În Munții Măcinului

Publicat în Dilema Veche nr. 399 din 6 - 12 octombrie 2011
În Munții Măcinului jpeg

Am pornit pe autostradă avînd în faţă un soare mare şi roşu ce tocmai răsărise. Spre ruşinea mea, văzusem pentru prima oară Munţii Măcinului cu doar cîteva săptămîni înainte şi doar din maşină. Voiam acum să repar o asemenea întîrziere în cunoştinţele mele geologico-turistice. Pe Internet se găsesc ori nişte hărţi scanate, vechi de zeci de ani, ori imagini din satelit de tipul Google maps. Cele din urmă nu sînt de prea mare folos pe un drum montan iar cele dintîi sînt depăşite în multe privinţe şi, pe deasupra, trebuie supuse unei mulţimi de operaţiuni pentru a fi tipărite la dimensiuni acceptabile. Pe scurt, am pierdut ceva vreme ca să  mă informez. După ce am citit mai multe păreri şi am studiat hărţile, am decis că la primul drum trebuie să „încercăm“ Culmea Pricopanului, o creastă secundară cu înălţimi ceva mai mici decît creasta principală, dar mai spectaculoasă şi cu mai multă vizibilitate, fiindcă e neîmpădurită. Ideea unui drum în nişte munţi complet necunoscuţi, fără nici o legătură cu  Carpaţii, aflaţi la doar trei ore de mers cu maşina din Bucureşti, mă entuziasma, dar mă şi neliniştea puţin. Nu ştiam dacă vom avea unde să lăsăm maşina, dacă drumurile sînt bine marcate, dacă vom nimeri intrarea în traseu, dacă nu cumva e prea mult soare şi prea puţină apă pentru un copil de 11 ani. Într-un cuvînt, mă temeam de România cea veşnic plină de surprize.  

La Drajna am ieşit de pe autostradă, luînd drumul Brăilei. Aveam de gînd să traversăm Dunărea cu bacul pe la Smîrdan. Înainte de Slobozia, bariera era lăsată. Au trecut patru trenuri şi, deşi ar fi fost suficient timp între ele, ceferistul de la canton nu catadicsea să ridice bariera, aşa că am aşteptat vreo 20 de minute. Pe la Iazu ne-am trezit cu o nouă barieră şi am început să ne întrebăm dacă nu cumva ar fi fost mai bine să ţinem autostrada pînă la Cernavodă şi de acolo să ne aventurăm pe şoselele de lîngă Dunăre. 

În sfîrşit, am ajuns la Brăila şi am găsit şi locul de trecere cu bacul. 

Traversarea s-a desfăşurat mai repede decît ne aşteptam şi nici n-am apucat bine să-l refuzăm pe vînzătorul de covrigi şi pe băiatul care voia să ne spele parbrizul, că am şi ajuns pe malul celălalt. În zare se vedeau crestele albastre ale munţilor. Spre deosebire de culmea principală cu vîrful cel mai înalt, Ţuţuiatu (467 m), culmea Pricopanului ajunge la doar 370 m altitudine. Între oraşul Măcin şi vîrful cel mai înalt al acestei culmi, Sulucu Mare, e o diferenţă de nivel de vreo 350 m. Pentru cei obişnuiţi cu muntele, cifrele astea pot să pară ridicole. Ca şi cînd ai vorbi despre macheta unui munte, despre o jucărie. Urcuşul e însă abrupt, printre stînci enorme de granit. Cineva observa că, deşi înălţimea e mică, întinderea acestor munţi e considerabilă. Creasta principală are 45 km lungime iar culmea Pricopanului se întinde, la rîndul ei, pe vreo 10 km. Suprafaţa de peste 11 mii de hectare a Parcului Naţional Munţii Măcinului e apropiată ca mărime de cea a Parcului Naţional Piatra Craiului (14 mii de hectare). 

