România are nevoie de încrederea românilor

Publicat în Dilema Veche nr. 117 din 20 Apr 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

├Äncrederea este cuv├«ntul magic ├«n economie. Ce poate fi mai simplu dec├«t s─â faci o afacere "pe vorbe", adic─â printr-o str├«ngere de m├«n─â. O "├«n┼úelegere ├«ntre gentlemeni" a fost, probabil, cel mai onorabil fel cu putin┼ú─â ├«n care s-au putut face afaceri. Capitalismul s-a schimbat. Ast─âzi, aproape nic─âieri ├«n lume, "├«n┼úelegerile verbale" nu mai stau la baza afacerilor. Contractele, clauzele punitive, paragrafele scrise cu litere minuscule ┼či o cohort─â de avoca┼úi sunt ingrediente nelipsite din mediul economic. Tranzi┼úia rom├óneasc─â a erodat serios ├«ncrederea popula┼úiei ├«n mecanismele economiei. ├Än ultimii 16 ani, am v─âzut cu ochii no┼čtri un registru complet de ┼čmecherii economice ┼či financiare. Nu a lipsit aproape nimic. Credite primite ┼či nerambursate, b─ânci care intr─â ├«n faliment, fonduri mutuale ├«n colaps, investitori care au cump─ârat ├«ntreprinderi doar pentru a da un tun, licita┼úii trucate, oameni de afaceri care au crescut din cauza leg─âturilor politice, fonduri europene furate sau personaje care s-au ├«mbog─â┼úit peste noapte. Pentru ca tabloul s─â fie complet, am asistat cu perplexitate la situa┼úii ├«n care prietenii sau familii s-au destr─âmat din cauza afacerilor. Abominabilul din aceste desp─âr┼úiri s-a ├«ndulcit ├«ntr-o zical─â care a scuzat orice samavolnicie. S-a spus c─â "banul este ochiul dracului" ┼či cu asta s-au alinat toate con┼čtiin┼úele atinse de microbul ne├«ncrederii. Dup─â 1989, economia rom├óneasc─â a fost bolnav─â de lips─â de ├«ncredere. Rom├ónii ┼či-au pierdut ├«ncrederea ├«n moneda na┼úional─â. ├Än numai c├«┼úiva ani, leul rom├ónesc a ajuns s─â se devalorizeze de la c├«teva zeci la c├«teva zeci de mii de unit─â┼úi fa┼ú─â de dolarul american. Infla┼úia a umilit leul ┼či a uns valuta ca regin─â a tranzac┼úiilor. Chiar dac─â, oficial, pl─â┼úile se f─âceau ├«n lei, informal, contractele ┼či pre┼úurile erau g├«ndite ├«n valut─â. Au ap─ârut chiar companii care au afi┼čat pre┼úurile direct ├«n valut─â. Ast─âzi, moneda na┼úional─â trebuie s─â lupte cu ne├«ncrederea de care a suferit ├«n ultimii ani. O cifr─â a infla┼úiei mai mic─â, denominarea leului ┼či, absolut surprinz─âtor, ├«nt─ârirea monedei na┼úionale ├«n raport cu valutele fac ca leul s─â fie tot mai interesant pentru cei care se obi┼čnuiser─â s─â-┼či raporteze pre┼úurile la valut─â. De asemenea, leul este tot mai atractiv c├«nd vine vorba de economisire sau de negocierea salariilor. Rom├ónii ├«┼či recap─ât─â, cu greu, ├«ncrederea ├«n moneda na┼úional─â. ┼×i, culmea ironiei, atunci c├«nd vor avea din nou ├«ncredere ├«n leu, acesta va fi ├«nlocuit de moneda european─â. Vom avea, probabil, o desp─âr┼úire plin─â de nostalgie. Exist─â ├«nc─â mult─â ne├«ncredere ├«n contractul social. Conform sondajelor, doar jum─âtate dintre rom├óni au ├«ncredere ├«n manageri. Mai exact, managerii se afl─â la acela┼či nivel cu