Liov, oraşul leului

Publicat în Dilema Veche nr. 575 din 19-25 februarie 2015
Liov, oraşul leului jpeg

Am plecat în zori, din Gara de Nord, cu trenul de Moscova. Gîndul că aş putea adormi şi aş rata staţia de destinaţie, Liovul, trezindu-mă abia la punctul terminus, în miezul Rusiei, mă neliniştea. Trenul Rassiyskie Jeleznîie Dorogi (Căile Ferate Ruse) avea wagon-lit-uri late, din tablă striată, şi coşuri de fum, care răspîndeau un miros dulceag-înecăcios de cărbune. Într-o clipă, ajunsesem de pe peronul familiar al Gării de Nord pe teritoriu rusesc: pe culoare erau afişe şi inscripţii chirilice, conductorii vorbeau doar ruseşte şi la capătul fiecărui vagon era un samovar industrial, cu manometre, robinete şi tot felul de ţevuşti, care aducea mai degrabă a cazan de apă caldă decît a ceainic. Grătarele de aerisire dintre compartimente, din tablă lustruită, erau ornate cu decupaje în formă de cruce, care aminteau de grila despărţitoare a unui confesional. În dreptul scărilor, lîngă cabina conductorului, se afla un cuptor cu cărbuni, pentru apă, căldură şi samovar. O adevărată gospodărie pe roţi, pregătită să străbată viscole şi taigale.

Pe la amiază, cînd ne pregăteam să mîncăm, trenul opreşte în Suceava. În compartiment intră un sud-coreean, care mergea la Moscova. Îi ofer un sandvici. Refuză politicos, explicînd că abia şi-a revenit dintr-o indigestie severă, pricinuită de ospitalitatea bucovineană, împănată cu ţuici, cîrnaţi, prăjeli şi ciorbe grase. După nici zece minute, scoate dintr-o pungă un cîrnat prăjit, gros şi rece, şi se apucă să-l mănînce tacticos, bucată cu bucată, privind absent pe fereastră.

Din cele 17 ore cît durează drumul, trei se petrec în staţia de frontieră Vadu Siret, unde trenul e echipat cu roţi pentru ecartament lat, rusesc. De jur-împrejur se văd numai mormane de boghiuri ruginite, zăpadă murdară şi cîini de pripas, mînjiţi cu funingine. Ceferişti necăjiţi, cu căciuli uşanca, fumează în ger. Nimeni nu coboară din vagoane. Trenul este ridicat pe cricuri uriaşe, vagon cu vagon, la mai bine de un metru înălţime. De sus, spinările cîinilor şi căciulile muncitorilor feroviari par alcătuite din aceeaşi materie. Mă uit pe geam şi beau dintr-o sticlă de tărie. Unul dintre ceferişti mă vede şi zîmbeşte cu alean. Mai tîrziu, cînd am revenit pe şine, se urcă în vagon şi îşi face de lucru pe lîngă compartimentul meu. Îi întind sticla. Se uită, să nu-l vadă conductorul, pune fiola la gură şi închide ochii. Se aude un singur gogîlţ; restul merge de la sine. În lichidul din sticlă se formează un sorb lung, subţire, neîntrerupt, ca într-o chiuvetă care se goleşte. Trec secunde lungi, în care omul nu mai respiră. Îl privesc tot mai îngrijorat. Observă şi se opreşte. Are chipul stacojiu şi ochii umezi. Îmi înapoiază sticla, mă priveşte cu tandreţe nesfîrşită şi coboară în frig.

Ne punem, în sfîrşit, în mişcare. În prima staţie ucraineană se suie o babuşka cu două traiste pline cu mîncare şi băutură: vareniki fierbinţi, cu cartofi, vişine sau varză, pelmeni cu carne şi sticle aburite de bere Baltika, rusească, şi Obolon sau Lvivske, ucrainene, învelite în ziare jilave. Ne spune că putem plăti cu orice valută. Cu 15 lei ne săturăm trei oameni. Aflu că babuştile cu merinde sînt o prezenţă clasică în trenurile ruseşti – din Vadu Siret pînă la Vladivostok.

