Meseriaşul român

Publicat în Dilema Veche nr. 110 din 2 Mar 2006
Dilema veche la Timpul prezent   Ce vrei să te faci cînd vei fi mare? png

instrucţiuni de utilizare Tînjind după instalatorul polonez, rapid, ieftin şi eficace, încercăm să ne obişnuim cu ideea că trăim într-o ţară unde toată lumea se pricepe la orice. Conceptul "de şaibă" nu există, însă fiecare pretinde că ştie cum funcţionează întregul mecanism şi dacă ceva nu mai merge, se înghesuie ca să-şi dea cu părerea cum se repară. Eventual, dă şi cu ciocanul, iar apoi pleacă acasă pe şest cu jumătate din piese în buzunar. Piese vechi, ruginite şi inutile, dar pe care le depozitează cu grijă într-o debara, căci nu se ştie niciodată la ce-or să-i folosească. Cam ăsta-i "meseriaşul" român! Cîrpaciul Sandu e de meserie "om de serviciu". La scările II şi III. La scara I e administrator şi încasează bani de două ori pe săptămînă. În timpul său liber, Sandu bate covoare şi plimbă cîinii locatarilor. Însă nu datorită acestor paşnice ocupaţii este Sandu cel mai tare din parcarea din spatele blocului 21. E celebru pentru că "se pricepe". Şi se pricepe pe bani puţini! Din cînd în cînd îl poţi vedea pe Sandu oprit, în dreptul tomberoanelor cu gunoi, de vreo domnişoară, care începe să-i povestească pe un ton foarte serios despre nişte robinete. Şi tot arată cu gesturi largi, agitîndu-şi unghiile sale lungi şi roşii, cum curge şi pe unde curge. Sandu se scarpină în cap şi promite că va veni mai întîi "să constate". Apoi, doamna cu doi pekinezi îl abordează şi îl întreabă dacă e disponibil. "Pentru dvs. oricînd!" - zîmbeşte Sandu. Următoarea sa "misiune" este instalarea unei maşini de spălat, "numa' să-mi zici ce trebe să cumpăr!" - mai spune doamna. Sandu se scarpină pentru a doua oară în cap. "Mai bine nu cumpăraţi nimic, pen'că nu ştiţi exact ce. Am io un amic cu piese ieftine, stă chiar lîngă mine! Pot să vă aduc şi bon dacă vreţi!" Alţi clienţi nu întîrzie să apară, iar Sandu nu se dă în lături de la nimic, învîrtindu-se ca un titirez între scara I şi scara III, cu lada sa plină cu scule diverse. "Toţi clienţii mi-i fac pe prietenie" - zice Sandu, sorbind din bere la ora opt dimineaţa, chemat la o "vizionare", după ce a dat de înţeles că "se bagă" şi la gresie, şi la zugrăveală, de unul singur, şi că în zece zile e gata. "Că dacă n-ar fi pe prietenie, nu m-ar mai chema nimeni! Nu le cer mult şi pot aştepta pînă la pensie sau pîn' la salar'... Vă zic io că toate blocurile astea mă ştiu ca pe-un cal breaz!" Apoi aruncă o scurtă privire de "cunoscător" prin casa omului şi decide: "Vom începe cu gresia, de la uşă spre geam!". Promite că a doua zi la opt fix se va prezenta la noul job. Şi plata? Sandu tace misterios şi îi face "clientului" amical cu ochiul. A doua zi, Sandu nu vine şi nici nu e de găsit. Nu cară tomberoane, nu spală covoare, nu răspunde la telefon. Clientul îşi pierde ziua căutîndu-l. Spre seară, la mobil răspunde nevastă-sa şi îi comunică sec că lui Sandu i-a murit o mătuşă. Subit. După încă vreo trei zile, clientul îl reîntîlneşte întîmplător pe Sandu, prin parcare, plimbînd pekinezii doamnei de la cinci. Se preface că nu s-a întîmplat nimic. "Să ştiţi că nu v-am uitat! Mă apuc de mîine dimineaţă!" - promite din nou, de data aceasta fără chef. Clientul ia atitudine: "Sandule, dacă nu vrei să te bagi, pot găsi pe altcineva!" Sandu analizează situaţia. "Păi, la gresie nu m-aş băga! E mult de muncă şi-s bani puţini! Da' dacă vreţi la zugrăveală, cu toată plăcerea! Iar cu banii ne înţelegem noi, ce naiba! Pot să aştept pîn' la salar' că n-o fi foc!". Peste alte cîteva zile, o echipă "calificată" îşi face apariţia la uşa omului. Începe să pună gresia: de la geam spre uşă. Calfe şi zidari "Şeful" nu stă la discuţii. Se uită, măsoară, îşi notează, apreciază. Zece zile. Banii se negociază, însă se stabileşte pînă la urmă o sumă. Cere chiar şi un avans. A doua zi îşi prezintă echipa: fratele, cumnatul şi băiatul cel mare, elev de-a unşpea. Cu toţii se schimbă în "uniforme de lucru": tricouri pline de pete de vopsea, blugi rupţi sau pantaloni de trening. Apoi încep ciocănelile, bocănelile, uruielile. Clientul îşi aminteşte de un ultim amănunt: "Cum facem cu mîncarea?". "Şeful" e diplomat: "Păi, la fiecare casă, după cum se obişnuieşte!". Clientul pricepe ceva, ceva, căci la el acasă "se cam obişnuieşte". Cafea dimineaţa, o "gustare" consistentă la prînz, plus berea de cuviinţă, două pet-uri de doi litri pe zi. "Consumabilele" îl vor costa pe client aproape jumătate din "manoperă". Există şi zile cu cîrcoteli subtile. În timp ce-şi întinde pateul de ficat pe felia de pîine, "şeful" citeşte cu glas tare E-urile de pe ambalaj. "Nu-i de mirare că toată lumea moare de cancer, la ce porcării băgăm în noi!" Clientul "se simte", iar a doua zi face o incursiune în piaţă de unde aduce brînză "de ţăran", roşii, ceapă. Echipa se înveseleşte brusc. Totuşi "şeful", în timp ce dă agale cu bidineaua, povesteşte ceva despre nevoia de proteine a organismului. Exasperat, clientul cumpără un pui la rotisor. O singură dată, ca să dea de înţeles că e un om finuţ. După ce se îmbuibă cu pui, pe la prînz, "şeful" decretează că ziua de lucru s-a încheiat, căci are de rezolvat urgent nişte probleme personale acasă. Mai mult decît atît, încă din a doua zi de lucru, pe la zece, cumnatul scoate din buzunarul de la piept un "Dorele" mic şi trage o duşcă. "Sînt răcit!", îi explică el proprietarului şi-şi şterge nasul cu mîneca. Din a treia zi, dis de dimineaţă, pe cumnat îl va aştepta, lîngă cafea, "doctoria". În fiecare zi pe client îl aşteaptă o nouă listă. "Cinci saci de Murexim. Sînteţi siguri că nu trebuie să iau zece? Pentru orice eventalitate." "Ce să faceţi cu zece?!" se miră "şeful". "Cinci ajung sigur!". Peste trei zile, pe listă mai apar trei saci, alături de chitul de rosturi. "De care?". "De care o fi, toate-s bune!". Apoi, şeful studiază chitul cu scepticism şi oftează: "Exact p'ăsta nu trebuia să-l luaţi! E singurul care crapă!". Spre finalul "lucrărilor", "şeful" pune ochii pe tot felul de "troace" din casă şi începe să pună întrebări: "Mai aveţi nevoie de masa asta?", "Cît vă dau pe lustră?" etc. Se ajunge din nou la o "înţelegere": diverse obiecte în schimbul micilor retuşuri, cîteva găuri cu bormaşina, fixarea aplicelor etc. "Şeful" îşi încarcă "troacele" în maşină şi promite că "va presta" a doua zi. Dispare vreo săptămînă. Pînă la urmă, ca să-l încurajeze, clientul îi mai promite un bonus de un milion. Îşi promite că data viitoare se va apuca singur de treabă, ajutîndu-se de volumele apărute pe timpuri la Editura Tehnică, de genul "Cum să vă amenajaţi şi să reamenajaţi locuinţa!". Şi după ce va învăţa, se va oferi "să-i ajute" şi pe alţii. Şi uite-aşa, iau naştere "meseriaşii". Şi "cîrpacii"!

