Trecător prin Transnistria

Publicat în Dilema Veche nr. 227 din 19 Iun 2008
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Am ajuns pe malul stîng al Nistrului pe la 10 dimineaţa. Primul filtru: chiar pe podul care leagă cele două maluri ale rîului. Cîţiva soldaţi ruşi. Aşa-numiţii "pacificatori". Treaba lor ar fi să prevină un eventual conflict între transnistreni şi moldoveni. Sînt înarmaţi şi păzesc nişte bariere care nu se ridică niciodată. Trebuie doar să le ocoleşti. Dincolo de bariere - un tanc. Trecem fără să ne întrebe nimeni nimic. Al doilea filtru - cîteva zeci de metri mai încolo. Două femei jandarm strîng paşapoartele celor care vor să treacă graniţa improvizată, recunoscută doar de ei. "Biroul" lor e o gheretă, ca a unui portar la o fabrică. Pe uşă este lipită o coală de hîrtie, pe care femeile-jandarm scriu numărul maşinilor care trec dincolo. În faţa noastră - două maşini sovietice. Vestitele Lada. Uneia îi moare motorul şi şoferul îl roagă pe şoferul celeilalte să-l tracteze. Noi aşteptăm. Trei femei care vorbesc ruseşte şi poartă baticuri înflorate trec bariera pe jos, fără prea mari formalităţi. La fel, un bărbat pe bicicletă. Noi aşteptăm. Mă simt ca într-un film din timpul războiului. Ca un personaj care încearcă să treacă de un punct de control, cu inima cît un purice, în speranţa că soldaţii n-or să-l deconspire. Eu sînt jurnalist, şi e mai bine să nu se ştie. Un simplu semn cu mîna de la o altă barieră şi cele două maşini Lada pleacă scîrţîind. Trece şi un Mercedes cu număr de Transnistria. Noi aşteptăm. Un alt semn cu mîna de la cealaltă barieră, spre care ne îndreptăm şi noi. Aici este, de fapt, principalul punct de control. Ni se verifică paşapoartele. Completăm nişte formulare de la un birou de migraţie. Din cînd în cînd, tensiunea aşteptării e spartă de un rîs strident. Lîngă o baracă a jandarmilor, un grup de femei în uniformă stau de vorbă la soare. Un vameş deschide portierele maşinii şi se uită înăuntru. Nu înţeleg o iotă din replicile care se schimbă cu repeziciune, în limba rusă, între Saşa, însoţitorul meu, şi vameş. Trăiesc în continuare senzaţia că sînt pierdută într-un film din vremea războiului. Din portbagaj scoatem tot. Inclusiv podeaua. Sîntem întrebaţi de banii pe care-i avem la noi şi, după priviri suspicioase aruncate pe sub cozorocul înalt al caschetei de vameş, în fine, trecem. Dubăsari - este prima localitate. Vorba însoţitorului meu, vorbitor de rusă (fără care nu m-aş fi descurcat!): "semi-oraş, semi-sat". E greu să-l descrii. Sînt case - îngrijite, ce-i drept - văruite în alb şi albastru (mă duc cu gîndul la casele de la noi, din Deltă), dar şi blocuri cu 4 etaje. Nu lipsesc pieţele largi şi pustii, în centrul localităţii, şi nici monumentele cu însemne sovietice, sau steagul propriu al regiunii - roşu, verde şi iar roşu (fostul steag al Republicii Sovietice Socialiste Moldoveneşti). Piaţa agroalimentară a oraşului seamănă şi ea cu unele pieţe din România, de la ţară. Mărfurile sînt întinse pe jos, iar aproape lîngă fiecare vînzător e un cărucior din acelea cu landou, pentru copiii mici. Aşa îşi cară localnicii mărfurile la piaţă (şi asta mă duce cu gîndul la vremurile de război cînd cărucioarele erau folosite uneori pentru a transporta cu totul altceva). Într-un sat din raionul Dubăsari s-a născut şi actualul preşedinte al Republicii Moldova, Vladimir Voronin. Dubăsari este locul unde, în urmă cu 16 ani, a avut loc incidentul care a dus la declanşarea conflictului dintre Republica Moldova şi regiunea Transnistria. Colţul unui bloc din centrul oraşului este acoperit de coroane de flori. O poză şi o placă comemorativă amintesc că acolo a fost ucis primul comisar rus. Vizavi de sediul poliţiei - un monument simplu, acoperit de asemenea de flori, aminteşte că acolo a fost ucis şi primul cazac (un fel de mercenar rus). Părăsim Dubăsariul şi o luăm prin Grigoriopol, spre capitala Tiraspol. Pe drum ne oprim la unul