România are nevoie de încrederea românilor

Publicat în Dilema Veche nr. 117 din 20 Apr 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Încrederea este cuvîntul magic în economie. Ce poate fi mai simplu decît să faci o afacere "pe vorbe", adică printr-o strîngere de mînă. O "înţelegere între gentlemeni" a fost, probabil, cel mai onorabil fel cu putinţă în care s-au putut face afaceri. Capitalismul s-a schimbat. Astăzi, aproape nicăieri în lume, "înţelegerile verbale" nu mai stau la baza afacerilor. Contractele, clauzele punitive, paragrafele scrise cu litere minuscule şi o cohortă de avocaţi sunt ingrediente nelipsite din mediul economic. Tranziţia românească a erodat serios încrederea populaţiei în mecanismele economiei. În ultimii 16 ani, am văzut cu ochii noştri un registru complet de şmecherii economice şi financiare. Nu a lipsit aproape nimic. Credite primite şi nerambursate, bănci care intră în faliment, fonduri mutuale în colaps, investitori care au cumpărat întreprinderi doar pentru a da un tun, licitaţii trucate, oameni de afaceri care au crescut din cauza legăturilor politice, fonduri europene furate sau personaje care s-au îmbogăţit peste noapte. Pentru ca tabloul să fie complet, am asistat cu perplexitate la situaţii în care prietenii sau familii s-au destrămat din cauza afacerilor. Abominabilul din aceste despărţiri s-a îndulcit într-o zicală care a scuzat orice samavolnicie. S-a spus că "banul este ochiul dracului" şi cu asta s-au alinat toate conştiinţele atinse de microbul neîncrederii. După 1989, economia românească a fost bolnavă de lipsă de încredere. Românii şi-au pierdut încrederea în moneda naţională. În numai cîţiva ani, leul românesc a ajuns să se devalorizeze de la cîteva zeci la cîteva zeci de mii de unităţi faţă de dolarul american. Inflaţia a umilit leul şi a uns valuta ca regină a tranzacţiilor. Chiar dacă, oficial, plăţile se făceau în lei, informal, contractele şi preţurile erau gîndite în valută. Au apărut chiar companii care au afişat preţurile direct în valută. Astăzi, moneda naţională trebuie să lupte cu neîncrederea de care a suferit în ultimii ani. O cifră a inflaţiei mai mică, denominarea leului şi, absolut surprinzător, întărirea monedei naţionale în raport cu valutele fac ca leul să fie tot mai interesant pentru cei care se obişnuiseră să-şi raporteze preţurile la valută. De asemenea, leul este tot mai atractiv cînd vine vorba de economisire sau de negocierea salariilor. Românii îşi recapătă, cu greu, încrederea în moneda naţională. Şi, culmea ironiei, atunci cînd vor avea din nou încredere în leu, acesta va fi înlocuit de moneda europeană. Vom avea, probabil, o despărţire plină de nostalgie. Există încă multă neîncredere în contractul social. Conform sondajelor, doar jumătate dintre români au încredere în manageri. Mai exact, managerii se află la acelaşi nivel cu politicienii. De ce s-a ajuns aici? România a traversat o tranziţie dureroasă. Salariaţii s-au văzut puşi pe lista celor disponibilizaţi, au mirosit căpuşele care au supt multă vreme întreprinderile cu capital de stat, au simţit pe propria piele falimentul unor companii. Au existat manageri incompetenţi (care nu au reuşit să restructureze întreprinderile pe care le conduceau) sau incorecţi (de exemplu, nu au plătit contribuţiile pentru asigurări sociale ale angajaţilor). La rîndul lor însă, managerii au acuzat, nu de puţine ori, mentalitatea muncitorului român. Hoţi, leneşi, cu prea puţin simţ de răspundere, i-au caracterizat managerii pe salariaţi. Apelul la sondajele de opinie este din nou edificator. Românii îşi doresc de mulţi ani un loc de muncă sigur şi bine plătit. Ceea ce nici capitalismul european cu tradiţie nu poate să ofere, darămite România. Mulţi ani după 1989, lozinca "noi ne facem că muncim, ei se fac că ne plătesc" a asigurat compromisul perfect într-o economie încă puternic dominată de capitalul de stat. Astăzi, lucrurile încep să se schimbe. Privatizarea, stilul de lucru al marilor companii şi regulile Uniunii Europene tind să modifice raportul dintre forţa de muncă şi manageri. Salariul mediu a crescut în toate ramurile economiei naţionale, dar a fost tot mai legat de performanţele companiei. Doar că această schimbare a costat economia românească pierderea a două milioane de salariaţi, adică exact cei care şi-au găsit de lucru în străinătate şi nu în ţară. Românii nu au încă încredere în instituţiile capitalismului. Doar o treime au încredere în bănci. Bursa de valori este în continuare o instituţie exotică. Cărţile de plată au cîştigat teren, dar ele rămîn un fel de recipient prin care trec banii în ziua de salariu, fiind scoşi repede şi puşi sub salteaua de acasă. Instituţia creditului pare a fi devenit un sport naţional, dar prea puţini dintre beneficiari, cuprinşi de frenezia cumpărăturilor, au mai ajuns să se uite la costurile pe care le presupun aceste credite şi eventual se gîndesc să preseze băncile pentru a fi cît mai transparente cu condiţiile de creditare şi cu costurile ascunse. Nu-i mai puţin adevărat că bancherii, tîrşîiţi în ale finanţelor, au profitat de apetitul pantagruelic pentru consum. Un exemplu poate fi elocvent. Cu ceva timp în urmă, într-un autocar care venea din Occident, au fost găsiţi şi confiscaţi 100.000 de euro. Erau banii unor români care lucrează în afara ţării, pe care ei îi trimiteau rudelor, prin şofer sau prin vecini. Românii au mai puţină încredere în firmele de transfer rapid al banilor (pînă la un punct, putem înţelege acest lucru dacă ne uităm la comisioanele jecmănitoare practicate de cele mai multe dintre aceste companii) şi mai multă în şoferul autobuzului. Românii nu au încredere în produsele fabricate în România. Dacă sunt puşi să aleagă între o marcă neaoşă şi una străină, totdeauna o vor trata cu prejudecată pe cea autohtonă. Este trist că se preferă roşia din Turcia, tricoul din China, florile olandeze sau brînza grecească. Este însă la fel de adevărat că oferta de produse made in Romania este de multe ori slabă calitativ, mărcile autohtone nu sunt susţinute (evident, cu unele excepţii) şi nimeni nu a gîndit un program serios şi coerent care să promoveze produsele româneşti în propria ţară. Un gest pe care alte economii nu se sfiesc deloc să-l facă. În ce avem încredere? În case şi în terenuri. Înainte de a încerca o mică afacere, cei mai mulţi dintre români se gîndesc să cumpere bunuri imobiliare. Într-o economie, încrederea poate fi mai mult decît un cuvînt magic. Poate fi un element-cheie. Încrederea este un pariu care are ca miză viitorul. În numele încrederii, consumatorii cumpără mai multe bunuri, făcînd economia să crească, în numele încrederii, investitorii îşi plasează banii în afaceri. Încrederea face mai mult decît un plan de afaceri impecabil şi decît cei mai buni avocaţi. Încrederea îl face pe cumpărător să aleagă o marfă din raft. Încrederea vine din suflet, nu doar din creier şi de aceea poate fi impulsul care să creeze un viitor atunci cînd raţiunea spune că nu mai există nici unul. Economia românească are nevoie de încrederea românilor.