Ajungem, aproape de miezul nopţii, în gara din Liov, curată, frumos renovată şi iluminată a giorno. Taxiurile sînt ca la noi, în anii ’90: mulţi „particulari“, fără preţuri la vedere, totul se negociază. Plătim de cîteva ori tariful normal, dar încă foarte puţin, şi ajungem la hotel.

Hotelul George, inaugurat în secolul al XVIII-lea şi reconstruit în stil neo-renascentist, în 1901, sub austrieci, domină Piaţa Adam Mickiewicz din centrul oraşului. Culoare imense duc spre camere înalte, în care au stat, de-a lungul vremii, celebrităţi amestecate, de la Casanova şi Franz Josef I, la Iuri Gagarin şi Jean-Paul Sartre, o seamă de muzicieni – Brahms, Ravel, Strauss, Liszt –, Balzac, Sienkiewicz şi mulţi alţii.

Oraşul impresionează prin amploarea şi buna conservare a centrului istoric. Din lipsă de bani sau dintr-un bun-simţ străin de lumea noastră, Liovul (şi, la fel, Cernăuţii) a rămas, în bună parte, intact. Nu vezi blocuri de sticlă sau fantezii post-socialiste, crescute peste noapte în locul vreunei case vechi. Cartierele cu blocuri şi uzine nu lipsesc, dar sînt hăt departe, fără să contamineze, arhitectonic, centrul. Liovul – de-a lungul vremii, polonez (Lwów), austriac (Lemberg), ucrainean (Lviv) şi sovietic (Lvov) – e un amestec de Cracovia, Viena şi Praga, sub un strat de praf sovietic. Trecutul unei foste metropole central-europene, ecumenică, bogată şi cosmopolită, centru comercial şi universitar, se combină straniu cu atmosfera anilor ’80 est-europeni, cu străzi cenuşii, caldarîmuri ciobite, tramvaie preistorice şi oameni posomorîţi. Explozia de buticuri şi magazinaşe pestriţe, cu mărfuri imprevizibile, comerţul stradal abundent şi preţurile minuscule amintesc, pe de altă parte, de anii ’90; iar anii 2000 sînt prezenţi prin faptul că nu lipsesc mall-urile, marile mărci şi firme, restaurantele internaţionale, turiştii, „expaţii“, renovările masive şi speranţele de integrare europeană. Ţara e hărţuită şi cu economia la pămînt, grivna devalorizîndu-se faţă de euro cu 100%, în ultimii ani, dar locuitorii oraşului lasă o impresie calmă şi civilizată, la nivel de trafic auto, cel puţin: maşinile opresc la trecerile de pietoni şi nu se aud claxoane isterice. Urme ale civilizaţiei imperiale, dresură sovietică sau simpla absenţă a latinităţii, nu ştiu.

Printre catedralele impunătoare greco-catolice, romano-catolice şi ortodoxe, se află o biserică armenească cu destin complicat. Reconstruită în 1723, pe locul primei clădiri din 1363, catedrala cu hramul Adormirii Maicii Domnului a fost renovată la începutul secolului al XX-lea. Închisă de sovietici în 1945, biserica a fost reconsacrată în 2003, în prezenţa, printre alţii, a lui Charles Aznavour. Pictura murală interioară a fost refăcută în anii 1920, în manieră Jugendstil, de pictorii polonezi Jan Henryk de Rosen şi Józef Mehoffer. M-a impresionat o frescă, pe partea stîngă a navei, cu procesiunea funerară a Sf. Odilon de Cluny. Năsălia e purtată de trei figuri alegorice – trecutul, viitorul şi prezentul – întruchipate de trei bărbaţi: unul cu chipul acoperit de o glugă, altul cu ochii închişi şi un al treilea, „prezentul“, de o frumuseţe profană, luciferică, ce priveşte, nefiresc, în afara picturii, spre privitor; este autoportretul, trufaş, al lui Jan Henryk de Rosen.