politicienii. De ce s-a ajuns aici? Rom├ónia a traversat o tranzi┼úie dureroas─â. Salaria┼úii s-au v─âzut pu┼či pe lista celor disponibiliza┼úi, au mirosit c─âpu┼čele care au supt mult─â vreme ├«ntreprinderile cu capital de stat, au sim┼úit pe propria piele falimentul unor companii. Au existat manageri incompeten┼úi (care nu au reu┼čit s─â restructureze ├«ntreprinderile pe care le conduceau) sau incorec┼úi (de exemplu, nu au pl─âtit contribu┼úiile pentru asigur─âri sociale ale angaja┼úilor). La r├«ndul lor ├«ns─â, managerii au acuzat, nu de pu┼úine ori, mentalitatea muncitorului rom├ón. Ho┼úi, lene┼či, cu prea pu┼úin sim┼ú de r─âspundere, i-au caracterizat managerii pe salaria┼úi. Apelul la sondajele de opinie este din nou edificator. Rom├ónii ├«┼či doresc de mul┼úi ani un loc de munc─â sigur ┼či bine pl─âtit. Ceea ce nici capitalismul european cu tradi┼úie nu poate s─â ofere, dar─âmite Rom├ónia. Mul┼úi ani dup─â 1989, lozinca "noi ne facem c─â muncim, ei se fac c─â ne pl─âtesc" a asigurat compromisul perfect ├«ntr-o economie ├«nc─â puternic dominat─â de capitalul de stat. Ast─âzi, lucrurile ├«ncep s─â se schimbe. Privatizarea, stilul de lucru al marilor companii ┼či regulile Uniunii Europene tind s─â modifice raportul dintre for┼úa de munc─â ┼či manageri. Salariul mediu a crescut ├«n toate ramurile economiei na┼úionale, dar a fost tot mai legat de performan┼úele companiei. Doar c─â aceast─â schimbare a costat economia rom├óneasc─â pierderea a dou─â milioane de salaria┼úi, adic─â exact cei care ┼či-au g─âsit de lucru ├«n str─âin─âtate ┼či nu ├«n ┼úar─â. Rom├ónii nu au ├«nc─â ├«ncredere ├«n institu┼úiile capitalismului. Doar o treime au ├«ncredere ├«n b─ânci. Bursa de valori este ├«n continuare o institu┼úie exotic─â. C─âr┼úile de plat─â au c├«┼čtigat teren, dar ele r─âm├«n un fel de recipient prin care trec banii ├«n ziua de salariu, fiind sco┼či repede ┼či pu┼či sub salteaua de acas─â. Institu┼úia creditului pare a fi devenit un sport na┼úional, dar prea pu┼úini dintre beneficiari, cuprin┼či de frenezia cump─âr─âturilor, au mai ajuns s─â se uite la costurile pe care le presupun aceste credite ┼či eventual se g├«ndesc s─â preseze b─âncile pentru a fi c├«t mai transparente cu condi┼úiile de creditare ┼či cu costurile ascunse. Nu-i mai pu┼úin adev─ârat c─â bancherii, t├«r┼č├«i┼úi ├«n ale finan┼úelor, au profitat de apetitul pantagruelic pentru consum. Un exemplu poate fi elocvent. Cu ceva timp ├«n urm─â, ├«ntr-un autocar care venea din Occident, au fost g─âsi┼úi ┼či confisca┼úi 100.000 de euro. Erau banii unor rom├óni care lucreaz─â ├«n afara ┼ú─ârii, pe care ei ├«i trimiteau rudelor, prin ┼čofer sau prin vecini. Rom├ónii au mai pu┼úin─â ├«ncredere ├«n firmele de transfer rapid al banilor (p├«n─â la un punct, putem ├«n┼úelege acest lucru dac─â ne uit─âm la comisioanele jecm─ânitoare practicate de cele mai multe dintre aceste companii) ┼či mai mult─â ├«n ┼čoferul autobuzului. Rom├ónii nu au ├«ncredere ├«n produsele fabricate ├«n Rom├ónia. Dac─â sunt pu┼či s─â aleag─â ├«ntre