jackpot jpg
Păcănelele de iarnă de la Winner Casino - Ce slot-uri să NU ratezi la sfârșitul acestui an!
Sezonul rece a venit cu multe oportunități pentru persoanele pasionate de gambling.
implant dentar 11 jpg
De ce să apelezi la implant dentar Megagen?
Dinții reprezintă o parte foarte importantă a corpului uman. Cu ajutorul acestora se produce masticația.
damian jpg
„În artă, nu ești niciodată singur” – Adrian Damian, omul din spatele SynergyX, instalația interactivă care va surprinde zecile de mii de vizitatori de la RDW 2024
Mărturisește că fuge de definiții și se ferește de etichetări. Totuşi, putem spune despre scenograful Adrian Damian că este unul dintre cei mai talentați artiști din generația lui și că superputerea lui este să transforme spațiile în personaje.
eveniment2 jpg
Sadeck Waff a semnat momentul surpriză din cadrul evenimentului IQOS Together X
Evenimentul aniversar a celebrat spiritul IQOS printr-un festival al simțurilor dedicat comunității. Toate simțurile au fost activate într-o simfonie de mișcări și culori al cărei punct culminant a fost invitatul special al evenimentului.
igiena jpg
Lucruri pe care nu le știai despre istoria igienei și a îngrijirii personale
În multe culturi tradiționale ale lumii, femeile necăsătorite trebuiau să acorde mai multă atenție aspectului și igienei corporale, decât altele.
featured image (4) jpg
Cine a fost Loki în mitologia nordică?
Loki este unul dintre cei mai cunoscuți zei din mitologia nordică. Este considerat un zeu al focului și al magiei și poate lua diverse forme, atât umane cât și animale.
Halate si prosoape de baie jpg
Cadouri pentru evenimente: prosoape de baie și seturi de halate matrimoniale
Odată cu creșterea temperaturilor, tot mai multe evenimente sunt organizate de către persoanele apropiate.
Cum ne pregătim pentru Paște jpg
Cum ne pregătim pentru Paște
Masa de Paște este un moment special în care familia și prietenii se adună pentru a sărbători și a petrece timp împreună.
credite jpg
Ce putem face atunci când avem nevoie de un credit rapid?
Dacă te confrunți cu diferite situații financiare urgente, care nu pot fi amânate, trebuie să știi că sunt mai multe modalități prin care poți lua credite rapide.
Sanatatea ficatului  Cum identifici semnele unui ficat bolnav jpg
Sănătatea ficatului: Cum identifici semnele unui ficat bolnav
Ficatul este un organ vital în corpul omului, fiind implicat în sute de procese, printre care: digerarea alimentelor, eliminarea deșeurilor din organism și producerea unor factori de coagulare care facilitează circulația sângelui.
Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.