Cea mai bună parte din noi jpeg
Iubirea e testul pentru curaj
Cîteodată, îți dorești atît de mult unele lucruri încît, atunci cînd apar în viața ta, te temi că le-ai inventat chiar tu – credibil, pînă la ultimul detaliu.
Zizi și neantul jpeg
Stradale
Uneori, mai ales cînd e frumos afară, strada e pur și simplu bucurie. Te plimbi și te bucuri, fără să ai vreun motiv anume. Sau avîndu-le, de fapt, pe toate.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Ce șanse are copilul ăsta?
Probabil că vecina mea deduce doar că ne certăm și e îngrijorată din cauza asta.
E cool să postești jpeg
Simțire fără rațiune
„Azi, rețelele de socializare au impus emoția, în detrimentul rațiunii”
p 20 Minastirea Sfintul Mihail, Kiev WC jpg
Diferite diversităţi religioase
Întîlnirea religiilor cere, chiar mai intens decît politicul, cunoaşterea interlocutorului: cel din faţa ta şi Cel de deasupra tuturor.
Theodor Pallady jpeg
Religia în școală, o veche poveste
După mine, neîncrederea în autorități (partide politice, instituții publice, lideri) s-a transferat și în tabăra seculariștilor anticlericali.
p 24 D  Stanciu jpg
Cu ochii-n 3,14
L-am rugat pe Siri (aplicația cu funcție de „asistent personal”) să-mi spună istoria controversatei aplicații TikTok.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Vreau să mai verific o dată
Încerc să îmi spun, cînd nu dorm de grija tuturor lucrurilor care ar putea merge prost, că este doar o încercare a minții, care vede pericole peste tot, de a mă proteja.
Zizi și neantul jpeg
Parcul Tineretului
Așa am început să ne apropriem teritoriul parcului, colțișor cu colțișor și tufiș cu tufiș, și să nu ne mai temem de el.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Am vrut să scriu
despre sărăcie, dar am scris despre cîrciumi și despre hipsteri
Oameni tineri, relaxați, care par să nu fi muncit o zi în viața lor sau în nici un caz o muncă din asta mai de duzină, numai treburi fine, intelectuale.
p 20 jpg
Sărăcia lucrurilor. Despre felul de a vedea al celor simpli
Cei simpli se află în posesia unui adevăr pe care îl știu și copiii încredințați de ocrotirea părintească: aceea că lumea, în absența lui Dumnezeu, este prea fragilă pentru a putea exista.
E cool să postești jpeg
Violența contra profesorilor
„Violența împotriva profesorilor este în creștere”, titra la sfîrșitul anului trecut și Tagesschau un articol despre un sondaj recent, potrivit căruia „Insultele, intimidarea și atacurile fizice împotriva profesorilor au ajuns să fie la ordinea zilei în multe școli din Germania”.
foto BTC DV bis jpeg
Latina la bacalaureat
Se poate începe cu pasul just și minimal al reintroducerii latinei ca materie de bacalaureat.
p 24 S  Voinescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Cîndva în anii ’70, Coreea de Nord a făcut o comandă de o mie de mașini Volvo, pe care nu le-a plătit nici pînă azi. La fiecare șase luni, suedezii le reamintesc să facă plata.
Zizi și neantul jpeg
Mame și mama
Nu mi-a plăcut niciodată prea mult ziua de 8 Martie.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Ce film revedem astăzi?
Revizionările ne oferă confort emo­țio­nal, ne dau un sentiment de control asupra vieților noastre și ne conectează cu tre­cutul.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Scriitorul – o specie sălbatică
Am prieteni scriitori care îmi zic: lasă, bre, că scriem pentru generațiile viitoare!
p 20 WC jpg
Nimbul după Bizanţ
Ortodoxia ca model de societate – centrat pe viaţa în Biserică, pe liturghie şi monahism – a fost un model viabil în secolele post-bizantine.
Theodor Pallady jpeg
Paradisul învățaților din actuala patrie a deconstrucției
Războiul cultural declanșat în marja postmodernității a exacerbat contrastul ideologic dintre Epoca Luminilor, moștenitoare a Renașterii umaniste, și Evul Mediu obligatoriu „întunecat”.
p 24 I  Morosan jpg
Cu ochii-n 3,14
Fără cîini cu capul scos pe geamurile mașinilor din Florida – asta vrea să obțină o propunere de lege.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Dispariții
Mai toate cărțile de self-help sugerează să te porți cu oamenii ca și cînd i-ai vedea pentru ultima dată.
Zizi și neantul jpeg
Mărțișoare
Originale și înduioșătoare în hidoșenia lor. Ba, de destule ori, chiar în frumusețea lor.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Fricile mici, „fricuțele”, cum le-ar numi casiera de la supermarket
Am mai spus-o, mă consider un om fricos și îi admir pe cei care în diferite situații, de război, de epidemie de ciumă, de revoltă populară, de activism, dau dovadă de curaj.
E cool să postești jpeg
Micii răsfățați, marii neadaptați?
Copilul nu s-a lăsat înduplecat, continuîndu‑și injuriile și micile violențe, cu o atitudine de zbir, impunîndu-și, în cele din urmă, autoritatea și ronțăind ciocolata.