Oarecare bîjbîieli 

Din fuga maşinii, oraşul Măcin se arată ca un tîrg pitoresc şi curat, prin care mai vezi chiar şi căruţe cu roţi fără cauciucuri, trase de măgari. La ieşirea  către Constanţa, am dibuit un drum la stînga, care părea să se îndrepte către mănăstirea de la poalele crestei, acolo de unde văzusem  pe hartă că ar fi începutul traseului. Un drum de pămînt pe care am stîrnit praful. Pe mijloc erau ciulini tot mai înalţi. În cele din urmă, ne-am înfundat într-un lan de floarea-soarelui care nu mai părea să ne scoată undeva. Peste lan vedeam mănăstirea  albă, cu geamuri lungi, desenată parcă de o mînă de copil. Ne despărţeau nu doar plantaţia de floarea-soarelui, ci şi un canal de irigaţii. În mijlocul lanului am zărit însă o casă izolată cu un gard de piatră văruit. Un om, purtînd doar nişte pantaloni de in, îşi făcea de lucru cu o coasă. Ne-a arătat pe unde ar fi trebuit s-o luăm ca să ajungem la mănăstire şi la Fîntîna de leac, punctul de unde începea traseul nostru. Am dat cu spatele şi ne-am întors în şosea. Am luat drumul balastierei şi apoi, la stînga, pe un drum plin de praf, pe sub stîncăria unor vîrfuri şi văi destul de impresionante, am ajuns la mănăstire. E o construcţie albă şi nouă în care n-am intrat. Ulterior am aflat că înăuntru sînt nişte moaşte aduse de la Muntele Athos. Ceva mai sus de mănăstire, am ajuns într-o pădurice cu bănci şi mese făcute din trunchiuri de copac. Lîngă ele, două coşuri mari de nuiele, destinate gunoiului de la turişti, erau sparte, iar mizeria fusese împrăştiată de jur împrejur, probabil de animale. Am şi văzut unul dintre suspecţi, un cîine care de îndată ce ne-am aşezat la masă, a început să ne dea tîrcoale în aşteptarea vreunei bucăţele de mîncare. Mai la vale erau două containere alăturate, vopsite în verde, pe care  scria mare „WC“. Am parcat maşina la umbră, uitîndu-ne prin jur cu oarecare îngrijorare, am mîncat ceva din rucsac şi apoi am pornit către creastă.  

Trecuta glorie 

La o sută de metri mai sus, am dat peste nişte muncitori care lucrau la o construcţie. Făceau un fel de troiţă în care voiau să capteze apele izvorului căruia localnicii îi zic „de leac“. Apă însă n-am văzut, deşi ei ne-au spus că se găseşte undeva mai sus. Ne-au liniştit în privinţa parcării: „Nu vă temeţi, aici nu se întîmplă nimic“.   

Pe un soare deja arzător, am pornit la drum spre crestele aride, printre blocuri de granit încremenite în tot felul de poziţii curioase. Cu  imaginaţie, poţi vedea multe lucruri în acele blocuri. Cineva vorbea chiar de un sfinx dobrogean.  În vremurile de măreţie a acestor munţi, nu existau Carpaţii şi nici Alpii (care aveau să se înalţe cu vreo 200 de milioane de ani mai tîrziu), nici vorbă de Dunăre sau de Marea Neagră, şi nici chiar dinozaurii nu apăruseră. Potrivit teoriei tectonicii plăcilor, uscatul era pe atunci  împărţit în două mari continente – Godwana, la sud (formată din Africa, America de Sud, Australia, Antarctica, India şi Arabia) şi Euramerica, la nord (din care făcea parte şi aşa-numita platformă Est-Europeană). Din coliziunea celor două continente în perioadele Silurian, Devonian şi Carbonifer ar fi rezultat lanţul muntos hercinic din care fac parte Meseta Spaniolă, Masivul Central Francez, Munţii Vosgi, podişul Ardeni, Uralii şi chiar munţii Apalaşi din America de Nord (Atlanticul nu exista nici el). Munţii Măcinului aparţineau şi ei acestui lanţ muntos, avînd înălţimi comparabile cu ale Carpaţilor de astăzi. În prezent, toţi aceşti munţi sînt erodaţi, bătrîni şi obosiţi, numai buni de vizitat într-o perioadă mai tîrzie a vieţii, după ce la tinereţe ai escaladat vîrfurile ascuţite ale munţilor mai noi.

