), 25% din minciunile pe care le spunem sînt spuse pentru a face pe altcineva să se simtă bine. 

Iar din tot arsenalul de „minciuni nevinovate“, probabil aceasta este cea mai pervers morală categorie. Înşelătoria făcută cu bună intenţie, neadevărurile rostite pentru a nu răni sentimentele celor din jur, trombonul folosit pentru a da cuiva speranţe – cît cîntăresc toate acestea în propria balanţă a moralităţii? 

De cîte ori nu vi s-a întîmplat, de exemplu, să-i spuneţi unui prieten că haina pe care tocmai şi-a cumpărat-o, pe care a dat o grămadă de bani şi de care este extrem de încîntat, îi vine excelent, chiar dacă veşmîntul este de-a dreptul odios? Pe principiul „nu poţi să-i strici omului plăcerea“, brodăm mici înşelătorii, baliverne nevinovate de care iniţial sîntem mîndri, căci, nu-i aşa, am făcut pe cineva să se simtă bine. Iar aceste braşoave merg departe şi merg în toate direcţiile: de la inocentele aprobări vestimentare la consolări sentimentale sau la încurajări de viaţă. 

Însă, pe plan personal, cît de rău ne face să rostim neadevăruri, fie şi cu bună intenţie? Cînd spunem o minciună nevinovată, ajutînd în mod clar pe cel minţit, sîntem oare mîndri de noi? Ne face să ne simţim bine că am ajutat pe cineva sau, din contră, simţim acut rabatul pe care îl facem de la principiul onestităţii? Deşi sîntem conştienţi că minţim în scopuri nobile, sîntem oare complet la adăpost de sentimentele de vinovăţie?

Dacă vorbim despre o minciună gravă, voluntară, care afectează fundamental relaţiile interpersonale, moralitatea şi etica nu mai au nici un soi de dilemă: dacă nu vorbim despre tipare patologice, mincinosul va suferi, fără îndoială, de remuşcări, de sentimente de vinovăţie clare şi fără dubiu faţă de cel pe care l-a minţit. 

Dar ce se (ni) se întîmplă cînd spunem minciuni nevinovate întru beneficiul celuilalt? Cînd, pentru a nu răni pe cineva, omitem să spunem întregul adevăr sau, cînd vrem să facem pe cineva să se simtă bine, dregem busuiocul adevărului cu o minciunică absolut benignă? Cum procesează acest lucru subconştientul în care principiul adevărului este adînc înrădăcinat în categoria conceptului de bine? Sîntem oare pasibili de acelaşi proces de autoblamare, ca în cazul cuiva care a minţit cu intenţia clară de a face rău? Chiar dacă sîntem crescuţi în ideea că adevărul şi onestitatea sînt valori incontestabil bune, uneori sîntem obligaţi de împrejurări, de societate, să alegem, să confruntăm cele două principii şi să dăm cîştig de cauză unuia în detrimentul celuilalt.

Într-un studiu din 2012, realizat de Jennifer Argo (profesor de economie la University of Alberta, Canada) şi Baba Shiv (profesor de neuroeconomie la Standford University), s-a încercat demonstrarea faptului că, uneori, cele două prerogative – raţiunea onestităţii şi datoria de a proteja – se bat cap în cap, şi chiar cînd spunem o minciună nevinovată, deşi iniţial nu sîntem extrem de afectaţi de acest lucru, mai apoi avem impulsul de a ne purta „mai“ frumos cu cel pe care l-am minţit – constatîndu-se, aşadar, naşterea unui sentiment de vinovăţie.  

