Vinovăţia balivernelor nevinovate

Publicat în Dilema Veche nr. 577 din 5-11 martie 2015
Vinovăţia balivernelor nevinovate jpeg

Există un adevăr general valabil şi ştiinţific demonstrat: cu toţii minţim. Chiar dacă n-avem la activ minciuni maligne, intrigi, trădări şi răniri conştiente, toţi am recurs, la un moment sau altul, la neadevăruri. Am făcut-o şi, cu siguranţă, o vom mai face.

Uneori, minţim doar ca să ieşim cu faţa curată dintr-o situaţie dezavantajoasă – cum era celebra sintagmă a şcolarului „mi-am uitat tema acasă“; alteori, fiind într-o întîrziere cumplită, sunăm şi, deşi mai avem pe puţin un sfert de oră pînă la destinaţie, spunem că ajungem în „cinci minute“, ca să inducem un fals sentiment de răbdare. Ni se mai întîmplă ca, povestind ceva simpatic şi prinzînd freamătul auditoriului, să avem tendinţa să mai „înfrumuseţăm“, pe ici, pe colo, întîmplările. Dacă n-avem chef de o întîlnire, refuzăm, avînd la îndemînă o întreagă paletă de motive, de la „sînt cumplit de ocupat“ pînă la „vine instalatorul“. Deşi este de preferat să eviţi minciunile care implică probleme reale. (Cineva îmi spunea mai demult că nu e bine să minţi în legătură cu starea de sănătate personală sau a altcuiva, pentru că „rişti să chemi realităţile“.) 

Minciuna, ca mecanism psihologic, a început să fie cercetată de prin 1950. Una dintre cele mai cunoscute teorii care implică foarte mult fenomenul de „white lie“ sau „minciună nevinovată“ a luat naştere în 1977, cînd psihologul Jerald Jellison, profesor la University of Southern California, a publicat cartea

Teoria a fost fundamentată mulţi ani mai tîrziu, în 2002, de către Robert Feldman (profesor doctor la University of Massachusetts), care a descoperit că, statistic, oamenii obişnuiesc să spună cel puţin două-trei minciuni într-o conversaţie de doar zece minute. Conform unui alt studiu (publicat în

), 25% din minciunile pe care le spunem sînt spuse pentru a face pe altcineva să se simtă bine. 

Iar din tot arsenalul de „minciuni nevinovate“, probabil aceasta este cea mai pervers morală categorie. Înşelătoria făcută cu bună intenţie, neadevărurile rostite pentru a nu răni sentimentele celor din jur, trombonul folosit pentru a da cuiva speranţe – cît cîntăresc toate acestea în propria balanţă a moralităţii? 

De cîte ori nu vi s-a întîmplat, de exemplu, să-i spuneţi unui prieten că haina pe care tocmai şi-a cumpărat-o, pe care a dat o grămadă de bani şi de care este extrem de încîntat, îi vine excelent, chiar dacă veşmîntul este de-a dreptul odios? Pe principiul „nu poţi să-i strici omului plăcerea“, brodăm mici înşelătorii, baliverne nevinovate de care iniţial sîntem mîndri, căci, nu-i aşa, am făcut pe cineva să se simtă bine. Iar aceste braşoave merg departe şi merg în toate direcţiile: de la inocentele aprobări vestimentare la consolări sentimentale sau la încurajări de viaţă. 

Însă, pe plan personal, cît de rău ne face să rostim neadevăruri, fie şi cu bună intenţie? Cînd spunem o minciună nevinovată, ajutînd în mod clar pe cel minţit, sîntem oare mîndri de noi? Ne face să ne simţim bine că am ajutat pe cineva sau, din contră, simţim acut rabatul pe care îl facem de la principiul onestităţii? Deşi sîntem conştienţi că minţim în scopuri nobile, sîntem oare complet la adăpost de sentimentele de vinovăţie?

Dacă vorbim despre o minciună gravă, voluntară, care afectează fundamental relaţiile interpersonale, moralitatea şi etica nu mai au nici un soi de dilemă: dacă nu vorbim despre tipare patologice, mincinosul va suferi, fără îndoială, de remuşcări, de sentimente de vinovăţie clare şi fără dubiu faţă de cel pe care l-a minţit. 

