România are nevoie de încrederea românilor

Publicat în Dilema Veche nr. 117 din 20 Apr 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Încrederea este cuvîntul magic în economie. Ce poate fi mai simplu decît să faci o afacere "pe vorbe", adică printr-o strîngere de mînă. O "înţelegere între gentlemeni" a fost, probabil, cel mai onorabil fel cu putinţă în care s-au putut face afaceri. Capitalismul s-a schimbat. Astăzi, aproape nicăieri în lume, "înţelegerile verbale" nu mai stau la baza afacerilor. Contractele, clauzele punitive, paragrafele scrise cu litere minuscule şi o cohortă de avocaţi sunt ingrediente nelipsite din mediul economic. Tranziţia românească a erodat serios încrederea populaţiei în mecanismele economiei. În ultimii 16 ani, am văzut cu ochii noştri un registru complet de şmecherii economice şi financiare. Nu a lipsit aproape nimic. Credite primite şi nerambursate, bănci care intră în faliment, fonduri mutuale în colaps, investitori care au cumpărat întreprinderi doar pentru a da un tun, licitaţii trucate, oameni de afaceri care au crescut din cauza legăturilor politice, fonduri europene furate sau personaje care s-au îmbogăţit peste noapte. Pentru ca tabloul să fie complet, am asistat cu perplexitate la situaţii în care prietenii sau familii s-au destrămat din cauza afacerilor. Abominabilul din aceste despărţiri s-a îndulcit într-o zicală care a scuzat orice samavolnicie. S-a spus că "banul este ochiul dracului" şi cu asta s-au alinat toate conştiinţele atinse de microbul neîncrederii. După 1989, economia românească a fost bolnavă de lipsă de încredere. Românii şi-au pierdut încrederea în moneda naţională. În numai cîţiva ani, leul românesc a ajuns să se devalorizeze de la cîteva zeci la cîteva zeci de mii de unităţi faţă de dolarul american. Inflaţia a umilit leul şi a uns valuta ca regină a tranzacţiilor. Chiar dacă, oficial, plăţile se făceau în lei, informal, contractele şi preţurile erau gîndite în valută. Au apărut chiar companii care au afişat preţurile direct în valută. Astăzi, moneda naţională trebuie să lupte cu neîncrederea de care a suferit în ultimii ani. O cifră a inflaţiei mai mică, denominarea leului şi, absolut surprinzător, întărirea monedei naţionale în raport cu valutele fac ca leul să fie tot mai interesant pentru cei care se obişnuiseră să-şi raporteze preţurile la valută. De asemenea, leul este tot mai atractiv cînd vine vorba de economisire sau de negocierea salariilor. Românii îşi recapătă, cu greu, încrederea în moneda naţională. Şi, culmea ironiei, atunci cînd vor avea din nou încredere în leu, acesta va fi înlocuit de moneda europeană. Vom avea, probabil, o despărţire plină de nostalgie. Există încă multă neîncredere în contractul social. Conform sondajelor, doar jumătate dintre români au încredere în manageri. Mai exact, managerii se află la acelaşi nivel cu politicienii. De ce s-a ajuns aici? România a traversat o tranziţie dureroasă. Salariaţii s-au văzut puşi pe lista celor disponibilizaţi, au mirosit căpuşele care au supt multă vreme întreprinderile cu capital de stat, au simţit pe propria piele falimentul unor companii. Au existat manageri incompetenţi (care nu au reuşit să restructureze întreprinderile pe care le conduceau) sau incorecţi (de exemplu, nu au plătit contribuţiile pentru asigurări sociale ale angajaţilor). La rîndul lor însă, managerii au acuzat, nu de puţine ori, mentalitatea muncitorului român. Hoţi, leneşi, cu prea puţin simţ de răspundere, i-au caracterizat managerii pe salariaţi. Apelul la sondajele de opinie este din nou edificator. Românii îşi doresc de mulţi ani un loc de muncă sigur şi bine plătit. Ceea ce nici capitalismul european cu tradiţie nu poate să ofere, darămite România. Mulţi ani după 1989, lozinca "noi ne facem că muncim, ei se fac că ne plătesc" a asigurat compromisul perfect într-o economie încă puternic dominată de capitalul de stat. Astăzi, lucrurile încep să se schimbe. Privatizarea, stilul de lucru al marilor companii şi regulile Uniunii Europene tind să modifice raportul dintre forţa de muncă şi manageri. Salariul mediu a crescut în toate ramurile economiei naţionale, dar a fost tot mai legat de performanţele companiei. Doar că această schimbare a costat economia românească pierderea a două milioane de salariaţi, adică exact cei care şi-au găsit de lucru în străinătate şi nu în ţară. Românii nu au încă încredere în instituţiile capitalismului. Doar o treime au încredere în bănci. Bursa de valori este în continuare o instituţie exotică. Cărţile de plată au cîştigat teren, dar ele rămîn un fel de recipient prin care trec banii în ziua de salariu, fiind scoşi repede şi puşi sub salteaua de acasă. Instituţia creditului pare a fi devenit un sport naţional, dar prea puţini dintre beneficiari, cuprinşi de frenezia cumpărăturilor, au mai ajuns să se uite la costurile pe care le presupun aceste credite şi eventual se gîndesc să preseze băncile pentru a fi cît mai transparente cu condiţiile de creditare şi cu costurile ascunse. Nu-i mai puţin adevărat că bancherii, tîrşîiţi în ale finanţelor, au profitat de apetitul pantagruelic pentru consum. Un exemplu poate fi elocvent. Cu ceva timp în urmă, într-un autocar care venea din Occident, au fost găsiţi şi confiscaţi 100.000 de euro. Erau banii unor români care lucrează în afara ţării, pe care ei îi trimiteau rudelor, prin şofer sau prin vecini. Românii au mai puţină încredere în firmele de transfer rapid al banilor (pînă la un punct, putem înţelege acest lucru dacă ne uităm la comisioanele jecmănitoare practicate de cele mai multe dintre aceste companii) şi mai multă în şoferul autobuzului. Românii nu au încredere în produsele fabricate în România. Dacă sunt puşi să aleagă între o marcă neaoşă şi una străină, totdeauna o vor trata cu prejudecată pe cea autohtonă. Este trist că se preferă roşia din Turcia, tricoul din China, florile olandeze sau brînza grecească. Este însă la fel de adevărat că oferta de produse made in Romania este de multe ori slabă calitativ, mărcile autohtone nu sunt susţinute (evident, cu unele excepţii) şi nimeni nu a gîndit un program serios şi coerent care să promoveze produsele româneşti în propria ţară. Un gest pe care alte economii nu se sfiesc deloc să-l facă. În ce avem încredere? În case şi în terenuri. Înainte de a încerca o mică afacere, cei mai mulţi dintre români se gîndesc să cumpere bunuri imobiliare. Într-o economie, încrederea poate fi mai mult decît un cuvînt magic. Poate fi un element-cheie. Încrederea este un pariu care are ca miză viitorul. În numele încrederii, consumatorii cumpără mai multe bunuri, făcînd economia să crească, în numele încrederii, investitorii îşi plasează banii în afaceri. Încrederea face mai mult decît un plan de afaceri impecabil şi decît cei mai buni avocaţi. Încrederea îl face pe cumpărător să aleagă o marfă din raft. Încrederea vine din suflet, nu doar din creier şi de aceea poate fi impulsul care să creeze un viitor atunci cînd raţiunea spune că nu mai există nici unul. Economia românească are nevoie de încrederea românilor.

