Cu ochii-n 3,14

Publicat în Dilema Veche nr. 897 din 17 – 23 iunie 2021
Cu ochii n 3,14 png

# S-a lămurit: găina a fost mai întîi, întrucît oul conține o enzimă pe care n-o putea lua de altundeva. A, și încă ceva: mirosul a preexistat planetelor; practic, nimicul avea un parfum anume. (M. C.)

# Din alte vremuri, un titlu simpatic de carte: Dicționarul artei, curiozității și bibeloului, de Ernest Bosc, lucrare apărută în 1883 la Paris. (D. S.)

# Într-o seară, după ce s-a terminat meciul din Liga 1 franceză de fotbal, dintr-o eroare, pe Canal+, care era văzut cu decodare, a început un film porno. Pacienții care așteptau la urgențe, la spitalul din Bayonne, au fost luați pe nepregătite. Probabil s-au și relaxat puțin. (A. M. S.)

# Ce au în comun fisticul, fîstîceala și frumusețea feminină? Neașteptat de multe. Dacă vechile festuk (persană) și pistáki (greacă) înseamnă „fistic”, și nimic mai mult, limba turcă, mai hoțomană, a preluat fîstîk („fistic”, „nucă”, „alună”), dar a inventat și fîstîkî / „verde aprins” (vezi „fistichiu”), și alte două utilizări colocvial-argotice: „creier, minte” și „femeie frumoasă, puicuță, bunăciune” – de unde și ideea de „fîstîceală”, ca stare de confuzie, de zăpăceală –, cu precădere, în fața unei femei frumoase. (M. P.)

# William Shakespeare, în vîrstă de 81 de ani, a fost primul bărbat din lume care s-a vaccinat anti-COVID cu serul Pfizer. Din păcate, a murit din cauza unei afecțiuni care nu a avut legătură nici cu virusul, nici cu vaccinul. O prezentatoare TV din Argentina i-a adus un omagiu, confundîndu-l cu marele dramaturg englez, așa că a anunțat că „unul dintre cei mai importanți scriitori de limbă engleză, pentru mine marele maestru, a murit”. La o adică, ce înseamnă cîteva sute de ani? Un mizilic. Și ce clasic nu și-ar dori ca cititorii să-l considere contemporan în orice epocă? (A. M. S.)

# Cred că a fost pripită concluzia trasă de unii în urma știrii cu starețul unei mînăstiri din Neamț care le-a spus enoriașilor că vaccinul anti-COVID ar favoriza apariția solzilor pe corp. Mulți s-au grăbit să-l acuze că îndeamnă oamenii să nu se vaccineze. Eu cred, bazîndu-mă pe prognozele meteo din ultima vreme și pe realitatea ploii care nu se mai dă dusă, că ideea starețului este o briliantă psihologie inversă: căci cine n-ar vrea niște solzi, niște branhii și niște înotătoare în aceste timpuri de potopenie? (S. G.)

# Conflictul dintre primarul sectorului 1, Clotilde Armand, și compania de salubritate a atins o nouă culme. Tone de gunoaie au rămas pe străzi, neridicate, pentru că primarul nu mai vrea să plătească facturile umflate. Și președintele Klaus Iohannis duce propria sa luptă cu gunoaiele: săptămîna trecută a participat la o acțiune de strîngere de deșeuri undeva, pe malul Argeșului. Mult gunoi, multe probleme... (M. M.)

# „Nu-mi face plăcere că trebuie să spun acest lucru, dar: asiaticii nu sînt problema, negrii nu sînt problema, evreii nu sînt problema. Și da, nici albii nu sînt problema. Nici o rasă ori cultură nu e problematică. Am locuit în multe orașe și țări ale lumii și pot spune din experiență că există o distribuție egală a oamenilor buni și a oamenilor de căcat în fiecare populație. Nu știu care e soluția, dar bănuiala mea e că sensibilizarea peste măsură a oamenilor în funcție de caracteristici arbitrare precum culoarea pielii ar putea face mai mult rău decît bine” – un tweet al lui Sean Ono Lennon, fiul lui Yoko și al lui John. (M. C.)