Într-unul dintre experimentele studiului, cîţiva voluntari au fost adunaţi într-o cameră. Asistenta a început să împartă participanţilor fişe cu chestionare şi, la un moment dat, „şi-ar fi dat seama“ că nu a printat îndeajuns de multe pentru toată lumea. S-a scuzat şi i-a rugat s-o aştepte pînă va mai face cîteva copii. A părăsit, aşadar, sala şi, timp de aproape un sfert de oră, grupul a fost observat: pe măsură ce treceau minutele, oamenii deveneau din ce în ce mai iritaţi de „lipsa de profesionalism“ a asistentei. La revenirea acesteia, întrebaţi fiind dacă s-au supărat din cauza întîrzierii, deşi toţi se enervaseră, unii au zîmbit împăciuitor, spunînd că „nici vorbă“, iar alţii au fost oneşti, mărturisind că nu le-a picat deloc bine episodul. La finalul experimentului, cei care minţiseră au fost mai deschişi în a-şi oferi ajutorul, pe mai departe, faţă de asistentă şi de proiect decît se arătaseră cei oneşti. 

Pe scurt, concluzia cercetării a fost că, atunci cînd minţim, chiar dacă o facem „prieteneşte“ sau „social“,  din motive diplomatice sau sentimentale, chiar dacă sîntem conştienţi că motivele pentru care o facem sînt absolut justificabile din punct de vedere moral, în noi se naşte totuşi o emoţie negativă, un sentiment de vinovăţie care ne va îndemna să plusăm, să oferim în continuare alte şi alte compensaţii celui minţit. Subconştientul ne va transmite, aşadar, că am încălcat un principiu, drept urmare vom simţi apăsarea unei minciuni nevinovate, cam la fel de acut ca atunci cînd spunem o minciună sfruntată, cu efecte nocive. 

Pe de altă parte, cum ar arăta o zi din viaţa noastră fără aceste „minciuni frumoase“? De exemplu, dacă pe stradă te întîlneşti, întîmplător, cu o cunoştinţă îndepărtată care te întreabă politicos „Ce mai faci?“, te-ai apuca, oare, să-i povesteşti toate problemele tale, în numele onestităţii? Să-i spui adevărul gol-goluţ? Să-i mărturiseşti că nu dormi bine, că suferi de o decepţie în amor şi că, pe deasupra, te-au mai inundat şi vecinii peste noapte? Sau ai zîmbi convenţional, i-ai spune că „eşti bine“ şi ai trece mai departe? Dacă se întîmplă să primeşti un cadou total nepotrivit, te-ai strîmba enervat, ai pufni dispreţuitor, l-ai arunca cît colo în faţa celui care ţi l-a dat sau, îmbujorat de entuziasm, ai exclama că este „exact“ ce-ţi doreai de atîta vreme? Dacă la restaurant dai peste un chelner binevoitor, dar tîmp, care ar uita să-ţi aducă salata la friptură, te-ai apuca să urli, să faci scandal sau ai accepta scuzele sale „sincere“, spunînd „nu vă faceţi griji, se mai întîmplă“? Dacă prietenii tăi ţi-ar face o petrecere-surpriză, stricîndu-ţi astfel alte planuri, te-ai enerva sau le-ai mulţumi, cu lacrimi în ochi, pretinzînd că lacrimile sînt de bucurie? 

Onestitatea, în toate aceste cazuri, nu are ce căuta. Exprimate în numele „autenticităţii“, sentimentele personale şi gîndurile de moment, acel impuls păcătos de a spune adevărul (aşa cum îl percepem noi), nu ar face decît să ne transforme în persoane antisociale, în nişte urşi ursuzi, cu care nimeni n-ar vrea să aibă de-a face. Şi fiindcă trăim totuşi într-o societate, ne obişnuim cu ceea ce este, pînă la urmă, în firea lucrurilor: învăţăm să minţim (cît mai) frumos. 