Dar ce se (ni) se întîmplă cînd spunem minciuni nevinovate întru beneficiul celuilalt? Cînd, pentru a nu răni pe cineva, omitem să spunem întregul adevăr sau, cînd vrem să facem pe cineva să se simtă bine, dregem busuiocul adevărului cu o minciunică absolut benignă? Cum procesează acest lucru subconştientul în care principiul adevărului este adînc înrădăcinat în categoria conceptului de bine? Sîntem oare pasibili de acelaşi proces de autoblamare, ca în cazul cuiva care a minţit cu intenţia clară de a face rău? Chiar dacă sîntem crescuţi în ideea că adevărul şi onestitatea sînt valori incontestabil bune, uneori sîntem obligaţi de împrejurări, de societate, să alegem, să confruntăm cele două principii şi să dăm cîştig de cauză unuia în detrimentul celuilalt.

Într-un studiu din 2012, realizat de Jennifer Argo (profesor de economie la University of Alberta, Canada) şi Baba Shiv (profesor de neuroeconomie la Standford University), s-a încercat demonstrarea faptului că, uneori, cele două prerogative – raţiunea onestităţii şi datoria de a proteja – se bat cap în cap, şi chiar cînd spunem o minciună nevinovată, deşi iniţial nu sîntem extrem de afectaţi de acest lucru, mai apoi avem impulsul de a ne purta „mai“ frumos cu cel pe care l-am minţit – constatîndu-se, aşadar, naşterea unui sentiment de vinovăţie.  

Într-unul dintre experimentele studiului, cîţiva voluntari au fost adunaţi într-o cameră. Asistenta a început să împartă participanţilor fişe cu chestionare şi, la un moment dat, „şi-ar fi dat seama“ că nu a printat îndeajuns de multe pentru toată lumea. S-a scuzat şi i-a rugat s-o aştepte pînă va mai face cîteva copii. A părăsit, aşadar, sala şi, timp de aproape un sfert de oră, grupul a fost observat: pe măsură ce treceau minutele, oamenii deveneau din ce în ce mai iritaţi de „lipsa de profesionalism“ a asistentei. La revenirea acesteia, întrebaţi fiind dacă s-au supărat din cauza întîrzierii, deşi toţi se enervaseră, unii au zîmbit împăciuitor, spunînd că „nici vorbă“, iar alţii au fost oneşti, mărturisind că nu le-a picat deloc bine episodul. La finalul experimentului, cei care minţiseră au fost mai deschişi în a-şi oferi ajutorul, pe mai departe, faţă de asistentă şi de proiect decît se arătaseră cei oneşti. 

Pe scurt, concluzia cercetării a fost că, atunci cînd minţim, chiar dacă o facem „prieteneşte“ sau „social“,  din motive diplomatice sau sentimentale, chiar dacă sîntem conştienţi că motivele pentru care o facem sînt absolut justificabile din punct de vedere moral, în noi se naşte totuşi o emoţie negativă, un sentiment de vinovăţie care ne va îndemna să plusăm, să oferim în continuare alte şi alte compensaţii celui minţit. Subconştientul ne va transmite, aşadar, că am încălcat un principiu, drept urmare vom simţi apăsarea unei minciuni nevinovate, cam la fel de acut ca atunci cînd spunem o minciună sfruntată, cu efecte nocive. 

Pe de altă parte, cum ar arăta o zi din viaţa noastră fără aceste „minciuni frumoase“? De exemplu, dacă pe stradă te întîlneşti, întîmplător, cu o cunoştinţă îndepărtată care te întreabă politicos „Ce mai faci?“, te-ai apuca, oare, să-i povesteşti toate problemele tale, în numele onestităţii? Să-i spui adevărul gol-goluţ? Să-i mărturiseşti că nu dormi bine, că suferi de o decepţie în amor şi că, pe deasupra, te-au mai inundat şi vecinii peste noapte? Sau ai zîmbi convenţional, i-ai spune că „eşti bine“ şi ai trece mai departe? Dacă se întîmplă să primeşti un cadou total nepotrivit, te-ai strîmba enervat, ai pufni dispreţuitor, l-ai arunca cît colo în faţa celui care ţi l-a dat sau, îmbujorat de entuziasm, ai exclama că este „exact“ ce-ţi doreai de atîta vreme? Dacă la restaurant dai peste un chelner binevoitor, dar tîmp, care ar uita să-ţi aducă salata la friptură, te-ai apuca să urli, să faci scandal sau ai accepta scuzele sale „sincere“, spunînd „nu vă faceţi griji, se mai întîmplă“? Dacă prietenii tăi ţi-ar face o petrecere-surpriză, stricîndu-ţi astfel alte planuri, te-ai enerva sau le-ai mulţumi, cu lacrimi în ochi, pretinzînd că lacrimile sînt de bucurie? 