o marc─â neao┼č─â ┼či una str─âin─â, totdeauna o vor trata cu prejudecat─â pe cea autohton─â. Este trist c─â se prefer─â ro┼čia din Turcia, tricoul din China, florile olandeze sau br├«nza greceasc─â. Este ├«ns─â la fel de adev─ârat c─â oferta de produse made in Romania este de multe ori slab─â calitativ, m─ârcile autohtone nu sunt sus┼úinute (evident, cu unele excep┼úii) ┼či nimeni nu a g├«ndit un program serios ┼či coerent care s─â promoveze produsele rom├óne┼čti ├«n propria ┼úar─â. Un gest pe care alte economii nu se sfiesc deloc s─â-l fac─â. ├Än ce avem ├«ncredere? ├Än case ┼či ├«n terenuri. ├Änainte de a ├«ncerca o mic─â afacere, cei mai mul┼úi dintre rom├óni se g├«ndesc s─â cumpere bunuri imobiliare. ├Äntr-o economie, ├«ncrederea poate fi mai mult dec├«t un cuv├«nt magic. Poate fi un element-cheie. ├Äncrederea este un pariu care are ca miz─â viitorul. ├Än numele ├«ncrederii, consumatorii cump─âr─â mai multe bunuri, f─âc├«nd economia s─â creasc─â, ├«n numele ├«ncrederii, investitorii ├«┼či plaseaz─â banii ├«n afaceri. ├Äncrederea face mai mult dec├«t un plan de afaceri impecabil ┼či dec├«t cei mai buni avoca┼úi. ├Äncrederea ├«l face pe cump─âr─âtor s─â aleag─â o marf─â din raft. ├Äncrederea vine din suflet, nu doar din creier ┼či de aceea poate fi impulsul care s─â creeze un viitor atunci c├«nd ra┼úiunea spune c─â nu mai exist─â nici unul. Economia rom├óneasc─â are nevoie de ├«ncrederea rom├ónilor.

Zizi și neantul jpeg
Sistem și libertate
Am crescut ├«ntr-o lume ├«n care ceea ce ast─âzi consider─âm nevoi de baz─â erau, pe la sf├«r╚Öit de ani ÔÇÖ70 ╚Öi ├«nceput de ani ÔÇÖ80, privite drept suprastructuri. R─âsf─â╚Ťuri.
liceul sf sava bucuresti jpeg
Liceul avea coloane
Revederea colegilor și profesorilor dragi mi-a dat sentimentul mîngîietor că lucrurile ar putea deveni la fel de bune pe cît ni le imaginam noi în 1992.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
De ce nu-s românii ca francezii?
Cartea ╚Öi bagheta mi s-au p─ârut dou─â lucruri indispensabile ├«n Fran╚Ťa.
p 19 Sylvie Germain WC jpg
Sindromul ╚śarikov
Nu este vorba doar despre o lips─â de educa╚Ťie, ci ╚Öi despre voluptatea unei agresivit─â╚Ťi manifestate zi de zi, pe re╚Ťelele de socializare, care au devenit nu doar un spa╚Ťiu bun pentru defularea nervilor, ci gazd─â generoas─â acestei forme josnice de violen╚Ť─â.
p 20 Gustave Thibon jpg
O lumin─â asupra imediatului
Pentru Putin ┼či adep┼úii lui, persoanele, fie ele ucrainene ori ruse, civili ori combatan┼úi, s├«nt nimic.
Theodor Pallady jpeg
Scopul meu ești Tu
Un adevărat apostol al dialogului, un maestru al incluziunii și un campion discret al cercetării Celuilalt, cu sau fără majusculă.
p 24 A  Vrana jpg
Cu ochii-n 3,14
Poli╚Ťia din Cehia este ├«n c─âutarea unui ho╚Ť care are obiceiul s─â intre prin case, f─âr─â a se sinchisi de prezen╚Ťa locatarilor. Se spune c─â se uit─â la ace╚Ötia ├«n timp ce dorm.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (II)
Dar poate c─â mai mult dec├«t plimbarea ├«n sine conta acel ÔÇ×├«mpreun─âÔÇŁ.