Războiului din est e discret-omniprezent. În parcurile din centru sînt campate corturi militare, gărzi patriotice patrulează neînarmate pe străzi, iar steagul roşu-negru, „sînge şi pămînt“, al vechii Armate Insurecţionale Ucrainene (UPA) – gruparea paramilitară a naţionaliştilor ucraineni, care a luptat atît împotriva sovieticilor, cît şi a naziştilor, în anii ’40, şi care urmărea întemeierea unui stat ucrainean naţional şi independent – e arborat la tot pasul. Imaginea lui Stepan Bandera – întemeietorul UPA, figură controversată a ţării, între erou naţional şi naţionalist feroce, un fel de „căpitan“ al Ucrainei, de un antisemitism, se spune, mai mult conjunctural decît fundamental-ideologic – se regăseşte la tot pasul, pe afişe stradale sau în magazinele turistice de suveniruri, pe căni, tricouri, scrumiere şi cutii de chibrituri. În fiecare local, cramă, cafenea sau restaurant, un anunţ avertizează că la nota de plată se va adăuga, cu voia clientului, o grivnă (echivalentul a 25 de bani româneşti), pentru ajutorarea armatei – bani destinaţi, se subliniază, pentru Crucea Roşie, pentru familiile soldaţilor şi pentru consilierea psihologică a victimelor de război.

Cu tematică militar-naţionalistă e şi crama „Kryjivka“ din Rynok, piaţa centrală a Liovului. Crama subterană e păzită de un gardian cu mitralieră butaforică, în spatele unei uşi cu vizetă. Dacă baţi, vizeta se deschide şi un chip bărbos şi stacojiu, de Sf. Petru abţiguit, îţi strigă Slava Ukraini! (Glorie Ucrainei!). Dacă ştii parola, şi anume Heroyam slava! (Slavă eroilor ei!), eşti lăsat înăuntru. Labirintul subteran e patrulat în permanenţă de indivizi în uniforme paramilitare. Printre ei aleargă nestingherite chelneriţe tinere cu halbe de bere, votci şi platouri cu gustări. Printre specialităţile casei se numără rît şi urechi de porc, crutoane de pîine neagră prăjite în ulei cu usturoi şi votcă cu miere. De cîteva ori pe seară sună alarma; luminile se sting şi are loc „razia“: indivizi cu lanterne confiscă orice obiect inscripţionat în rusă, carte, tricou, pachet de ţigări sau brichetă. Unul dintre coridoarele cramei a fost transformat poligon de tir cu puşca. Pentru cîteva grivne, primeşti zece plumbi şi poţi trage la ţintă în portretele lui Lenin, Stalin, Putin şi, desigur, Ianukovici. Obiectele confiscate simbolic, cu prilejul raziei, se restituie la ieşire.

Printre multele personalităţi născute în Liov se numără şi Sacher-Masoch. În cafeneaua care îi poartă numele poţi comanda, pe lîngă bere şi sandviciuri, lovituri de bici şi alte pedepse aspre. Trebuie comandat cu cumpătare, loviturile chiar se administrează. Un amic neamţ, neîncrezător şi înaripat de băutură, a cerut zece beri şi zece bice. Le-a primit pe toate, cu vîrf şi îndesat.

În berăria "Kumpel" se aude muzică interbelică galiţiană - imaginaţi-vă un Jean Moscopol cîntînd în poloneză -, iar panourile de lemn dintre mese sînt decorate, dintr-o stranie întîmplare, cu aceeaşi tablă lustruită, cu decupaje în formă de cruce, ca ornamentele din trenul rusesc.

În meniul multor restaurante, apare cuvîntul "brinza". Şi Ucraina face parte, alături de România, Slovacia, Polonia şi Croaţia, din grupul ţărilor care folosesc misteriosul cuvînt de origine mai mult sau mai puţin dacă.

Vorbind de localuri, sistemul băuturilor e de marcă rusească. Spumantul "Sovetskaya" ţine locul berii: se găseşte în orice bodegă şi costă o nimica toată; vodca se vinde la carafe, ca vinul casei de la noi, şi costă tot atîta; iar vinul se vinde ca tăria, în doze de 50 ml şi e cel mai scump. În plină iarnă, la mai puţin de cinci grade Celsius, restaurantele au încă mese afară.