Adevarul.ro

image
EXCLUSIV Bruce Lincoln, profesor, discipol și fost student al lui Mircea Eliade: „Admirația lui pentru mișcarea legionară m-a tulburat mult“
Articole și documente din perioada anilor ’30, în care filosoful român Mircea Eliade își declara simpatia față de Garda de Fier, au ajuns în posesia discipolului său, Bruce Lincoln, astăzi un emerit profesor american.
image
Dependența de ecrane a copiilor, vindecată în doar două săptămâni. Ce ar trebui să facă părinții. Soluția specialiștilor danezi
3 ore pe săptămână în fața ecranelor și nu mai mult! De atât au nevoie copiii pentru a se dezvolta sănătos din punct de vedere psihic și emoțional. Aceasta este concluzia unui studiu efectuat de specialiștii unei universități de prestigiu din Danemarca.
image
Care sunt cele mai bune companii aeriene din lume în 2024. Care au cele mai puține anulări și întârzieri
Blocajul informatic de vineri ne-a determinat să căutăm care sunt cele mai sigure companii aeriene din lume, premiate pentru cele mai puține anulări și întârzieri.

HIstoria.ro

image
Ziua în care veteranii de o vârstă cu secolul s-au întors pe plajele Normandiei
Acum 80 de ani, soldații care au debarcat pe plajele Normandiei, în dimineața de 6 iunie, au pășit în infern, întâmpinați de obstacole diabolice, mine, sârmă ghimpată, cazemate și bunkere, mitraliere secerându-i încă din apă și un inamic fortificat hotărât să îi arunce înapoi.
image
Vechi magazine și reclame bucureștene
Vă invităm să descoperiți o parte din istoria Capitalei, reflectată în vitrinele magazinelor și în mesajele reclamelor de odinioară.
image
„România va fi ce va voi să facă Stalin cu ea”
Constantin Argetoianu avea să ajungă la o concluzie pe care istoria, din păcate, a validat-o.