# De prin știrile mai recente aflăm că, în timp ce primarul Clotilde Armand se luptă cu gunoierii, un consilier local din Vrancea postează cu nerușinare pe Facebook că, în Franța, ea ar fi fost „răpită și violată”. În același timp, ni se spune că la primăria din Ștefăneștii de Jos se fac percheziții pentru acuzații grave, inclusiv cea de viol. Ficțiune sau realitate concretă, se pare că legătura dintre „sulă și prefectură” continuă să bîntuie prin societatea noastră. Chiar dacă vorba cu pricina vine, se pare, de la instaurarea ca dictator a generalului roman Sulla, am putea spune că și acesta, la vremea lui, a violat regulile Romei. (A. M.)

# Dacă, la începuturile pandemiei, a fost dificil să ne obișnuim să vorbim printr-un ecran și să ne plimbăm prin muzeele lumii urmărind o fereastră, iată că deprinderile se păstrează și de cînd în lume se poate circula ceva mai ușor. Două portaluri asemănătoare unor uși virtuale au fost amplasate în Vilnius și Lublin, cu scopul de a le permite locuitorilor din Lituania și Polonia să se observe reciproc în timp real, pe un ecran rotund uriaș. În plan este ca, în scurt timp, zeci de astfel de portaluri să fie instalate în Europa pentru a întări sentimentul de comunitate și a le da oamenilor un „efect de vedere generală”, asemănător cu perspectiva astronauților în spațiul cosmic. Mă întreb cu cine ar prefera Bucureștiul să fie „înfrățit” în acest fel. (A. A. D.)

# Presa internațională a scris amplu despre deschiderea unui punct de vaccinare anti-COVID în curtea castelului Bran, legînd, firește, minuscula împunsătură de sîngeroasa legendă a lui Dracula. Asistente medicale foarte drăguțe, numai zîmbet, în halate pe care se puteau vedea desenați niște colți de vampir însîngerați, mînuiau cu delicatețe micile ace. Cei care se vaccinau primeau gratuit o vizită a castelului unde, după cum spune presa, puteau vedea 52 de unelte de tortură medievale. Directorul de PR al castelului are un umor special, desigur, cînd declară: „Ideea este că arătăm vizitatorilor de azi cum se vaccinau oamenii acum 500 de ani”. Brrrr! (S. V.)

# Ce face omul cînd n-are altceva de făcut? Am aflat un posibil răspuns din ziarul Libertatea de vineri, 11 iunie 2021, de la Gheorghe Iavorenciuc, românul care a călătorit în cele mai multe țări de pe glob (136 la număr pînă azi): „Am făcut Etiopia, unde sînt războaie permanente […]. Mi-am propus acum, cînd încă mai sînt în putere, să fac zonele de risc“. S-ar părea că avem de-a face cu un nou gen de turism, turismul de facere. (D. S.)

# „Cînd am ajuns în State aveam 300 de dolari în buzunar și nu vorbeam o boabă de engleză”, mărturisea recent columbiana Diana Trujillo, inginera-șefă a echipei responsabile de brațul robotic al Rover-ului Perseverance, amartizat anul acesta pe 18 martie. Repercusiunile imigrației pur și simplu n-au limite. (M. C.)