Guşteri, ţestoase şi şosete    

Fără să fie foarte lung, urcuşul pînă în creastă îţi taie răsuflarea. Poteca se pierde uneori prin iarba galbenă, dar semnele de marcaj ale traseului, bandă albastră, sînt surprinzător de dese şi de vizibile. Am ajuns destul de repede sub vîrful Caramalău. Pe o piatră am văzut un guşter vărgat, o specie despre care se spune că se întîlneşte doar în această regiune. Imobil, dar parcă foarte atent, aştepta să ne apropiem ca să fugă repede spre prima gaură dintre pietre. Ne-am mirat şi de o altă apariţie, un fel de bondar bîzîitor care culegea polenul unei flori, cu un ac lung aflat în dreptul gurii, asemeni unei păsări colibri. N-am mai văzut niciodată aşa ceva. Am trecut de vîrful Vraju Mare, zărind din cînd în cînd, departe în vale, acoperişurile caselor din Măcin, ascunse printre pomi. Braţul Dunării, numit al Măcinului, de un albastru curat, strălucea între fîşiile verzi ale vegetaţiei de luncă. Era ca o promisiune îndepărtată de răcoare şi belşug, mai ales pentru noi care terminaserăm deja apa şi ne simţeam tot mai epuizaţi printre pietrele uscate. Mai departe, dincolo de o moară de vînt modernă (Dobrogea s-a umplut de ele în ultimii ani) se zăreau fronturile compacte ale blocurilor din Brăila şi Galaţi. La nord se bănuia linia Dunării dincolo de care e Ucraina, iar spre est şi sud-est, peste dealul Îmbulzita, se întindea creasta principală şi împădurită a Munţilor Măcin. Bănuiam că vîrful dominant, ce apărea unde se cam termina pădurea, ar fi fost Ţuţuiatu. Încă o zi de mers pînă acolo.

Ajunşi pe porţiunea de potecă dintre Vraju Mare şi spectaculoasa Piatră Rîioasă, am fost brusc surprinşi de un zgomot ciudat, un fel de clămpănit care se tot repeta. Ne-am uitat în jur nedumeriţi. Nu întîlnisem pînă atunci nici ţipenie de om şi nu înţelegeam cine şi de ce ar putea scoate asemenea sunete. După alţi cîţiva paşi în direcţia de unde venea zgomotul, ne-am lămurit. Erau două broaşte ţestoase care-şi loveau carapacele una de alta. Dobrogea e plină de ele, şi Munţii Măcinului, cu atît mai mult. Noi ne temeam însă şi de alte posibile apariţii, mai puţin vesele. Vipera cu corn se pare că are ceva reprezentanţi prin acele locuri, dar mai e şi înspăimîntătorul balaur dobrogean, cum îi zic localnicii, un şarpe constrictor care scoate un şuierat teribil şi despre care se spune că poate atinge şi şase metri. E pe cale de dispariţie. Ei bine, n-am avut ocazia să vedem aşa ceva.  

După ce am trecut de prăpăstiile Pietrei Rîioase, am urcat pe Sulucu Mic şi apoi pe ultimul şi cel mai înalt vîrf al traseului nostru – Sulucu Mare (370 m). Am început coborîrea, avînd drept reper mănăstirea de unde plecasem şi care se vedea din cînd în cînd printre crestele stîncoase. Am intrat într-o pădurice în care pe faţă ni se lipeau pînze de păianjen. Am găsit nişte tufe cu mure cu care am reuşit să ne mai păcălim setea. Aproape de cariera de granit am găsit un firicel de apă care traversa poteca, ivit dintr-un lan de levănţică. Pîrîiaşul era aşa de firav că nu-i puteai colecta apa. Fiul meu şi-a adus aminte atunci de metodele lui Bear Grylls. Trebuia să facem o groapă în care să se adune apa şi apoi s-o strecurăm printr-o şosetă în care eventual să punem şi nisip, ca să se filtreze şi suspensiile mai fine. Cu gîndul la scîrboşenia propriilor şosete, am preferat soluţia mult mai simplă de a ne îndrepta cît mai repede spre maşină şi apoi către primul magazin din Măcin. Care a fost să fie chiar înainte de şoseaua naţională... punctul de vînzare al staţiei de vinificare. Aveau şi apă.

