Renovarea spitalelor - realitate şi promisiuni

Publicat în Dilema Veche nr. 257 din 21 Ian 2009
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

Condiţiile din spitalele din România sînt încă foarte proaste. După aproape 20 de ani de reforme, majoritatea arată jalnic, iar temerea că dintr-un spital poţi ieşi mai bolnav decît ai intrat este încă îndreptăţită. Niciodată parcă nu sînt fonduri suficiente, nici pentru renovare, nici pentru investiţii de structură (cum ar fi cazul de acum cîţiva ani al gardului ce împrejmuia Spitalul "Obregia"). Spitale importante din ţară nu sînt considerate a fi "prioritare" pentru a primi aceste fonduri (cazul Spitalului de Cardiologie din Covasna). Aparatura este învechită, curăţenia lasă de dorit şi, de multe ori, pînă şi medicamentele vitale lipsesc cu desăvîrşire din farmaciile spitalelor. Acolo unde Guvernul şi autorităţile par a se declara depăşite de situaţie, atît la nivel de management, cît şi la cel financiar, au început să dea însă roade proiectele independente de stat, proiecte aparţinînd unor ONG-uri şi fundaţii non-guvernamentale. Fostul Budimex şi Scheherazade A fost donat poporului român de către Guvernul polonez, după cutremurul din 1977, numindu-se iniţial Spitalul Polonez. Apoi a fost cunoscut drept Budimex. Acum, unul dintre cele mai mari spitale de copiii din România poartă numele primei femei-savant care a luat Premiul Nobel: "Marie Sklodowska Curie". Însă, în clădirea cu şapte etaje, aflată pe B-dul Brâncoveanu, unde anual pot fi trataţi peste 50.000 de copii din întreaga ţară, condiţiile nu erau prea mult diferite de realitatea tristă care bîntuie prin majoritatea spitalelor din România. Deşi Ministerul a alocat fonduri, lucrările au trenat, iar schimbarea radicală nu părea a se face simţită pînă de curînd, cînd această realitate avea să fie schimbată, dacă nu prin programele de investiţii ale Ministerului Sănătăţii, prin proiecte independente, susţinute de oameni de afaceri sau de companii comerciale, puternice financiar. Este vorba de un program iniţiat de către Fundaţia Scheherazade, în luna iunie a anului 2007. Lucrările de renovare, povesteşte preşedinţele fundaţiei, Wajila Haris, au fost demarate în luna august a aceluiaşi an, urmînd să se termine anul acesta. Ce v-a determinat să alegeţi această direcţie de implicare (bănuiesc că au fost totuşi nişte eforturi financiare destul de mari)? Am văzut condiţiile din spital care nu erau foarte bune şi am hotărît să facem ceva în acest sens. Cînd am prezentat proiectul donatorilor mei, aceştia au fost foarte interesaţi să se implice deoarece era într-adevăr nevoie. Am mers cu proiectul la mai mulţi parteneri şi toţi au acceptat să se implice. Aş dori să-i enumăr şi să le mulţumesc încă o dată pentru sprijinul acordat: Colgate, Petrom, Philips, Romstal, LG, Orange, Vodafone, Enel, Carrefour, Romtelecom, AutoItalia, Mega Image, METRO, Copper Beach, Fortune Group, Porsche România, Apa Nova, Rompetrol, Avicola Buzău. În ce constă exact acest proiect? Proiectul constă în lucrări de renovare în conformitate cu standardele europene: materiale antibacteriene pentru podea, vopsea antibacteriană pentru pereţi, geamuri şi uşi noi, instalaţie de încălzire nouă, instalaţii moderne de iluminat, aparate de aer condiţionat în fiecare salon, frigidere, alarme contra incendiilor. În ce etapă sînteţi şi cînd credeţi că va fi terminat? Pînă în acest moment trei etaje sînt gata şi date în folosinţă, se execută lucrări la un alt etaj. Urmează să fie renovate şi ultimele două etaje pînă la 1 iunie anul acesta. Ministerul Sănătăţii a fost implicat? În ce măsură? Cu Ministerul Sănătăţii avem un parteneriat, ajutîndu-ne cu autorizaţiile pentru accesul şi lucrările din spital. În ceea ce priveşte renovarea spitalelor din România, credeţi mai degrabă în planul non-guvernamental, decît în cel guvernamental? Eu cred într-o combinaţie între cele două sectoare, unul nu poate funcţiona fără celălalt, sînt ca roţile unei maşini. Acestea trebuie să lucreze împreună pentru rezultate optime, iar proiectul nostru este cel mai bun exemplu de parteneriat public-privat. Etajul V La finele anului trecut a fost renovat etajul V al spitalului, unde se află Secţia de Oncologie. Dacă prima etapă, renovarea Secţiei de Chirurgie, a fost finanţată