Hrana, de la fiziologie la identitate

"La început mă gîndeam că o să fie o porcărie. Noi rîdeam şi ziceam: ŤEşti ce haleşti!». Chiar nu m-aşteptam la o chestie de-asta!" - un elev de la Liceul "Cervantes", la conferinţa de presă. Oficial, chestia cu pricina a fost o campanie de educaţie alimentară, iniţiată de un grup de experţi independenţi şi susţinută de Primăria Sectorului 1 Bucureşti. S-a desfăşurat (şi, probabil, o să continue) timp de patru luni în 12 şcoli bucureştene, pentru copii cu vîrste între 6 şi 13 ani. Neoficial, "Eşti cu ce te hrăneşti" a fost mult mai mult... "Hai cu fructe / Hai la joacă / Aventura să înceapă!". Context general: statistici alarmante (se zice că peste 40% dintre copiii din România sînt supraponderali), fast-food, junk-food, E-uri, coloranţi, "chimicale", marketing violent, victime nevinovate. Trenduri în nutriţie, discursuri, diete, reţete, toate de slăbit. Hrană urbană, artificială. Mîncatul mecanic, obsesiv, compulsiv. Automatisme şi opacitate, comoditate generalizată. Se fac propuneri de legi care să îndepărteze tentaţiile din şcoli. Se incriminează produsele modificate, procesate. Pe Internet circulă liste cu E-urile şi ce fac ele. Nutriţioniştii performează la televizor. Vedete şi oameni de rînd slăbesc în direct. Tot la televizor, ni se recomandă, obsesiv, să evităm excesul. Despre alimentaţie se vorbeşte mult. Haotic, abundent şi inutil. La fel cum se umplu şi coşurile la supermarket. De făcut ceva, serios şi coerent, nu prea mai rămîne timp. Nici bani, nici voinţă. "Studiu" de caz: "Eşti cu ce te hrăneşti". Are un titlu care pune probleme oamenilor deprinşi cu anume rigori (lingvistice sau de alte feluri). Nu emite un mesaj clar, fiecare interpretează cum vrea şi cum poate. Nu are un slogan (are mai multe poezioare făcute de copii). Nu interzice, nu arată cu degetul, nu garantează rezultate şi nu vorbeşte, doct şi autoritar, de la înălţimi instituţionale. Nu "prinde la presă", nici la publicul "hrănit" cu reclame glumeţe la produse/realităţi ieftine, grav dăunătoare sănătăţii în general. Şi-atunci ce face? Mai întîi strînge laolaltă cîţiva oameni. Cu preocupări foarte diferite. Un bucătar (Alexandru Pădurean-Şoni), un etnolog (Ciprian Voicilă), un arheozoolog (Valentin Dumitraşcu), un nutriţionist (Lygia Alexandrescu), un psiholog (Daniela Văduva), un actor (Doru Cătănescu), un consilier (Răzvan Cucui) şi un manager (Eliza Sima Dumitraşcu). Se strîng informaţii, competenţe şi foarte multe întrebări. Se porneşte de la premisa simplă că hrana înseamnă mult mai mult decît "ce bagi în gură". Ideea că tot ce asimilezi (mîncare, mentalităţi, deprinderi, automatisme, informaţii etc.) te construieşte/defineşte ca fiinţă umană, socială, culturală etc. Că actul alimentar nu e doar unul fiziologic, ci şi unul identitar. Căci, "dacă nu mănînci sănătos, te poţi transforma într-o altă fiinţă" (Beatrice Bălăceanu, Şcoala nr. 45). "Cu acest morcov vă puteţi îmbunătăţi vederea. Cu aceste chipsuri puteţi ajunge în spital sau puteţi deveni obezi." Se face un "Caiet şcolar auxiliar". Cu patru "lecţii" despre hrană, cîteva întrebări şi, la mijloc, două pagini albe (aici este coperta ta... poţi să desenezi pe ea). Se constituie un grup de acţiune, unul de... gîndire şi un scenariu de intervenţie în şcoli. Intervenţia ţine o oră şi jumătate şi arată cam aşa. O sală cu 30-40 de copii. Unii curioşi, unii plictisiţi, alţii zgomotoşi, alţii obosiţi. "Bună ziua, numele meu este Eliza şi asta nu este o oră obişnuită de clasă, iar colegii mei nu sînt profesori (aici copiii răsuflă uşuraţi şi încep să se relaxeze). Este vorba despre o campanie