imagine principala jpg
De la filmele clasice cu scene de cazinou la sloturi online care împrumută teme și efecte cinematografice
Casino (1995), Rain Man (1988), Ocean's Eleven (2001), Casino Royale (2006) și The Hangover (2009) sunt doar câteva dintre producțiile de cinema celebre care au prezentat scene emblematice din sectorul cazinourilor.
alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa jpg
Alegem ceea ce ne place sau ceea ce am invatat sa ne placa?
Există obiecte pe care avem impresia că le cunoaștem înainte de a le fi atins vreodată. Le recunoaștem forma, le anticipăm greutatea, le atribuim o istorie și, uneori, chiar o personalitate.
imagine principala jpg
Dilema pariurilor sportive - noroc sau cunoaștere?
Cât de mult putem anticipa un rezultat sportiv și unde începe, de fapt, hazardul?
poate o vedeta sa parieze online fara sa fie recunoscuta jpg
Poate o vedetă să parieze online fără să fie recunoscută?
Pentru vedetele din România, telefoanele fanilor fac parte din viața de zi cu zi. O plimbare prin mall ajunge pe Instagram, o cină la restaurant devine subiect pentru site-urile mondene, iar o vizită într-o agenție stradală poate apărea pe rețelele sociale înainte de fluierul final
dilemaveche winner jpg
Fascinația lucrurilor gratuite: de ce o ofertă ne poate schimba decizia de cumpărare
Un produs oferit cadou, transportul gratuit sau o lună de abonament fără costuri pot influența rapid decizia unui consumator.
dilemaveche 888 jpg
Norocul, între superstiție și probabilitate: de ce continuăm să credem în numere norocoase
Unii oameni evită numărul 13, alții aleg mereu cifra 7 sau consideră anumite date favorabile pentru decizii importante. Credința în numere norocoase există în numeroase culturi și continuă să influențeze comportamentul oamenilor, chiar și într-o societate în care matematica și statistica sunt...
historia(1) jpg
Între ecrane și conversație: locul șemineului în ritualurile unei seri acasă
Într-o seară obișnuită, sufrageria poate găzdui mai multe lumi care nu se întâlnesc. Cineva urmărește un film, altcineva răspunde la mesaje, iar o a treia persoană caută, fără prea mult succes, începutul unei conversații. Nimeni nu este neapărat nepoliticos.
imagine principala png
Tehnici tradiționale de prelucrare a lemnului, redescoperite la Festivalul internațional DRANICA din Sighetu Marmației
Dacă întrebi un meșter care lucrează cu lemnul cum alegi un arbore bun pentru șindrilă, fii pregătit să ai timp să îl asculți. Vei auzi o poveste întreagă. Îți va spune pe ce versant a crescut, în ce perioadă a fost tăiat, ce vârstă avea, de ce l-a ales și așa mai departe.
imagine principala jpg
Divertismentul digital după 2030: cum ar putea evolua platformele online în următorii ani
Ținând cont de viteza spectaculoasă de evoluție a tehnologiei, cu impact direct asupra divertismentului digital, a anticipa cum va arăta acest sector peste mai mulți ani este o provocare deloc simplă chiar și pentru specialiștii din industria de entertainment.
e1940afd872dd2b58aab38a6da3183985c jpg
Hygge în stil românesc: 7 idei pentru o casă caldă și primitoare toamna
Toamna se întunecă mai devreme, temperaturile scad și petreci tot mai mult timp acasă. E momentul perfect să transformi livingul, dormitorul sau bucătăria în locuri în care chiar îți face plăcere să stai. Și nu ai nevoie de renovări sau de un buget mare
WhatsApp Image 2026 10 15 at 10 37 29 (1) jpeg
De ce merită să-ți traduci cartea într-o altă limbă
Să scrii o carte durează luni sau ani. Să o publici presupune alte câteva etape, de la editare și corectură până la copertă, tipar sau distribuție. După toate acestea, traducerea poate părea un lux pe care îl lași pentru mai târziu.
1790680973 KE7j jpg
Cultura organizațională se vede și în mobilierul de conducere