în 2007 de către compania Colgate Palmolive, de data aceasta, finanţatorul a fost Fundaţia Vodafone. Fiind vorba de o fundaţie asociată unei companii de telefonie mobilă, întreb dacă implicarea sa a fost mai mult o interfaţă pentru publicitate. Directoarea, Elena Şerban, îmi răspunde că de fapt este vorba, în primul rînd, de o organizaţie non-guvernamentală cu statut caritabil, "distinctă de operaţiunile comerciale ale companiei". Deşi activitatea este finanţată în mare parte de către compania de telefonie (dar şi de către angajaţii companiei care contribuie voluntar la fonduri, prin donaţii lunare din salariu, la care se adaugă şi donaţii anuale din partea Fundaţiei Grupului Vodafone), de la înfiinţarea sa, în urmă cu zece ani, organizaţia a investit peste 4 milioane de euro, în sute de programe de caritate şi asistenţă socială, dintre care un milion de euro au fost alocaţi în special pentru susţinerea programelor de asistenţă medicală, pentru investiţii în aparatura medicală - cardiotocografe, monitoare pentru funcţii vitale, ecografe şi incubatoare performante - pentru spitale din Bucureşti, dar şi din ţară. "Cunoşteam de multă vreme, ca orice locuitor al României, problemele cu care se confruntă sistemul sanitar din ţara noastră" - povesteşte Elena Şerban. "Am început cu această zonă de pediatrie, maternităţi şi spitale pentru copiii din Timişoara, din Iaşi şi Bucureşti, unde am donat aparatură de strictă necesitate." Echipamentele noi, donate de fundaţie, păreau, datorită aspectului şi funcţionalităţii moderne, "nelalocul" lor în peisajul deprimant al spitalelor, iar "doctorii erau fericiţi că nu mai erau nevoiţi să-şi trimită pacienţii în alte părţi, chiar în străinătate, pentru anumite intervenţii pe care, din lipsă de aparatură, nu puteau să le facă în propriul lor spital". Publicitate sau nu, schimbarea la faţă este confirmată: atît la Secţia de Chirurgie, cît şi la Secţia de Pediatrie-Oncologie din cadrul Spitalului "Marie Curie", a luat naştere o nouă realitate, aparţinînd de data aceasta unei "normalităţi" care ar trebui să existe în toate spitalele dintr-o Românie europeană. În primul, rînd secţia este amenajată şi dotată "în conformitate cu toate standardele europene", sintagmă care sună aproape ca o poezie, atît în urechile micilor pacienţi, ale părinţilor, cît şi ale personalului care lucrează aici. Deşi pe părinţii care au copiii internaţi aici nu-i poţi întreba "e mai bine acum?", realitatea obiectivă îţi răspunde din punctul de vedere al condiţiilor: dacă pînă mai ieri exista un singur duş la cîteva saloane, acum vorbim de 25 de saloane noi, camera şi duşul. Dacă generaţii de copii şi-au dus suferinţa în paturi vechi, cu saltele rupte, acum vezi peste tot paturi noi, ca acelea din filmele americane, dotate cu rotiţe pentru o mai bună şi mai rapidă transportare. Dacă înainte, pe jos era doar un ciment rece, acum secţia este străbătută de un linoleum făcut special pentru spital, un linoleum steril. Acum camerele au jucării, frigider, televizor şi baie. "Clădirea a fost de la bun început prost gîndită. Avea doar nişte saloane mari, în care se aglomerau zeci de paturi, unul lîngă altul, baia era abia în capătul culoarului şi totul avea un aspect deprimant şi total nefuncţional" - povesteşte Elena Şerban. Transformarea la faţă a implicat aşadar mai mult decît o simplă zugrăvire a pereţilor, curăţenie şi dotare cu aparate: s-a regîndit şi s-a realizat o întreagă restructurare funcţională a etajului. S-au renovat de asemenea şi saloanele asistentelor pentru că - spune directoarea fundaţiei - "este vorba de nişte cadre medicale care stau acolo mai mult decît stau acasă." Renovare în şapte luni În timp ce majoritatea spitalelor din Bucureşti şi din ţară care primesc fonduri ministeriale de renovare petrec ani buni pînă la finalizarea lucrărilor, restructurarea Secţiei de Oncologie de la Spitalul "Marie Curie" nu a durat decît cîteva luni, din aprilie pînă în noiembrie. S-au alocat fonduri de peste 200.000 de euro pentru lucrările de restructurare, alte zeci de mii pentru achiziţionarea mobilierului, iar 75.000 de euro au fost destinaţi achiziţionării de echipament medical performant pentru tratamentul endoscopic al afecţiunilor urologice şi al malformaţiilor congenitale, după cîte se pare, unic în Rom