care se desfăşoară în mai multe şcoli bucureştene. Fiecare coleg vă va povesti despre hrană şi alimentaţia sănătoasă, din perspectiva meseriei lui." Lecţia 1: "Evoluţia alimentaţiei" - "Să nu uităm de unde venim ca să ştim cine sîntem". Valentin proiectează imagini, arată lumea şi evoluţia ei: de la suliţa vînătorului pînă la coşul de supermarket. Lecţia 2: "Cum mîncăm?" sau "A mînca şi a bea pentru a rămîne oameni" - Ciprian le vorbeşte despre rînduiala mesei şi alte rînduieli, despre ţărani, bunicii de la ţară, tradiţie şi alte lucruri "demodate". La lecţia 3: "Anti-reclama", Doru improvizează, activează, recapitulează, în funcţie de context. Un rol poate fi un stimul? Copiii joacă rolul părinţilor, dimineaţa, la micul dejun, sau seara, la restaurant. Se reproduc comportamente, replici, mentalităţi. Lecţia 4: "Hrana. Cum o preparăm?" - Şoni îşi întinde în clasă arsenalul de bucătărie şi se apucă de lucru. Inventează, reactualizează. Mixează culori, gusturi, materii şi scoate o "salată stilizată". Copiii re-descoperă bucurii simple, uitate. Storc portocale, gustă, încearcă, se miră, pun întrebări, dau definiţii. Reacţiile lor în faţa unor lucruri simple, a unor prezenţe umane relaxate, degajate sînt uluitoare. "Tot globul are nevoie de hrană sănătoasă!" Dincolo de cifre, rezultate măsurabile, strategii etc., campania "Eşti cu ce te hrăneşti" a încercat, conştiincios şi relaxat/amuzant, onest şi realist, să asculte, să pună întrebări, să treacă de nivelul "aşa da, aşa nu", să ofere nişte explicaţii mai profunde, să reactualizeze valori uitate, ignorate. Aşa au apărut cîteva sute de desene, pe tema "Eşti cu ce te hrăneşti", o parte din ele transformate în cărţi poştale. Un "Dicţionar de hrană sănătoasă". Ce înţeleg copiii şi pot să exprime: "Hrana sănătoasă înseamnă curăţarea corpului de chimicale" (Ana-Maria Elena, Sibu, Şcoala nr. 175), "Hrana sănătoasă înseamnă a-ţi da sănătate şi putere" (Alexandru Eduard Tudor, Şcoala nr. 7), "Hrana sănătoasă înseamnă o mîncare care nu îţi dă boli" (Nae Marin Ştefan, Şcoala nr. 177), "Hrana sănătoasă este aceea care nu ne face rău şi ne face bine" (Gheorghe Dumitru Marian, Şcoala nr. 152), "Hrana sănătoasă înseamnă să te speli pe mîini înainte de masă" (Miruna Tomescu, Şcoala nr. 3), "Mie mi se pare că hrana sănătoasă înseamnă mai puţine vizite la cabinetul medical" (Anca Maria Stoica, Şcoala nr. 3), "Hrana sănătoasă înseamnă să mănînci cum trebuie şi de cinci ori pe zi" (George Şerban, Şcoala nr. 152). Au mai rezultat cîteva "revelaţii": "există alimente nenaturale care sînt produse de mîna omenească", "înseamnă că noi mîncăm secrete", "bucătăria este un loc sacru pentru hrană", "unii cremvuşti şi unele şunci se fac din resturi de mîncare", "Coca-Cola nu e suc, e produs", "cînd o să fim mai mari multe boli ne-aşteaptă", "hrana vine de la ţară şi din alte ţări" etc. Recomandări utile: "Fructe şi legume proaspete de vei mînca, sănătos vei fi. Hai, gustă din pătratul sănătăţii! Delicios, gustos, numai ele au acest gust minunat. Legumele şi fructele dansează în coşul bunătăţii. Nu vrei să te alături?" (Ruxandra Petrescu, Liceul "Vlahuţă"), "Un măr de vei mînca pe zi, sănătos tu vei fi. Două mere, două pere, hai copii la revedere!" (Mădălina Vînătoru, Liceul "Vlahuţă"). "E evident că un gest singular, izolat, cum este acest proiect nu poate schimba mentalităţi. Cu toţii sîntem tributari unui mod de hrană neadecvat" - zice Doru Cătănescu, "actor, 32 de ani, 1,78 m, 90 kg (cu 12 kg peste normal)". Ca orice campanie, "Eşti cu ce te hrăneşti" nu poate schimba lumea care este. Dar îi poate ajuta, pe cîţiva copii, să încerce.