dintre monumentele pe care le întîlnim frecvent în Transnistria: un tanc cocoţat pe un deal. De jur împrejur, la baza dealului, monumente funerare ale unor soldaţi morţi în al doilea război mondial şi semnele trecerii unui grup de nuntaşi. Buchete de flori uscate şi sticle de şampanie goale. Aflu că e un obicei al transnistrienilor: în ziua nunţii, vin "la tanc", îşi fac poze şi ciocnesc un pahar. Nu ratez ocazia şi fac şi eu o poză cu tancul. Monumentul e undeva în afara localităţii. De sus, de pe deal, văd împrejurimile: cîmp pustiu pe care şerpuieşte şoseaua plină de gropi. Nici o casă, nici o mişcare. Din cînd în cînd - cîte o maşină. Orice şofer (ne gîndim, poate exagerînd un pic!) poate fi un potenţial securist. La asta îmi fuge gîndul şi cînd văd, undeva, departe, un om care stătea nemişcat. Trecem printr-un mic sat moldovenesc. Ca el mai sînt cîteva în Transnistria. Diferenţa e că aici găseşti mai mulţi localnici care vorbesc moldoveneşte. Unii au în zonă şi şcoli în limba română. Sînt opt astfel de şcoli şi licee în toată Transnistria. Pe celelalte le recunoşti după monumentele impozante din curte: un soldat de mărime impresionantă, care ţine la piept un steag sau o armă. Trecem pe lîngă halele imense ale fostelor colhozuri. Cele mai multe - părăsite şi distruse, la fel ca fostele CAP-uri din România. Pe gardurile care au mai rămas în picioare citim tot felul de inscripţii mobilizatoare. Sau nu. Una dintre ele: "Pîinea este capul tuturor lucrurilor". Pe drum, în maşină, ascultăm Radio Transnistria. Prima ştire spune că "Republica Moldova şi Transnistria sînt două entităţi diferite, două culturi diferite, iar unirea lor este un gest absurd, inutil şi aberant". Timp de aproape un sfert de oră crainicul vorbeşte pe aceeaşi temă. "Spălare pe creier" - comentează Saşa, însoţitorul meu. Tiraspol. La intrarea în oraş - un echipaj al miliţiei. Au caschete mari, mai degrabă înalte. Amintesc de caschetele nemţilor, din timpul războiului. Cel care a ieşit la drum ţine o mînă la spate, în timp ce cu cealaltă bălăngăne o paletă cum au, de obicei, impiegaţii în gări. E bine să nu le dai motive să te oprească. Tiraspolul e al doilea oraş ca mărime din zonă, după Chişinău. Are aproape 150.000 de locuitori. Denumirea lui vine de la cea din limba greacă a Nistrului, Tyras. În traducere, ar însemna oraşul sau cetatea Nistrului. Un pod traversează rîul, iar în centrul oraşului e amenajată o faleză. Lîngă ea - un alt tanc-monument. O femeie se urcase pe el împreună cu copilul ei, şi stăteau la soare. Centrul oraşului e foarte... generos. Cu pieţe decorate cu statui. În special ale lui Lenin. Masive. Bust sau în picioare, cu o mantie fluturîndu-i pe umeri. Steme cu secera şi ciocanul. Panouri uriaşe cu eroi ruşi şi transnistreni. Cînd merg pentru prima dată într-un oraş îmi place să descopăr piaţa. Să privesc feţele oamenilor, să gust din tot felul de bunătăţi, să intru în vorbă cu ţăranii, să mă bucur de culori şi de forfotă. Piaţa din Tiraspol e dominată de o voce de femeie care se aude permanent dintr-un megafon. Fără nici un fel de intonaţie, face reclamă la diverse magazine sau produse. E o piaţă mare în care se vînd tot felul de nimicuri: cuie, piuliţe, tot felul de cabluri şi piese care, poate, nu vor folosi niciodată, nimănui. Piaţa agroalimentară, în schimb, aduce pe tarabe legume de sezon, verdeţuri sau fructe uscate. Nu e o piaţă foarte bogată. Singurii cartofi pe care i-am găsit erau puţin mai mari ca nişte nuci. În schimb, am văzut găini crescute la curte, gata curăţate, cu fulgii pîrliţi, numai bune de pus în oală. Şi am văzut... iepuri încălţaţi. Adică iepuri jupuiţi, dar cu lăbuţele acoperite de blană. O bătrînă ne spune că asta e garanţia că nu cumpărăm pisică în loc de iepure. De fapt, îi spune oricum, numai pisică nu: mîţă, motan, motîrlău... A fost singura persoană cu care am schimbat cîteva cuvinte în Tiraspol.

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.