Cea mai bună parte din noi jpeg
Vreau să mai verific o dată
Încerc să îmi spun, cînd nu dorm de grija tuturor lucrurilor care ar putea merge prost, că este doar o încercare a minții, care vede pericole peste tot, de a mă proteja.
Zizi și neantul jpeg
Parcul Tineretului
Așa am început să ne apropriem teritoriul parcului, colțișor cu colțișor și tufiș cu tufiș, și să nu ne mai temem de el.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Am vrut să scriu
despre sărăcie, dar am scris despre cîrciumi și despre hipsteri
Oameni tineri, relaxați, care par să nu fi muncit o zi în viața lor sau în nici un caz o muncă din asta mai de duzină, numai treburi fine, intelectuale.
p 20 jpg
Sărăcia lucrurilor. Despre felul de a vedea al celor simpli
Cei simpli se află în posesia unui adevăr pe care îl știu și copiii încredințați de ocrotirea părintească: aceea că lumea, în absența lui Dumnezeu, este prea fragilă pentru a putea exista.
E cool să postești jpeg
Violența contra profesorilor
„Violența împotriva profesorilor este în creștere”, titra la sfîrșitul anului trecut și Tagesschau un articol despre un sondaj recent, potrivit căruia „Insultele, intimidarea și atacurile fizice împotriva profesorilor au ajuns să fie la ordinea zilei în multe școli din Germania”.
foto BTC DV bis jpeg
Latina la bacalaureat
Se poate începe cu pasul just și minimal al reintroducerii latinei ca materie de bacalaureat.
p 24 S  Voinescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cîndva în anii ’70, Coreea de Nord a făcut o comandă de o mie de mașini Volvo, pe care nu le-a plătit nici pînă azi. La fiecare șase luni, suedezii le reamintesc să facă plata.
Zizi și neantul jpeg
Mame și mama
Nu mi-a plăcut niciodată prea mult ziua de 8 Martie.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce film revedem astăzi?
Revizionările ne oferă confort emo­țio­nal, ne dau un sentiment de control asupra vieților noastre și ne conectează cu tre­cutul.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Scriitorul – o specie sălbatică
Am prieteni scriitori care îmi zic: lasă, bre, că scriem pentru generațiile viitoare!
p 20 WC jpg
Nimbul după Bizanţ
Ortodoxia ca model de societate – centrat pe viaţa în Biserică, pe liturghie şi monahism – a fost un model viabil în secolele post-bizantine.
Theodor Pallady jpeg
Paradisul învățaților din actuala patrie a deconstrucției
Războiul cultural declanșat în marja postmodernității a exacerbat contrastul ideologic dintre Epoca Luminilor, moștenitoare a Renașterii umaniste, și Evul Mediu obligatoriu „întunecat”.
p 24 I  Morosan jpg
Cu ochii-n 3,14
Fără cîini cu capul scos pe geamurile mașinilor din Florida – asta vrea să obțină o propunere de lege.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Dispariții
Mai toate cărțile de self-help sugerează să te porți cu oamenii ca și cînd i-ai vedea pentru ultima dată.
Zizi și neantul jpeg
Mărțișoare
Originale și înduioșătoare în hidoșenia lor. Ba, de destule ori, chiar în frumusețea lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Fricile mici, „fricuțele”, cum le-ar numi casiera de la supermarket
Am mai spus-o, mă consider un om fricos și îi admir pe cei care în diferite situații, de război, de epidemie de ciumă, de revoltă populară, de activism, dau dovadă de curaj.
E cool să postești jpeg
Micii răsfățați, marii neadaptați?
Copilul nu s-a lăsat înduplecat, continuîndu‑și injuriile și micile violențe, cu o atitudine de zbir, impunîndu-și, în cele din urmă, autoritatea și ronțăind ciocolata.
p 20 R M  Rilke jpg
Despre credință și tandrețe. Pornind de la Rilke
Cum sînt însă cu putință versurile lui Rilke? Cum poate poezia să răstoarne lucrurile?
foto BTC DV bis jpeg
Mihai Șora: o amintire
Nu știu cum îi vor fi recitite cărțile peste ani, dar sînt convins că lecția senectuții sale va rămîne una a înțelepciunii pe care filosofia nu o poate atinge decît în carnea unei vieți.
p 24 G  Stoica jpg
Cu ochii-n 3,14
● Pentru cei cărora nu le plac englezismele, o reclamă a tradus îndemnul „Download your app!” prin „Dă-ți jos aplicația!”. Un îndemn care poate provoca în română mici stînjeneli pudicilor. (S. G.)
Cea mai bună parte din noi jpeg
Se întîmplă duminica
O soluție ar mai putea fi să faci din duminici zile în întregime pentru tine, în care urgențele altora să nu devină importante în orarul tău.
Zizi și neantul jpeg
Cei mai frumoși ghiocei
Pe scurt, erau cei mai frumoși și mai zdraveni ghiocei posibili.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E necesară singurătatea?
Totuși, există mai multe tipuri de singurătăți.
E cool să postești jpeg
Suma fără laude: mai încurajează școala dragul de învățătură?
Facultățile și universitățile au astfel un palmares bogat de absolvenți, indiferent de pregătirea reală a acestora.