Trenul de Bucureşti pleacă în zori, pe frig şi întuneric, la fel ca la venire. Mă sui în vagon, năuc, visînd să fiu trezit de babuşka cu bere şi vareniki. Mă trezeşte abia grănicerul român, la vamă, şi întreabă şugubăţ: "Aveţi ceva de declarat: aur, mercur, droguri, ţigări?" "Nu." "Păi, şi atunci, ce-aţi căutat pe acolo?" Pleacă, rîzînd cu poftă.

implant dentar 11 jpg
De ce să apelezi la implant dentar Megagen?
Dinții reprezintă o parte foarte importantă a corpului uman. Cu ajutorul acestora se produce masticația.
damian jpg
„În artă, nu ești niciodată singur” – Adrian Damian, omul din spatele SynergyX, instalația interactivă care va surprinde zecile de mii de vizitatori de la RDW 2024
Mărturisește că fuge de definiții și se ferește de etichetări. Totuşi, putem spune despre scenograful Adrian Damian că este unul dintre cei mai talentați artiști din generația lui și că superputerea lui este să transforme spațiile în personaje.
eveniment2 jpg
Sadeck Waff a semnat momentul surpriză din cadrul evenimentului IQOS Together X
Evenimentul aniversar a celebrat spiritul IQOS printr-un festival al simțurilor dedicat comunității. Toate simțurile au fost activate într-o simfonie de mișcări și culori al cărei punct culminant a fost invitatul special al evenimentului.
igiena jpg
Lucruri pe care nu le știai despre istoria igienei și a îngrijirii personale
În multe culturi tradiționale ale lumii, femeile necăsătorite trebuiau să acorde mai multă atenție aspectului și igienei corporale, decât altele.
featured image (4) jpg
Cine a fost Loki în mitologia nordică?
Loki este unul dintre cei mai cunoscuți zei din mitologia nordică. Este considerat un zeu al focului și al magiei și poate lua diverse forme, atât umane cât și animale.
Halate si prosoape de baie jpg
Cadouri pentru evenimente: prosoape de baie și seturi de halate matrimoniale
Odată cu creșterea temperaturilor, tot mai multe evenimente sunt organizate de către persoanele apropiate.
Cum ne pregătim pentru Paște jpg
Cum ne pregătim pentru Paște
Masa de Paște este un moment special în care familia și prietenii se adună pentru a sărbători și a petrece timp împreună.
credite jpg
Ce putem face atunci când avem nevoie de un credit rapid?
Dacă te confrunți cu diferite situații financiare urgente, care nu pot fi amânate, trebuie să știi că sunt mai multe modalități prin care poți lua credite rapide.
Sanatatea ficatului  Cum identifici semnele unui ficat bolnav jpg
Sănătatea ficatului: Cum identifici semnele unui ficat bolnav
Ficatul este un organ vital în corpul omului, fiind implicat în sute de procese, printre care: digerarea alimentelor, eliminarea deșeurilor din organism și producerea unor factori de coagulare care facilitează circulația sângelui.
Rolul esential al adjuvantilor in optimizarea pesticidelor jpg
Rolul esențial al adjuvanților în optimizarea pesticidelor
Condițiile de mediu, intemperiile, buruienile, precum și bolile și dăunătorii plantelor reprezintă tot atâtea provocări pentru fermierii moderni.
IMG 20240408 WA0011 jpg
Casa Memorială „Amza Pellea”, din Băilești, a fost redeschisă publicului
Manifestările dedicate cinstirii memoriei îndrăgitului actor român, născut în inima Olteniei, au debutat pe 6 aprilie, pe scena Teatrului Național Marin Sorescu din Craiova, locul în care și-a început fascinanta călătorie în lumea artistică.
pompy ciepła (2) jpg
Pompe de căldură - utilizarea, funcționarea și tipurile acestora
În ultimii ani, pompe de căldură s-au remarcat intre dispozitivele utilizate în sistemele moderne de încălzire.
header piese jpg
Sfaturi pentru conducătorii care apreciază piese auto online de calitate și serviciile unor profesioniști
Achiziționarea de piese auto online poate fi o modalitate convenabilă și eficientă de a-ți repara sau întreține mașina.
masa de paste jpg
Cum să aranjezi o masă festivă perfectă: trei sfaturi utile
Nu mai este mult până la sărbătorile de Paște. Chiar dacă poate părea cam devreme să începi pregătirile de sărbătoare, poți începe planificarea de pe acum dacă vrei să-ți impresionezi invitații.
caine in vacanta jpg
Cum să îți pregătești câinele pentru călătorii: 6 sfaturi pentru o vacanță fără probleme
Te pregătești să pleci în prima vacanță alături de câinele tău? Experiența de a pleca într-o călătorie cu cel mai bun prieten al tău poate fi una inedită, care te va încărca cu amintiri plăcute.
image png
Lumea în care trăim
Trăim ceea ce poartă numele de „marea epuizare”.
image png
Flori, lumi și profesoare
Flori le-am dus de cîte ori am avut ocazia, la propriu sau la figurat.
image png
Cît de puțin ne lipsește...
Zic alți psihologi: nu pierde copilul interior, „accesează-l”, joacă-te, have fun! Aiurea!
image png
Zoe, fii feminină!
În prezent, cînd vorbim despre feminism, nu ne mai raportăm la structura rațională a lui Beauvoir, ci la extremismele de tipul Solanas.
p 20 Aleksei Navalnîi WC jpg
O întrebare greu de ocolit
Pentru noi, astăzi, răul şi suferinţa nu sînt doar mari teme teoretice. Nici nu se limitează la experienţa lor privată.
image png
Tîlcuirile tradiției isihaste
O luminoasă excepție de la această triumfală decadență e de găsit în lucrarea Părintelui Agapie Corbu.
1038 21a centrul comunitar din Chiojdu, 2023 jpg
Arhitectura interesului public
Arhitectura interesului public reprezintă o dezvoltare rizomatică orizontală la nivel local.
p 24 M Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Un preot din Spania, împreună cu partenerul său, au fost arestați pentru că ar fi făcut trafic cu Viagra.
image png
Pe ce te bazezi?
Pe măsură ce avansez în vîrstă, tind să cred că ceea ce numim intuiție se bazează pe experiența noastră de viață.