header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.
image png
De primăvară
Florile înșiruite mai sus se vindeau pe stradă, din loc în loc, înveselind-o. Schimbînd-o.
image png
Școli private, școli de fițe?
Nu se schimbase nimic, eram din nou o guvernantă „creativă”.
p 20 Valentina Covaci jpeg
Cum vorbim despre Dumnezeu
Merită să explorăm ce spune asta despre societatea noastră și despre discursul public din România.
image png
Călătorii în istoria cultului
A doua carte este o monografie asupra unui obiect liturgic esențial, pe care doar slujitorii îl pot vedea în altar: Antimisul. Origine, istorie, sfințire (Editura Basilica, 2023).
p 21 Geneva WC jpg
Nostalgii helvete
Job-ul (le petit boulot) pe care mi l-am dorit cel mai mult a fost cel de asistent plimbat căței genevezi.
p 24 M  Chivu 2 jpg
Cu ochii-n 3,14
● Un gunoier își dirijează colegul de la volanul autospecialei: „Dă-i, dă-i, dă-i! / Dă-i, că merge, dă-i!”. O versificație relativ salubră. (M. P.)
image png
Acceptăm prinți!
Termenul „sindromul Cenușăreasa” a fost folosit pentru prima dată de dr. Peter K. Lewin într-o scrisoare către Canadian Medical Association Journal, în 1976.
image png
Mama și tarabele
Mama, deși avea gusturi mai nobile și, atunci cînd se juca, îi plăcea să se joace mai luxos, înțelegea și nevoia mea de kitsch-ul nu chiar dulce, ci simpatic.
image png
Tramvaie
Timpul de așteptare e afișat electronic și calculat la secundă.
image png
După 20 de ani: cît ne-a schimbat Facebook viețile?
În 2020, Facebook anunța că nu va verifica reclamele politicienilor pe platformele sale, permițînd astfel și publicarea informațiilor false.
p 20 WC jpg
Proba gustului
Se susţine şi în Vechiul Testament, şi în Noul Testament, spunea Andrei Pleşu într-un curs de angelologie, că „omul e bine să aibă sare, adică să aibă gust bun...
p 21 WC jpg
Natura, industria și designul biofil
Mă refer la vegetația care urcă pe terasele zgîrie-norilor, într-un elan care amintește de literatura SF post-apocaliptică sau de imaginile.