Adevarul.ro

image
„Capra cu trei iezi“, locul 1 pe Netflix. Publicul fie îl iubește, fie îl urăște: „Un film ce n-ar fi trebuit să existe“ FOTO
La fel ca alte pelicule românești lansate pe platforma de streaming, producția horror „Capra cu trei iezi“ a împărțit telespectatorii în două tabere.
image
image
Vremea se schimbă radical: un val de aer polar lovește România. Ce ne așteaptă: unde se anunță viscol și îngheț
Schimbare radicală a vremii. De astăzi, aerul tropical din nordul Africii va fi înlocuit treptat de o masă de aer rece, polar, dinspre nordul Europei. Se anunță frig neobișnuit, îngheț la sol și ninsori.

HIstoria.ro

image
Populația Bucovinei în perioada stăpânirii austriece
În perioada stăpânirii austriece s-au modificat substanțial atât structura etnică, cât și cea confesională a populației din Bucovina, iar efectul cel mai nefast a fost asupra populației românești.
image
Cauza morții lui Ludwig van Beethoven, dezvăluită de un studiu ADN / VIDEO
Examinarea unor mostre de ADN, extrase din câteva șuvițe de păr ale lui Ludwig van Beethoven, a dezvăluit cauza morții legendarului compozitor german.
image
Aventurile lui Landolfo Rufolo, un bancher medieval imaginat de Boccaccio
Deşi Landolfo este un personaj fictiv, numele familiei este cât se poate de real, Rufolo fiind, pe la 1280, una dintre cele mai bogate familii din sudul Italiei.