Adevarul.ro

image
Grecul care i-a scăpat pe români de iobăgie. A fost de șase ori domn al Țării Românești și de patru ori domn al Moldovei
Constantin Mavrocordat este unul dintre cei mai reformatori domnitori fanarioți din Țările Române. A desființat „rumânia” în Țara Românească și „vecinia” în Moldova și a reunit Oltenia cu Țara Românească în 1739.
image
Cele mai răzbunătoare trei zodii. Nu uită, nu iartă și îți vor plăti pentru tot ce le-ai greșit
Se spune că răzbunarea e cea mai dulce consolare, dar și că iertarea este un cadou pe care ni-l oferim nouă înşine. Nu toată lumea e însă capabilă să ierte și, cel puțin pentru trei zodii, răzbunarea va fi, cel mai adesea, prima opțiune.
image
Garsonieră minusculă cu toaleta în dulap, la Cluj. Prețul este exorbitant: 53.000 de euro FOTO
Piața imobiliară clujeană nu încetează să uimească: după garsoniera de 11 metri pătrați pentru care se cereau 37.000 de euro, a urmat garsoniera cu toaleta „în dulap”, de 16 metri pătrați, pentru care se cer 53.000 de euro.

HIstoria.ro

image
Mândria națională – arma Ucrainei în război
Războiul declanșat de Vladimir Putin a arătat și o componentă importantă a relațiilor internaționale în secolul al XXI-lea, una a cărei vizibilitate a fost, până acum, scăzută, deoarece nimeni nu se mai aștepta la existența vreunui conflict armat pe teritoriul european.
image
Elena Ceaușescu a dat ordin să se dărâme cârciuma în care mergea socrul ei
Femeie cu suflet mic și foarte răutăcioasă, Elenei Ceaușescu îi plăcea să pună limite. Cumnații și nora nu o puteau vizita decât invitați. Nu l-a iertat nici pe Andruță – tată lui Nicolae Ceaușescu – care mai vorbea cu oamenii, la un țoi, despre problemele cotidiene. Sunt întâmplări relatate de Mirela Petcu și Camil Roguski, în cartea „Ceaușescu: adevăruri din umbră”.
image
Întâlnirea dintre Carol al României și Elena a Greciei şi Danemarcei
După despărţirea de Ioana Zizi Lambrino, principele moştenitor Carol e trimis într-o călătorie în jurul lumii, însoţit de colonelul Nicolae Condeescu.