Onestitatea, în toate aceste cazuri, nu are ce căuta. Exprimate în numele „autenticităţii“, sentimentele personale şi gîndurile de moment, acel impuls păcătos de a spune adevărul (aşa cum îl percepem noi), nu ar face decît să ne transforme în persoane antisociale, în nişte urşi ursuzi, cu care nimeni n-ar vrea să aibă de-a face. Şi fiindcă trăim totuşi într-o societate, ne obişnuim cu ceea ce este, pînă la urmă, în firea lucrurilor: învăţăm să minţim (cît mai) frumos. 

alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa jpg
Alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa?
Există obiecte pe care avem impresia că le cunoaștem înainte de a le fi atins vreodată. Le recunoaștem forma, le anticipăm greutatea, le atribuim o istorie și, uneori, chiar o personalitate.
imagine principala jpg
Dilema pariurilor sportive - noroc sau cunoaștere?
Cât de mult putem anticipa un rezultat sportiv și unde începe, de fapt, hazardul?
poate o vedeta sa parieze online fara sa fie recunoscuta jpg
Poate o vedetă să parieze online fără să fie recunoscută?
Pentru vedetele din România, telefoanele fanilor fac parte din viața de zi cu zi. O plimbare prin mall ajunge pe Instagram, o cină la restaurant devine subiect pentru site-urile mondene, iar o vizită într-o agenție stradală poate apărea pe rețelele sociale înainte de fluierul final
dilemaveche winner jpg
Fascinația lucrurilor gratuite: de ce o ofertă ne poate schimba decizia de cumpărare
Un produs oferit cadou, transportul gratuit sau o lună de abonament fără costuri pot influența rapid decizia unui consumator.
dilemaveche 888 jpg
Norocul, între superstiție și probabilitate: de ce continuăm să credem în numere norocoase
Unii oameni evită numărul 13, alții aleg mereu cifra 7 sau consideră anumite date favorabile pentru decizii importante. Credința în numere norocoase există în numeroase culturi și continuă să influențeze comportamentul oamenilor, chiar și într-o societate în care matematica și statistica sunt...
historia(1) jpg
Între ecrane și conversație: locul șemineului în ritualurile unei seri acasă
Într-o seară obișnuită, sufrageria poate găzdui mai multe lumi care nu se întâlnesc. Cineva urmărește un film, altcineva răspunde la mesaje, iar o a treia persoană caută, fără prea mult succes, începutul unei conversații. Nimeni nu este neapărat nepoliticos.
imagine principala png
Tehnici tradiționale de prelucrare a lemnului, redescoperite la Festivalul internațional DRANICA din Sighetu Marmației
Dacă întrebi un meșter care lucrează cu lemnul cum alegi un arbore bun pentru șindrilă, fii pregătit să ai timp să îl asculți. Vei auzi o poveste întreagă. Îți va spune pe ce versant a crescut, în ce perioadă a fost tăiat, ce vârstă avea, de ce l-a ales și așa mai departe.
imagine principala jpg
Divertismentul digital după 2030: cum ar putea evolua platformele online în următorii ani
Ținând cont de viteza spectaculoasă de evoluție a tehnologiei, cu impact direct asupra divertismentului digital, a anticipa cum va arăta acest sector peste mai mulți ani este o provocare deloc simplă chiar și pentru specialiștii din industria de entertainment.
e1940afd872dd2b58aab38a6da3183985c jpg
Hygge în stil românesc: 7 idei pentru o casă caldă și primitoare toamna
Toamna se întunecă mai devreme, temperaturile scad și petreci tot mai mult timp acasă. E momentul perfect să transformi livingul, dormitorul sau bucătăria în locuri în care chiar îți face plăcere să stai. Și nu ai nevoie de renovări sau de un buget mare
WhatsApp Image 2026 10 15 at 10 37 29 (1) jpeg
De ce merită să-ți traduci cartea într-o altă limbă
Să scrii o carte durează luni sau ani. Să o publici presupune alte câteva etape, de la editare și corectură până la copertă, tipar sau distribuție. După toate acestea, traducerea poate părea un lux pe care îl lași pentru mai târziu.
1790680973 KE7j jpg
Cultura organizațională se vede și în mobilierul de conducere