Se vede cultura organizațională și în mobilierul de conducere sau e doar o chestiune de gust? Data viitoare când intri într-o companie, fă un exercițiu simplu: uită-te la scaune.
spatiu de lucru jpg
Ordinea materială ca formă de gândire: despre organizarea spațiilor de lucru
Există încăperi în care lucrurile par așezate fără o regulă și totuși cineva știe imediat unde să găsească orice obiect. Există și spații impecabile în care fiecare căutare începe cu o întrebare. Între aceste două situații se află o diferență care nu ține doar de estetică.
pexels artbovich 6980564 jpg
Bucătăria modulară, pas cu pas: cum o compui fără să greșești
O bucătărie modulară se compune ca un joc de cuburi: alegi modulele, le așezi unul lângă altul și obții exact frontul care îți trebuie.
GettyImages 1311472388 jpg
De la economii la finanțare: rolul contului bancar în accesarea creditelor
Drumul de la economisire la finanțare nu începe în momentul în care completezi o cerere de credit.
Dilemaveche ro jpg
Accesul la produse financiare se mută online: cont bancar, credite și carduri
Accesul la produse financiare se mută tot mai mult din sucursale în aplicații și platforme web.
sos bolognese png
De ce sosul bolognese nu se face niciodată în grabă și de ce merită așteptarea
Un ragù bolognese bun nu se construiește din grabă, ci din timp, tehnică și echilibru. De la sofrito până la rolul vinului și al laptelui, diferența dintre o simplă pastă cu sos de carne și un bolognese autentic stă în felul în care fiecare ingredient este tratat.
GettyImages 1281297414 jpg
Vacanțele din septembrie: cum plătești inteligent în țară și în străinătate
Plata inteligentă în vacanțele din septembrie presupune utilizarea instrumentelor bancare digitale pentru a evita comisioanele nefavorabile de schimb valutar, taxele neprevăzute la ATM și riscurile de securitate asociate numerarului
Dilemaveche ro jpg
Bankingul viitorului: cont online, credit și card de credit în câteva clickuri
Îți amintești vremurile în care deschiderea unui cont bancar înseamnă o dimineață întreagă pierdută la ghișeu, cu rând, cu formulare completate de mână și cu o programare stabilită cu două săptămâni în avans?
Articol Dilema jpg
Cum te ajută aplicațiile bancare să gestionezi mai bine cheltuielile din sezonul de toamnă
Aplicațiile bancare pot ajuta la gestionarea cheltuielilor de toamnă prin trei tipuri de funcții: urmărirea tranzacțiilor, organizarea banilor pe obiective și controlul plăților.
DilemaVeche (1) (1) jpg
De ce ne exfoliem atât? Scurtă istorie a obsesiei moderne pentru pielea „perfectă”
Într-o cultură care asociază tinerețea cu vitalitatea și frumusețea, apariția semnelor îmbătrânirii poate fi percepută negativ. Suntem evaluați, adesea fără să vrem, și prin felul în care arătăm, iar îngrijirea pielii a devenit pentru mulți un mod de a recâștiga senzația de ....
dilemaveche ro 258 0 jpg
A îmbătrâni nu este un diagnostic. Când schimbările de după 65 de ani merită evaluate medical
Există o formulă pe care o folosim cu o ușurință surprinzătoare atunci când vorbim despre părinții sau bunicii noștri: „E de la vârstă.”
inkstar 04 jpg
După un piercing, primele zile contează: ce merită să clarifici cu salonul despre îngrijirea de bază
Primele zile după un piercing sunt mai ușor de gestionat atunci când pleci din salon cu instrucțiuni clare, potrivite zonei în care a fost făcut și bijuteriei folosite.
1786610560 SAWn jpg
Blender Philips pentru smoothie-uri, supe și sosuri: ghid pentru rezultate constante
Îți place să începi dimineața cu un smoothie cremos, să mănânci la prânz o supă fină și să completezi cina cu un sos făcut în casă? Cu un blender potrivit, pregătești toate aceste lucruri rapid, fără complicații și fără să umpli bucătăria de vase.