p 19 jpg
Cultul virginit─â╚Ťii
Ideea c─â virginitatea fizic─â atest─â puritatea ╚Öi inocen╚Ťa dep─â╚Öe╚Öte grani╚Ťele religioase, devenind un construct social ╚Öi ipocrit prin care unei femei i se anuleaz─â calit─â╚Ťile morale ├«n favoarea celor fizice, ajung├«nd s─â fie pre╚Ťuit─â mai degrab─â integritatea trupului dec├«t mintea ╚Öi sufletul.
p 20 San Filippo Neri WC jpg
Despre creștinism și veselie
Multe dintre textele clasice ale cre╚Ötinismului dovedesc o rela╚Ťie ├«ncordat─â pe care Sfin╚Ťii P─ârin╚Ťi o ├«ntre╚Ťineau cu r├«sul.
ÔÇ×Voi cine spune┼úi c─â s├«nt?ÔÇť O┬ápledoarie jpeg
Migdalul lui Origen
Editat, tradus, redescoperit ├«n bog─â╚Ťia ╚Öi autenticitatea sa ├«n ultimul secol, Origen revine de fiecare dat─â ├«n aten╚Ťia cititorilor cu o ├«nnoit─â putere de atrac╚Ťie.
Zizi și neantul jpeg
Dacia roșie
Era o oază, într-o vreme în care lucrurile se degradau pe zi ce trecea: la cantina de acolo se putea mînca bine și ieftin, ba chiar și cumpărai una-alta pentru acasă, uneori.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
La Gala╚Ťi, o candidat─â a fost surprins─â ├«n timp ce ├«ncerca s─â fraudeze examenul de bacalaureat cu un pix-telefon. Avea 45 de ani ╚Öi era absolvent─â a unui liceu particular, la frecven┼ú─â redus─â.
41580801101 373a7ea5c2 c jpg
Oamenii fac orașele
Paradigmei moderniste de produc╚Ťie a noilor cartiere, Jacobs ├«i opune observa╚Ťia direct─â ╚Öi studiul la firul ierbii, sau la bordura trotuarului, a vie╚Ťii urbane.
Zizi și neantul jpeg
Ro╚Ťi ╚Öi vremuri
Trebuia s─â m─ân├«nci nu ╚Ötiu c├«╚Ťi ani numai iaurt ╚Öi s─â economise╚Öti, s─â pui bani la CEC ca s─â-╚Ťi po╚Ťi cump─âra o Dacie.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Aix-Les-Bains și tinerii francezi de 70 de ani (I)
├Än Aix zilele de var─â se mi╚Öc─â ├«n ritm de melc, par nesf├«r╚Öite, exact ca acelea din vacan╚Ťele copil─âriei.
E cool să postești jpeg
Tastatura sau creionul?
Este un avantaj real acest transfer al informa╚Ťiilor direct pe dispozitivele elevilor?
p 20 WC jpg
Religiile manevrate de dictatori
Sîntem înconjuraţi de spaţii unde religia e folosită în beneficiul unor regimuri antiliberale: Rusia lui Putin, Turcia lui Erdogan, Ungaria lui Orbán.
Theodor Pallady jpeg
Discretul eroism al modera╚Ťiei
Nu prea cunoaștem opera românilor americani, iar numele care circulă simultan în cele două culturi provin cu precădere din zona umanistică.
p 23 Lea Rasovszky, Bubblegun of Sweet Surrender (Soft War) I  Codre jpg
p 24 A  Damian jpg
Cu ochii-n 3,14
Dup─â ce, cu o s─âpt─âm├«n─â ├«n urm─â, doi lei au ├«ncercat zadarnic s─â evadeze din gr─âdina zoologic─â din R─âd─âu╚Ťi, un ╚Öarpe mai norocos a p─âtruns ├«n Spitalul Or─â╚Öenesc din Bal╚Ö.