implant dentar 11 jpg
De ce să apelezi la implant dentar Megagen?
Dinții reprezintă o parte foarte importantă a corpului uman. Cu ajutorul acestora se produce masticația.
damian jpg
„În artă, nu ești niciodată singur” – Adrian Damian, omul din spatele SynergyX, instalația interactivă care va surprinde zecile de mii de vizitatori de la RDW 2024
Mărturisește că fuge de definiții și se ferește de etichetări. Totuşi, putem spune despre scenograful Adrian Damian că este unul dintre cei mai talentați artiști din generația lui și că superputerea lui este să transforme spațiile în personaje.
eveniment2 jpg
Sadeck Waff a semnat momentul surpriză din cadrul evenimentului IQOS Together X
Evenimentul aniversar a celebrat spiritul IQOS printr-un festival al simțurilor dedicat comunității. Toate simțurile au fost activate într-o simfonie de mișcări și culori al cărei punct culminant a fost invitatul special al evenimentului.
igiena jpg
Lucruri pe care nu le știai despre istoria igienei și a îngrijirii personale
În multe culturi tradiționale ale lumii, femeile necăsătorite trebuiau să acorde mai multă atenție aspectului și igienei corporale, decât altele.
featured image (4) jpg
Cine a fost Loki în mitologia nordică?
Loki este unul dintre cei mai cunoscuți zei din mitologia nordică. Este considerat un zeu al focului și al magiei și poate lua diverse forme, atât umane cât și animale.
Halate si prosoape de baie jpg
Cadouri pentru evenimente: prosoape de baie și seturi de halate matrimoniale
Odată cu creșterea temperaturilor, tot mai multe evenimente sunt organizate de către persoanele apropiate.
Cum ne pregătim pentru Paște jpg
Cum ne pregătim pentru Paște
Masa de Paște este un moment special în care familia și prietenii se adună pentru a sărbători și a petrece timp împreună.
credite jpg
Ce putem face atunci când avem nevoie de un credit rapid?
Dacă te confrunți cu diferite situații financiare urgente, care nu pot fi amânate, trebuie să știi că sunt mai multe modalități prin care poți lua credite rapide.
Sanatatea ficatului  Cum identifici semnele unui ficat bolnav jpg
Sănătatea ficatului: Cum identifici semnele unui ficat bolnav
Ficatul este un organ vital în corpul omului, fiind implicat în sute de procese, printre care: digerarea alimentelor, eliminarea deșeurilor din organism și producerea unor factori de coagulare care facilitează circulația sângelui.
Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.

Adevarul.ro

image
Despăgubire de 14,5 milioane de euro pentru un fermier din Focșani, care spune că Autostrada A7 îi ruinează afacerea
Afacerea de milioane de euro a unui vrâncean va fi distrusă de Autostrada A7, mai exact de sectorul Focșani-Bacău. Totuși, afaceristul a primit despăgubiri în valoare de peste 14,5 milioane de euro în primă instanță, conform deciziei Tribunalului Vrancea.
image
Traficantul de droguri în casa căruia a murit drogată o elevă de 16 ani, trimis în judecată. Cum a murit fata
Traficantul de droguri acuzat că i-a dat unei eleve de 16 ani un drog sintetic periculos, în urma căruia adolescenta a murit, a fost trimis în judecată, împreună cu alți doi minori.
image
Pensiile vor fi recalculate încă o dată după 1 septembrie. Ce categorie de cetățeni va încasa mai mult
Executivul se pregătește de o a doua recalculare a pensiilor, care va aduce și mai multor seniori majorări financiare consistente.

HIstoria.ro

image
Cine au fost agenții dubli din al Doilea Război Mondial?
Cea mai importantă parte a Operațiunii Fortitude a reprezentat-o rolul jucat de agenți dubli.
image
Când au apărut primele bănci din Țara Românească
Pe măsură ce viața economică a Țării Românești se dezvoltă, apar numeroase proiecte și încercări pentru organizarea instituțiilor naționale de credit. Î
image
Iuliu Maniu interceptat de Siguranță la ordinul lui Armand Călinescu
În 1932 Armand Călinescu e subsecretar de stat la Interne. La 5 decembrie el se mărturisește Jurnalului, ținut zilnic și pe ascuns: