Prea ca la țară

Publicat în Dilema Veche nr. 365 din 10 - 16 februarie 2011
Prea ca la țară jpeg

- despre cum au „invadat” bucureștenii satele -

Prin anii ’80, noi, copiii „de Bucureşti“ ce ne petreceam o mare parte din vacanţe desenînd cu creta şotroane şi „Frunz“ pe asfaltul din spatele blocurilor, îi invidiam pe copiii care aveau bunici la ţară. În primele zile ale anului şcolar le ascultam fascinaţi poveştile despre animale ce ni se păreau la fel de fabuloase ca cele din fantasy-urile de astăzi – calul, vaca, porcul, caprele –, precum şi păţaniile cu băştinaşii de vîrsta lor, triburi de sălbatici care populau acea lume paralelă cu a noastră. Ne închipuiam că era vorba despre o lume primitivă, din moment ce părinţii noştri nu aveau nici o tangenţă cu ea, preferînd „confortul“ apartamentelor meschine din blocurile de la oraş. De altfel, chiar şi în Bucureşti mulţi îşi vindeau casele cu curte, care erau greu de întreţinut şi riscau să fie oricînd demolate, pentru a se muta la bloc unde traiul era mai comod şi mai sigur. Iar cei care visau o căsuţă undeva departe de oraş riscau să semneze acte şi chitanţe „de mînă“ (în prezenţa a doi-trei „martori“), ajungînd la o înţelegere cu cîte un bade ameţit de ţuică, care putea să se răzgîndească oricînd după ce se trezea. Legea, care nu permitea deţinerea mai multor proprietăţi, le tăia elanul doritorilor de refugii în spaţiul campestru, aşa că o opţiune la îndemînă pentru vacanţe erau gazdele care, pentru o sumă modică, le puneau la dispoziţie casele lor.  

În anii ’90, „casa la ţară“ a devenit un vis realizabil. În schimbul a cîtorva milioane, puteai avea şura şi prispa ta, cu care te acomodai din plăcere, chiar dacă nu trăiseşi niciodată la ţară. Dintr-odată, fuga de lumea civilizată era de bonton, iar reîmprietenirea cu triburile de sălbatici de pe timpuri se transformase în negociere. În plus, confortul de la bloc nu mai inspira nimănui acelaşi entuziasm, iar gaura din acoperiş şi aprinderea focului în sobă reprezentau adevăratele provocări.

Coloniştii şi băştinaşii 

O comună, pe care agenţiile imobiliare au introdus-o de cîţiva ani încoace pe lista celor „cu potenţial“ de pe Valea Prahovei (e străbătută de un afluent al Prahovei, aşadar e „din zonă“), nu e raiul pe pămînt, însă are deal, „izvor de apă plată pe gratis“ (cum spune un bucureşten care îşi umple săptămînal bidoanele de 5 litri), verdeaţă, aer curat, adică tot ce-i trebuie orăşeanului stresat, pentru odihnă şi relaxare. În plus, are şi fiţe: cîteva vedete de televiziune, pe care nu le-a văzut nimeni niciodată pe uliţă, şi-au construit case aici. 

Sîmbătă pe la prînz, mai multe maşini cu numere de Bucureşti se înşiruie într-un cîrd în faţa celor două magazine mixte din centru. Locuitorii de weekend ai comunei, în şorturi şi şlapi, dau năvală la shopping, după ce şi-au făcut deja aprovizionarea de bază în hipermarketuri. Vînzătoarele ştiu deja ce se cumpără – berile la doză, sticle de vin, altele decît Babanul, platourile cu mici de la Metro, după ce, în restul zilelor săptămînii, au vîndut doar biscuiţi vărsaţi, bere la pet şi franzela locală de 60 de bani. Nu lipsesc nici whisky-ul pentru domni sau ţigările slims pentru domnişoare, iar orarul „prelungit“ este pînă la miezul nopţii. Cele două patroane ale buticelor rurale s-au orientat în funcţie de clienţi şi „fac oferta“. Ele au insistat şi pentru desfiinţarea bodegii de peste drum, pe motiv că „îi aduna pe toţi beţivii satului“, ceea ce dăuna imaginii comunei. „N-au decît să stea şi să beie acasă!“, a decretat tanti Flori. Ceea ce beţivii au şi făcut, pe la casele lor şi ale altora. De aceea, pe la orele serii îi poţi vedea atîrnaţi de bicicletele lor, întorcîndu-se de pe la crîşmele improvizate ad-hoc (şi tot de aceea nu poţi găsi un strop de ţuică de vînzare în comună, deşi e zonă de pruni). Din maşinile lor şmechere, bucureştenii îi claxonează, ca să se dea din drum, şi îi privesc cu un soi de compasiune, că „aşa-i la ţară!“. Pentru ei, vaca care se întoarce de la păşune sau biciclistul local beat e totuna.  

Tot spiritul de iniţiativă a celor două doamne, Flori şi Mari, a dus la „închiderea temporară“ a discotecii. „Ce ne trebe nouă discoteca asta de ţărani?“ ar fi spus doamna Mari, ştiind prea bine că generoşii ei muşterii nu-i vor trece niciodată pragul, că doar nu-i club. E adevărat că, cel puţin o dată pe lună, la discotecă ieşea cu o păruială ce ducea la implicarea Poliţiei rurale. „Cin’ o să mai cumpere case la noi în comună, dacă ne vede ţara la ştiri?“ 

Aproape jumătate din populaţia activă a comunei depinde în momentul de faţă de bucureşteni, pentru a supravieţui. Iar cealaltă jumătate îi urăşte de moarte. „Ce, au venit ei aci să ne facă nouă reguli?“, se agită ţîfnos Gigi, care e de cinci ani şomer şi nu a reuşit încă să se pripăşească pe la nici un bucureştean, decît ca zilier „pe la construit de căşi“ şi nu i-au dat nici măcar mîncare la prînz. La început, prin anii ’90, au fost ploieştenii, iar pe ei i-au acceptat de bine, de rău. Veneau cu Daciile, nu cu Audi sau cu BMW. „Erau de-ai noştri, de Prahova. Şi mai aveai de unde să-l iei... care cu rude la Brebu, care cu părinţi de prin Băneşti“, zice Gigi. „P-ăştia să-i ia dracu, că nu ştii cine sînt!“   

În momentul în care preţurile caselor de pe adevărata vale a Prahovei au devenit exorbitante, iar zona „de odihnă şi recreere“ s-a lărgit semnificativ, ploieştenii au început să vîndă, iar casele bătrîneşti s-au transformat în vile. „Coloniştii“ din Bucureşti sînt în general o populaţie paşnică, însă atitudinea lor este cea a omului care vine la plajă, îşi întinde prosopul, face o baie şi după aceea pleacă, fără să-l intereseze starea digului, sezonul guvidelui sau invazia de meduze. Nici administraţia locală nu încearcă să-i implice în vreun fel în viaţa satului, căci, în fond, nu sînt alegători.

Doamna Mari are două fiice, ambele măritate, dar disponibile. Una lucrează la doamna Nicolescu, „la flori“, a doua are grijă de curtea familiei Covaci care i-a promis că, dacă comuna „se dezvoltă“ şi îşi fac pensiune, o vor lua tot pe ea la bucătărie, după ce i-a servit cu plăcinta cu mere, reţetă personală. Cele două fiice primesc „un ajutor“ lunar (nu se poate numi salariu, căci sînt bani la negru), stabilit de comun acord şi, ori de cîte ori au ocazia, îşi introduc şi bărbaţii în „afacere“. Aşa că Gheorghiţă şi Nelu taie lemne, bat cuie, scutură nucii sau instalează antene parabolice contra cost, ori de cîte ori au ocazia, în rest, stau mai mult pe acasă şi comentează. Că nevestele lor prea robotesc toată ziua pentru 100 de lei, că „asta-i sclavagism pe faţă“ sau că (depinde de starea de spirit sau cantitatea de alcool băută pe prispă) le fac ochi dulci bărbaţilor bucureşteni. Pe de altă parte, Gheorghiţă îşi ţine maşina, în timpul săptămînii, în curtea familiei Covaci şi scuipă împreună cu un văr seminţe în foişorul pe care tocmai şi l-au construit (cu contribuţia lui, desigur), iar Nelu coseşte iarba, e adevărat, însă ţine fînul, destinat  vacii personale, în grajdul familiei Nicolescu, pe care îl au doar aşa, de decor, ca la Muzeul Satului. Iar cînd e vorba de lapte, vaca-i bolnavă. De altfel, şi cînd e vorba de cosit, Nelu nu prea are chef, că „nu-i coaptă iarba“. Bucureşteanul nici măcar atîta lucru nu ştie şi îşi bate joc de fînul lui.  

Tensiunile care apar între bucureşteni şi „angajaţii“ lor rurali sînt inevitabile. Iar dacă îi trădezi pe unii şi-i concediezi, iar mai apoi apelezi la vecinii lor care, la o primă impresie, sînt oameni cinstiţi şi cumsecade, tot satul va fi într-un fel sau altul împotriva ta. Abia duminică seara, cînd bucureştenii pleacă, bîrfele vor căpăta amploare, iar vecinii vor face pace, ajungînd la concluzia că veneticii nu au alt scop decît să-i învrăjbească pe unii împotriva altora, împărţind în dreapta şi în stînga cu bani. Însă, peste o săptămînă, copiii din sat vor fi din nou îmbrăcaţi cu hainele unor copii din Bucureşti, care sînt deja mari, pe uliţe va fi din nou plin de cîini corciţi cu pekinezi şi bichoni, iar ospitalitatea locală va căpăta din nou o voce mieroasă: „Cînd am văzut cum e timpul ăsta, am crezut că nu veniţi. Bine că aţi venit să vă mai odihniţi şi pe la noi, la ţară. Să nu vă aduc un borcan cu zacuscă?!“.  Aşadar, e sîmbătă puţin după prînz, iar unicul deal verde al comunei se învăluie treptat în fumul grătarelor cu iz de Cora sau de Carrefour. Doamna Nicolescu îşi admiră florile, familia Covaci dezleagă rebus în foişor. Gheoghiţă şi Nelu stau îmbufnaţi şi nebăuţi pe la casele lor, pentru că soţiile nu şi-au primit încă „salariile“. Deocamdată nu vor să-şi vorbească, din cauza conflictelor de interese. Însă fiul cel mare al lui Nelu are chef de distracţie. Şi cum bodegă nu mai e, discotecă nu mai e, iese cu motoscutter-ul său second-hand pe uliţă. Ambalează motorul, aşa ca în „filmele alea cu speed“ pe care le-a văzut la televizor, după care face ture de plictiseală. În sus şi în jos, pe uliţă. Doamna Nicolescu se uită peste gard contrariată. Familia Covaci se încurcă la rebus, la un cuvînt banal. Însă turele continuă, iar toată povestea asta cu viaţa la ţară nu mai are nici un sens. În momentul în care domnul Covaci ia atitudine şi începe să protesteze din foişor, Gheorghiţă atît aşteaptă. Pune manele la maximum (oricum ar fi făcut-o, dar mai pe seară). Nelu, în schimb, iese la poartă. „De ce faci gît? Ce,-i uliţa ta? Du-te dreacului la Bucureşti, dacă nu-ţi place aicea, la noi. Ce, io te-am chemat să vii?“ Gheorghiţă preferă să nu se implice în scandal, însă, dinspre curtea lui vine, ca în reclama în care un puşti îl provoacă pe Moş Crăciun, să-şi facă apariţia cu aroma unei cafele, un suav miros de coteţ de porci.

imagine principala jpg
De la filmele clasice cu scene de cazinou la sloturi online care împrumută teme și efecte cinematografice
Casino (1995), Rain Man (1988), Ocean's Eleven (2001), Casino Royale (2006) și The Hangover (2009) sunt doar câteva dintre producțiile de cinema celebre care au prezentat scene emblematice din sectorul cazinourilor.
alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa jpg
Alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa?
Există obiecte pe care avem impresia că le cunoaștem înainte de a le fi atins vreodată. Le recunoaștem forma, le anticipăm greutatea, le atribuim o istorie și, uneori, chiar o personalitate.
imagine principala jpg
Dilema pariurilor sportive - noroc sau cunoaștere?
Cât de mult putem anticipa un rezultat sportiv și unde începe, de fapt, hazardul?
poate o vedeta sa parieze online fara sa fie recunoscuta jpg
Poate o vedetă să parieze online fără să fie recunoscută?
Pentru vedetele din România, telefoanele fanilor fac parte din viața de zi cu zi. O plimbare prin mall ajunge pe Instagram, o cină la restaurant devine subiect pentru site-urile mondene, iar o vizită într-o agenție stradală poate apărea pe rețelele sociale înainte de fluierul final
dilemaveche winner jpg
Fascinația lucrurilor gratuite: de ce o ofertă ne poate schimba decizia de cumpărare
Un produs oferit cadou, transportul gratuit sau o lună de abonament fără costuri pot influența rapid decizia unui consumator.
dilemaveche 888 jpg
Norocul, între superstiție și probabilitate: de ce continuăm să credem în numere norocoase
Unii oameni evită numărul 13, alții aleg mereu cifra 7 sau consideră anumite date favorabile pentru decizii importante. Credința în numere norocoase există în numeroase culturi și continuă să influențeze comportamentul oamenilor, chiar și într-o societate în care matematica și statistica sunt...
historia(1) jpg
Între ecrane și conversație: locul șemineului în ritualurile unei seri acasă
Într-o seară obișnuită, sufrageria poate găzdui mai multe lumi care nu se întâlnesc. Cineva urmărește un film, altcineva răspunde la mesaje, iar o a treia persoană caută, fără prea mult succes, începutul unei conversații. Nimeni nu este neapărat nepoliticos.
imagine principala png
Tehnici tradiționale de prelucrare a lemnului, redescoperite la Festivalul internațional DRANICA din Sighetu Marmației
Dacă întrebi un meșter care lucrează cu lemnul cum alegi un arbore bun pentru șindrilă, fii pregătit să ai timp să îl asculți. Vei auzi o poveste întreagă. Îți va spune pe ce versant a crescut, în ce perioadă a fost tăiat, ce vârstă avea, de ce l-a ales și așa mai departe.
imagine principala jpg
Divertismentul digital după 2030: cum ar putea evolua platformele online în următorii ani
Ținând cont de viteza spectaculoasă de evoluție a tehnologiei, cu impact direct asupra divertismentului digital, a anticipa cum va arăta acest sector peste mai mulți ani este o provocare deloc simplă chiar și pentru specialiștii din industria de entertainment.
e1940afd872dd2b58aab38a6da3183985c jpg
Hygge în stil românesc: 7 idei pentru o casă caldă și primitoare toamna
Toamna se întunecă mai devreme, temperaturile scad și petreci tot mai mult timp acasă. E momentul perfect să transformi livingul, dormitorul sau bucătăria în locuri în care chiar îți face plăcere să stai. Și nu ai nevoie de renovări sau de un buget mare
WhatsApp Image 2026 10 15 at 10 37 29 (1) jpeg
De ce merită să-ți traduci cartea într-o altă limbă
Să scrii o carte durează luni sau ani. Să o publici presupune alte câteva etape, de la editare și corectură până la copertă, tipar sau distribuție. După toate acestea, traducerea poate părea un lux pe care îl lași pentru mai târziu.
1790680973 KE7j jpg
Cultura organizațională se vede și în mobilierul de conducere
Se vede cultura organizațională și în mobilierul de conducere sau e doar o chestiune de gust? Data viitoare când intri într-o companie, fă un exercițiu simplu: uită-te la scaune.
spatiu de lucru jpg
Ordinea materială ca formă de gândire: despre organizarea spațiilor de lucru
Există încăperi în care lucrurile par așezate fără o regulă și totuși cineva știe imediat unde să găsească orice obiect. Există și spații impecabile în care fiecare căutare începe cu o întrebare. Între aceste două situații se află o diferență care nu ține doar de estetică.
pexels artbovich 6980564 jpg
Bucătăria modulară, pas cu pas: cum o compui fără să greșești
O bucătărie modulară se compune ca un joc de cuburi: alegi modulele, le așezi unul lângă altul și obții exact frontul care îți trebuie.
GettyImages 1311472388 jpg
De la economii la finanțare: rolul contului bancar în accesarea creditelor
Drumul de la economisire la finanțare nu începe în momentul în care completezi o cerere de credit.
Dilemaveche ro jpg
Accesul la produse financiare se mută online: cont bancar, credite și carduri
Accesul la produse financiare se mută tot mai mult din sucursale în aplicații și platforme web.
sos bolognese png
De ce sosul bolognese nu se face niciodată în grabă și de ce merită așteptarea
Un ragù bolognese bun nu se construiește din grabă, ci din timp, tehnică și echilibru. De la sofrito până la rolul vinului și al laptelui, diferența dintre o simplă pastă cu sos de carne și un bolognese autentic stă în felul în care fiecare ingredient este tratat.
GettyImages 1281297414 jpg
Vacanțele din septembrie: cum plătești inteligent în țară și în străinătate
Plata inteligentă în vacanțele din septembrie presupune utilizarea instrumentelor bancare digitale pentru a evita comisioanele nefavorabile de schimb valutar, taxele neprevăzute la ATM și riscurile de securitate asociate numerarului
Dilemaveche ro jpg
Bankingul viitorului: cont online, credit și card de credit în câteva clickuri
Îți amintești vremurile în care deschiderea unui cont bancar înseamnă o dimineață întreagă pierdută la ghișeu, cu rând, cu formulare completate de mână și cu o programare stabilită cu două săptămâni în avans?
Articol Dilema jpg
Cum te ajută aplicațiile bancare să gestionezi mai bine cheltuielile din sezonul de toamnă
Aplicațiile bancare pot ajuta la gestionarea cheltuielilor de toamnă prin trei tipuri de funcții: urmărirea tranzacțiilor, organizarea banilor pe obiective și controlul plăților.
DilemaVeche (1) (1) jpg
De ce ne exfoliem atât? Scurtă istorie a obsesiei moderne pentru pielea „perfectă”
Într-o cultură care asociază tinerețea cu vitalitatea și frumusețea, apariția semnelor îmbătrânirii poate fi percepută negativ. Suntem evaluați, adesea fără să vrem, și prin felul în care arătăm, iar îngrijirea pielii a devenit pentru mulți un mod de a recâștiga senzația de ....
dilemaveche ro 258 0 jpg
A îmbătrâni nu este un diagnostic. Când schimbările de după 65 de ani merită evaluate medical
Există o formulă pe care o folosim cu o ușurință surprinzătoare atunci când vorbim despre părinții sau bunicii noștri: „E de la vârstă.”
inkstar 04 jpg
După un piercing, primele zile contează: ce merită să clarifici cu salonul despre îngrijirea de bază
Primele zile după un piercing sunt mai ușor de gestionat atunci când pleci din salon cu instrucțiuni clare, potrivite zonei în care a fost făcut și bijuteriei folosite.
1786610560 SAWn jpg
Blender Philips pentru smoothie-uri, supe și sosuri: ghid pentru rezultate constante
Îți place să începi dimineața cu un smoothie cremos, să mănânci la prânz o supă fină și să completezi cina cu un sos făcut în casă? Cu un blender potrivit, pregătești toate aceste lucruri rapid, fără complicații și fără să umpli bucătăria de vase.

Parteneri

De ce e singură acum Carmina Vârciu, fiica lui Liviu Vârciu
Carmina Vârciu iubește din nou, după despărțirea de fostul iubit. Fotografia prin care și-a dat de gol noua relație
Viața sentimentală a Carminei Vârciu pare să fi luat o turnură neașteptată. Fiica lui Liviu Vârciu a lăsat în urmă povestea de iubire cu fostul partener și pare pregătită să acorde o nouă șansă dragostei.
masina lovita de tren in campulung png
O mașină, lovită de locomotivă în Câmpulung. Trei persoane au ajuns la spital
O mașină a fost lovită de o locomotivă miercuri seară, 18 noiembrie, la o trecere la nivel cu calea ferată din municipiul Câmpulung, județul Argeș. Trei persoane au fost transportate la spital, toate fiind conștiente.
image png
Selecționerii României sortiți eșecului! Cele mai slabe rezultate pe banca tehnică după primele 6 meciuri: Gică Hagi, bilanț de uitat
De-a lungul anilor, mai mulți selecționeri au avut parte de începuturi dificile pe banca tehnică a României.
cub anamaria prodan reghecampf png
Ce a făcut Anamaria Prodan după ce l-a dat în judecată pe Reghecampf pentru abandon în familie: „Mă bucur că Bebeto o să-și primească banii!”. Fiul vedetei s-a mutat de acasă
Instanța de judecată ar fi pus poprire pe veniturile lui Laurențiu Reghecampf, iar actele ar fi fost trimise deja la FCSB, astfel că Laurențiu Reghecampf junior ar urma să înceapă să primească banii cuveniți.
Percheziții într un dosar de fraudă informatică (1) jpeg
„V-am identificat într-o tentativă de fraudă”. O nouă metodă prin care escrocii încearcă să obțină datele bancare ale românilor
Directoratul de Securitate Cibernetică avertizează asupra unei noi tentative de fraudă prin apeluri telefonice succesive. Atacatorii se prezintă mai întâi drept angajați ai unor operatori de telefonie mobilă, apoi susțin că sunt reprezentanți ai instituției și încearcă să obțină date personale.
traian basescu inquam jpg
Traian Băsescu: Marian Neacșu va fi „premierul executiv” al Guvernului. Ce rol îi mai rămâne lui Luca Niculescu
Fostul președinte Traian Băsescu susține că vicepremierul PSD Marian Neacșu va avea, în realitate, rolul unui „premier executiv” în actualul Guvern, în timp ce Luca Niculescu va ocupa funcția de premier.
image png
Cum a ajuns Marian Neacșu (PSD) să coordoneze 15 ministere și 11 structuri guvernamentale. Guvernul explică noua împărțire a puterii
Dan Cărbunaru, purtătorul de cuvânt al Guvernului, a explicat miercuri seară de ce vicepremierului Marian Neacșu i-au fost acordate atribuții extinse de coordonare și avizare în cadrul Executivului condus de Luca Niculescu.
liliana ruse facebook jpg
Jurnalista Liliana Ruse, mărturisire dureroasă despre lupta cu un cancer rar. „În curând nu voi mai putea munci”
Jurnalista și prezentatoarea Digi24 Liliana Ruse traversează o perioadă extrem de grea, după ce a fost diagnosticată cu o formă rară de cancer. Tratamentul pe care îl urmează este unul agresiv, iar efectele chimioterapiei îi afectează inclusiv mobilitatea.
podul crimeea jpg
Rusia acuză Olanda ca e de partea Ucrainei, după atacul asupra Podului Kerci. „Moscova a fost informată în mod corespunzător”
Ambasada Rusiei în Țările de Jos a acuzat miercuri, 18 noiembrie, autoritățile de la Haga că se implică în conflictul din Ucraina, după ce a redistribuit o postare a companiei Destinus despre atacul cu rachete RUTA asupra Podului Kerci din Crimeea.