Zizi și neantul jpeg
Mare, pofte, necuprins
Tocmai ─âsta era hazul vacan╚Ťei: ├«mpletirea ciudat─â de pofte concrete ╚Öi vis─âri abstracte. Figurau, cu toatele, ├«ntr-un meniu pestri╚Ť ╚Öi cu preten╚Ťii.
ÔÇ×Am avut coviduÔÇÖ!ÔÇŁ, iar ÔÇ×de murit, murea oricum   ÔÇŁ jpeg
Vacan╚Ťe de alt─âdat─â
Nu pot vedea mai multe, însă sînt convinsă că au și bomboane străine sau ciocolată, poate că au și gume cu surprize.
E cool să postești jpeg
S-o fi sup─ârat pe mine?
Ca s─â nu ÔÇ×supereÔÇŁ aceast─â societate, foarte multe femei ajung s─â fie prizoniere ale unor prejudec─â╚Ťi pe care ╚Öi le autoinduc, perpetu├«ndu-le, uit├«nd de cele mai multe ori de ele ├«nsele.

Adevarul.ro

image
O actri┼ú─â rom├ónc─â adoptat─â de un cuplu britanic ┼či-a rev─âzut mama la 34 de ani dup─â ce a fost l─âsat─â ├«ntr-un orfelinat
O actri┼ú─â foarte apreciat─â ├«n Marea Britanie ┼či fost─â prezentatoare la BBC Radio York ┼či BBC Country File Live, Adriana Ionic─â are o poveste de via┼ú─â tulbur─âtoare ┼či demn─â de un film.
image
SARS-CoV-2 continu─â s─â fac─â ÔÇ×puiÔÇť. Ultimul este ┼či cel mai infec┼úios
Noua subvariant─â BA 2.75 a coronavirusului este de cinci ori mai infec┼úioas─â dec├ót varianta Omicron ┼či provoac─â deja ├«ngrijor─âri ├«n r├óndul speciali┼čtilor independen┼úi.
image
Momentul ├«n care Roxana Donisan a fost atacat─â de rechin a fost filmat de un turist.┬áÔÇ×A ajuns p├ón─â la geamandur─â, acolo a ├«nh─â┼úat-o rechinulÔÇť
P─ârin┼úii Roxanei Donisan, rom├ónca ucis─â ├«n Egipt de un rechin, au povestit c─â fiica lor a g─âsit oferta de vacan┼ú─â ├«n sta┼úiunea Hurghada ├«n ultima clip─â ┼či a ocupat singurul loc r─âmas liber ├«n avion. Acum a┼čteapt─â s─â ajung─â acas─â trupul ne├«nsufle┼úit al singurului lor copil.

HIstoria.ro

image
Cine a detonat ÔÇ×Butoiul cu pulbere al EuropeiÔÇŁ la ├«nceputul secolului XX?
După Războiul franco-prusac, ultima mare confruntare a secolului XIX, Europa occidentală și centrală se bucurau de La Belle Époque, o perioadă de pace, stabilitate și creștere economică și culturală, care se va sfârși odată cu începerea Primului Război Mondial.
image
Diferendul româno-bulgar: Prima problemă spinoasă cu care s-a confruntat România după obţinerea independenţei
Pentru Rom├ónia, prima problem─â spinoas─â cu care s-a confruntat dup─â ob╚Ťinerea independen╚Ťei a fost stabilirea grani╚Ťei cu Bulgaria.
image
Controversele romaniz─ârii: Teritoriile care nu au fost romanizate, de╚Öi au apar╚Ťinut Imperiului Roman
Oponen╚Ťii romaniz─ârii aduc mereu ├«n discu╚Ťie, pentru a combate romanizarea Daciei, acele teritorii care au apar╚Ťinut Imperiului Roman ╚Öi care nu au fost romanizate. Aceste teritorii trebuie ├«mp─âr╚Ťite ├«n dou─â categorii: acelea unde romanizarea ├«ntr-adev─âr nu a p─âtruns ╚Öi nu ÔÇ×a prinsÔÇŁ ╚Öi acelea care au fost romanizate, dar evenimente ulterioare le-au modificat acest caracter. Le descriem pe r├ónd.