Parteneri

putin china gif gif
Momente penibile pentru Putin în China. Dictatorul rus nu a primit același tratament ca Donald Trump
Președintele chinez Xi Jinping a acordat un protocol diferit liderilor american și rus, Donald Trump și Vladimir Putin, în timpul summitului APEC din Shenzhen.
Victoraş Micula mergea la şcoală cu elicopterul jpeg
Politician salvat cu elicopterul lui Victoraș Micula după o aventura cu ATV-ul. Motivul pentru care Poliția l-a amendat și scuza edilului: „De unde să știu?”
Un viceprimar care în urmă cu câteva zile a fost evacuat cu elicopterul lui Victor Micula după un accident cu ATV-ul într-o arie naturală protejată din Bihor, a fost sancționat de polițiști alături de alți zece participanți la aventură.
Vanator vanatoare FOTO Shutterstock
CCR a respins sesizarea lui Nicușor Dan privind Legea vânătorii. Ce argumente a invocat șeful statului
Curtea Constituțională a României (CCR) a respins miercuri, 18 noiembrie, ca neîntemeiată, cu majoritate de voturi, obiecția de neconstituționalitate formulată de președintele Nicușor Dan cu privire la Legea vânătorii și a protecției fondului cinegetic.
conopida jpg
O legumă neașteptată poate fi transformată în dulceață. Cei mai mulți români o pun la murat
Există unele legume din țara noastră la care cei mai mulți dintre noi nu ne gândim decât ca la murături. Chiar dacă, dincolo de hotare, sunt folosite și în alte preparate, în România, astfel de legume sunt servite, de cele mai multe ori, murate. Printre acestea se numără și conopida.
primaria sectorului 3 propune modernizarea Parcului Pantelimon (6) png
Parcul Pantelimon din București va fi modernizat. Trasee de aventură și o telegondolă, printre atracțiile propuse de Primăria Sectorului 3
Primăria Sectorului 3 a transmis miercuri, 18 noiembrie, că a propus modernizarea Parcului Pantelimon pe o suprafață de peste 26 de hectare.
tren pexels jpg
Record mondial pe șine! Trenul uriaș de 7,6 kilometri a pornit la drum. Cum au reușit 12 locomotive să tragă cele 696 de vagoane
Un tren de marfă cu o lungime impresionantă de peste 7,6 kilometri, alcătuit din 696 de vagoane și tractat de 12 locomotive, a circulat în Africa de Sud și ar putea stabili un nou record mondial.
UE Uniunea Europeana foto FMI Facebook 1200x640 webp
Comisia Europeană lansează un eurobond de 45 de miliarde Euro pentru Ucraina. Care ar putea fi riscurile directe și indirecte pentru buzunarul cetățenilor europeni?
Deosebit de interesantă și curajoasă mișcarea pe care o anunță Ursula von den Leyen: Comisia Europeană va începe să se împrumute de pe piețele financiare internaționale propunând o formulă tentantă pentru mulți jucători pe piețe.
deutsche bank shutterstock_1060611242
Milioane de documente interne aruncă Deutsche Bank în scandal. Acuzații privind relațiile cu oligarhi ruși. Epstein și Trump, într-o investigație explozivă
Deutsche Bank este centrul unui amplu scandal după publicarea unei investigații bazate pe milioane de documente interne scurse în presă. P
front 1 jpg
Două gemene au intrat în Cartea Recordurilor Guinness după ce și-au tatuat 70% din corp. Cum arată surorile
Două surori gemene din Germania au intrat împreună în Cartea Recordurilor Guinness, după ce şi-au tatuat aproximativ 70% din suprafaţa corpului.