Adevarul.ro

image
Ucrainenii au distrus un vehicul blindat rusesc rar, proiectat pentru a transporta liderii ruși în caz unui atac nuclear, biologic sau chimic
Ucraina a distrus un vehicul blindat rusesc rar folosit pentru prima dată la dezastrul nuclear de la Cernobîl .
image
Geamăna siameză Abby Hensel s-a căsătorit. Motivul pentru care femeile nu au recurs la operația de separare VIDEO
Una dintre cunoscutele gemene siameze Abby și Brittany Hensel și-a găsit dragostea adevărată. Conform Mirror, tânăra Abby Hensel, în vârstă de 34 de ani, s-a căsătorit cu Josh Bowling, asistent medical și veteran al armatei Statelor Unite.
image
Un român care a cumpărat de pe Facebook un permis fals de conducere s-a dus la poliție să-l reînnoiască
Un bărbat din Alba Iulia a fost condamnat la 4 luni și 20 de zile de pușcărie, pentru complicitate la fals în legătură cu permisul său de conducere.

HIstoria.ro

image
Cum percepea aristocrația britanică societatea românească de la 1914?
Fondatori ai influentului Comitet Balcanic de la Londra, frații Noel și Charles Buxton călătoresc prin Balcani, în toamna anului 1914, într-o misiune diplomatică neoficială, menită să atragă țările neutre din regiune de partea Antantei.
image
Istoricul Maurizio Serra: „A înțelege modul de funcționare a dictaturii ne ajută să o evităm” / INTERVIU
Publicată în limba franceză în 2021, biografia lui Mussolini scrisă de istoricul Maurizio Serra, membru al Academiei Franceze, a fost considerată un eveniment literar şi istoric.
image
Procesul „Numai o guriță”, o noutate pentru justiția română la început de secol XX
În primăvara anului 1912, pictorul Gore Mircescu îl aducea în fața justiției pe librarul Constantin Sfetea, pe motivul reproducerii neautorizate a uneia din lucrările sale – „Numai o guriță” – pe care cel din urmă o folosise la ilustrarea unor cărți poștale.