Adevarul.ro

image
Odiseea unui tun imobiliar de milioane de euro. Zeci de păgubiți au depus plângere la DIICOT
Agitație mare azi dimineață în fața sediului central DIICOT. Peste 20 de persoane au venit să depună plângere împotriva unui dezvoltator imobiliar pe care îl acuză că le-a dat o țeapă de zeci de mii de euro.
image
Virgil Ianțu, enervat și dezamăgit: „Punem oameni veniți din închisoare în funcții, lipsa de educație la asta duce!” VIDEO
Cunoscutul realizator de televiziune Virgil Ianțu susține că este „enervat și dezamăgit” de cei care merg la vot și pun în funcții politicieni cu probleme penale, veniți din închisoare.
image
Dezvăluirile unui fost director FBI despre ucigașii în serie deghizați în camionagii de cursă lungă: sute de omoruri violente rămase nerezolvate
Într-o nouă carte, „Long Haul: Hunting the Highway Serial Killers”, fostul director adjunct al FBI Frank Figliuzzi dezvăluie în detaliu modul în care sute de camionagii criminali în serie vânează victime în locuri de popas, moteluri și restaurante de pe marginea drumului, relatează Daily Mail.

HIstoria.ro

image
Hanurile de altădată, precursoarele caselor de schimb
Zarafii s-au orientat spre construcțiile ce ofereau cele mai sigure condiții, dar și accesibilitate, adică hanurile, precursoarele hotelurilor, în curțile cărora își puteau desfășura activitatea.
image
De ce au ajuns sovieticii primii la Berlin?
Pe 16 decembrie 1944, în condiții meteo nefavorabile, Wehrmachtul a declanșat o masivă contraofensivă împotriva trupelor americane dispuse în zona Ardenilor din Franța, Belgia și Luxemburg.
image
Câți bucureșteni aveau drept de vot la alegerile locale din 1878?
Pe baza recensământului făcut de Primăria Capitalei în 1878, în listele electorale au fost înscriși 11.908 de alegători.