Se vede cultura organizațională și în mobilierul de conducere sau e doar o chestiune de gust? Data viitoare când intri într-o companie, fă un exercițiu simplu: uită-te la scaune.
spatiu de lucru jpg
Ordinea materială ca formă de gândire: despre organizarea spațiilor de lucru
Există încăperi în care lucrurile par așezate fără o regulă și totuși cineva știe imediat unde să găsească orice obiect. Există și spații impecabile în care fiecare căutare începe cu o întrebare. Între aceste două situații se află o diferență care nu ține doar de estetică.
pexels artbovich 6980564 jpg
Bucătăria modulară, pas cu pas: cum o compui fără să greșești
O bucătărie modulară se compune ca un joc de cuburi: alegi modulele, le așezi unul lângă altul și obții exact frontul care îți trebuie.
GettyImages 1311472388 jpg
De la economii la finanțare: rolul contului bancar în accesarea creditelor
Drumul de la economisire la finanțare nu începe în momentul în care completezi o cerere de credit.
Dilemaveche ro jpg
Accesul la produse financiare se mută online: cont bancar, credite și carduri
Accesul la produse financiare se mută tot mai mult din sucursale în aplicații și platforme web.
sos bolognese png
De ce sosul bolognese nu se face niciodată în grabă și de ce merită așteptarea
Un ragù bolognese bun nu se construiește din grabă, ci din timp, tehnică și echilibru. De la sofrito până la rolul vinului și al laptelui, diferența dintre o simplă pastă cu sos de carne și un bolognese autentic stă în felul în care fiecare ingredient este tratat.
GettyImages 1281297414 jpg
Vacanțele din septembrie: cum plătești inteligent în țară și în străinătate
Plata inteligentă în vacanțele din septembrie presupune utilizarea instrumentelor bancare digitale pentru a evita comisioanele nefavorabile de schimb valutar, taxele neprevăzute la ATM și riscurile de securitate asociate numerarului
Dilemaveche ro jpg
Bankingul viitorului: cont online, credit și card de credit în câteva clickuri
Îți amintești vremurile în care deschiderea unui cont bancar înseamnă o dimineață întreagă pierdută la ghișeu, cu rând, cu formulare completate de mână și cu o programare stabilită cu două săptămâni în avans?
Articol Dilema jpg
Cum te ajută aplicațiile bancare să gestionezi mai bine cheltuielile din sezonul de toamnă
Aplicațiile bancare pot ajuta la gestionarea cheltuielilor de toamnă prin trei tipuri de funcții: urmărirea tranzacțiilor, organizarea banilor pe obiective și controlul plăților.
DilemaVeche (1) (1) jpg
De ce ne exfoliem atât? Scurtă istorie a obsesiei moderne pentru pielea „perfectă”
Într-o cultură care asociază tinerețea cu vitalitatea și frumusețea, apariția semnelor îmbătrânirii poate fi percepută negativ. Suntem evaluați, adesea fără să vrem, și prin felul în care arătăm, iar îngrijirea pielii a devenit pentru mulți un mod de a recâștiga senzația de ....
dilemaveche ro 258 0 jpg
A îmbătrâni nu este un diagnostic. Când schimbările de după 65 de ani merită evaluate medical
Există o formulă pe care o folosim cu o ușurință surprinzătoare atunci când vorbim despre părinții sau bunicii noștri: „E de la vârstă.”
inkstar 04 jpg
După un piercing, primele zile contează: ce merită să clarifici cu salonul despre îngrijirea de bază
Primele zile după un piercing sunt mai ușor de gestionat atunci când pleci din salon cu instrucțiuni clare, potrivite zonei în care a fost făcut și bijuteriei folosite.
1786610560 SAWn jpg
Blender Philips pentru smoothie-uri, supe și sosuri: ghid pentru rezultate constante
Îți place să începi dimineața cu un smoothie cremos, să mănânci la prânz o supă fină și să completezi cina cu un sos făcut în casă? Cu un blender potrivit, pregătești toate aceste lucruri rapid, fără complicații și fără să umpli bucătăria de vase.
Greseli pe care le faci cand alegi un fiset metalic pentru birou jpg
Greșeli pe care le faci când alegi un fișet metalic pentru birou
Amenajarea unui birou eficient înseamnă mai mult decât alegerea unui mobilier cu un design plăcut.

Parteneri

image png
O femeie și-a asmuțit pitbull-ul asupra unui polițist pentru a scăpa de arestare. „Totul a luat-o razna”
O femeie a fost arestată după ce ar fi ordonat câinelui său din rasa pitbull să atace un polițist în timpul unei intervenții. Imaginile surprinse la fața locului arată momentul în care animalul îl mușcă pe agent, în timp ce acesta încearcă să o imobilizeze pe suspectă.
INSTANT COTROCENI URSULA DAN 026 INQUAM Photos Octav Ganea jpg
Von der Leyen cere tuturor statelor UE să participe la împrumutul de 45 de miliarde de euro pentru Ucraina. Ce țări nu doresc să se implice
Președinta Comisiei Europene, Ursula von der Leyen, susține că toate cele 27 de state membre ale Uniunii Europene trebuie să participe la noul împrumut destinat Ucrainei, în valoare de 45 de miliarde de euro.
Drumuri distruse de viitura FOTO: CJ Galati
Pericol de viituri în 12 județe. Cod portocaliu de inundații în Caraș-Severin și Timiș
Institutul Național de Hidrologie și Gospodărire a Apelor (INHGA) a emis, miercuri, o avertizare cod portocaliu de inundații pentru județele Caraș-Severin și Timiș, precum și un cod galben pentru alte 12 județe.
tren foto clubferoviar ro jpg
Circulația trenurilor între Fetești și Cernavodă, oprită temporar după cutremurul din Vrancea. Ce măsuri au luat autoritățile
Cutremurul cu magnitudinea de 5,7 produs în noaptea de marți spre miercuri în zona seismică Vrancea a determinat autoritățile feroviare să ia măsuri preventive pentru verificarea infrastructurii de pe Magistrala 800 București-Constanța.
sofer pixabay jpg
Șoferii nu vor mai fi amendați dacă uită documentele acasă. Ce prevede legea votată de deputați
Șoferii care uită acasă cartea de identitate, permisul de conducere sau certificatul de înmatriculare al mașinii nu vor mai putea fi amendați de polițiștii rutieri pentru lipsa fizică a acestor documente.
femeie shopping magazin cumparaturi card credit casa bani plata shutterstock 4355806 jpeg
Cum să cumperi pantalonii potriviți fără să-i probezi
În lipsa unei cabine de probă sau a timpului necesar pentru a încerca o pereche de pantaloni, la cumpărare, îți vor fi de folos câteva sfaturi privind scurtarea timpului de alegere a acestei piese vestimentare.
banca alpha bank ghiseu bancar foto Adevarul
Société Générale câștigă la CJUE: Firmele străine nu pot fi obligate să-și refacă automat calculele fiscale pentru a cere restituirea unui impozit
O asemenea cerință reprezintă o povară disproporționată, cu atât mai mult atunci când presupune recalcularea rezultatului întregului grup din care face parte compania...
image png
Andreea Raicu și Iulia Vântur, revedere neașteptată în Dubai! De ce au spus: „Cineva a plănuit pentru noi”
Andreea Raicu și Iulia Vântur au reușit în sfârșit să se revadă, după ce mult timp au încercat să își sincronizeze programele fără succes. Cele două s-au întâlnit în Dubai și au împărtășit momentul cu urmăritorii lor din mediul online.
shutterstock 2731748163 jpg
Tusea și insuficiența cardiacă: ce trebuie să știi despre legătura dintre ele
O tuse cronică poate fi un semn al acumulării de lichid în plămâni, atunci când inima nu mai funcționează corespunzător.