p24 m pleou 2 jpg jpeg
Cea mai bună parte din noi jpeg
Promite-mi doar ce poți
„Pot să-ți promit că voi fi atent, că voi încerca să nu greșesc, dar nu pot să-ți promit că o să mă fac bine”.
Zizi și neantul jpeg
Alte stradale
Dar astăzi strada, în general, a devenit mai agresivă. Poate la fel de plină ca-n anii ’90, dar într-un alt mod.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
Două kilograme și jumătate și alte cugetări
Este un text despre lipsa de acceptare a bolii și a morții.
E cool să postești jpeg
Cum inventezi mîndria națională
Ne iubim, așadar, compatrioții? Ne simțim bine în România? Sîntem mulțumiți cu traiul nostru?
p 20 WC jpg
Din ce sînt alcătuite viețile noastre?
Altfel, lumea nu este locuită nici de păcătoși iremediabili, nici de creștini perfecți. Intervalul este numele metafizic al obișnuitului pe care îl locuim.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Marele Premiu pentru filosofie al Academiei Franceze
Anca Vasiliu a contribuit constant la crearea punților dintre cultura care a primit-o și i-a recunoscut totodată expresivitatea stilistică a scrierilor sale
p 24 1 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Gino a intrat în Cartea Recordurilor ca fiind cel mai bătrîn cîine din lume: are 22 de ani și încă se ține bine.
Cea mai bună parte din noi jpeg
Biroul meu de astăzi e același
Mă întreb tot mai des dacă, în loc să devină o gazdă pentru o viață mai bună, lumea nu s-a transformat cumva într-un birou universal în care ești mereu de găsit.
Zizi și neantul jpeg
Diverse, stradale…
Omniprezenți, pe vremea de atunci, în orele de lucru, erau cerșetorii și cei care sufereau de boli psihice.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
De ce trăiesc nemții cîte o sută de ani, sănătoși și întregi la cap?
Pentru mine, Berlinul este orașul cel mai bine organizat, ca infrastructură și ca tot, dar în care te simți cel mai liber.
E cool să postești jpeg
Unde-i tocmeală mai e păsuire?
„Pot rezista la orice, mai puțin tentației”.
p 20 WC jpg
Cafea sau vin?
La fel ca vinul, cafeaua are, în legendele ei de origine, o întrebuinţare spirituală.
Theodor Pallady jpeg
Energii divine necreate...
Teologia creștină s-a cristalizat în numeroase orizonturi lingvistice, dar ortodoxia a rămas în mare măsură tributară geniului grecesc.
640px Bucharest, Drumul Taberei (16307818580) jpg
Drumul Taberei 2030
Fidel Castro a fost plimbat pe bulevardul Drumul Taberei
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
Pe o dubă destinată livrării unor produse, o adaptare a limbajului telefoanelor „fierbinți“ din anii 2000: „Livrez orice! Ia-mă! Sînt electrică!“
Cea mai bună parte din noi jpeg
Rămîi pe culoarul tău
Mi-a luat o jumătate de viață să înțeleg că oamenii nu pot fi înlocuiți și că creativitatea noastră este cea care ne legitimează unicitatea.
Zizi și neantul jpeg
Obiecte și dispariții
Țin minte că pe ultimele le-am văzut cam atunci cînd s-a născut copilul meu. Atunci au fost, la propriu, obiecte de trusou.
„Am avut covidu’!”, iar „de murit, murea oricum   ” jpeg
E cool să postești jpeg
În goana vieții
„Nu juca acel joc la care te obligă un semafor care decide pentru tine cînd e timpul să mergi, cînd să te oprești. Stai puțin nemișcat și gîndește-te.”
p 20 Walter Benjamin  WC jpg
Geografii spirituale (II): orașul
Walter Benjamin nu vorbește, desigur, despre o transcendență personală, nici măcar despre una în sens tradițional.
„Voi cine spuneţi că sînt?“ O pledoarie jpeg
Hypatia. Adevăr și legend
Uciderea Hypatiei de către un grup de fanatici care-și spuneau creștini e un fapt istoric incontestabil.
p 24 E  Farkas jpg
Cu ochii-n 3,14
Altfel spus: e sexul normal „mai puțin” decît devierile anal-orale sau este perversiunea supremă?
Cea mai bună parte din noi jpeg
Povestea merge mai departe
Unul dintre motivele pentru care am dorit să mă mut în București au fost concertele.
Zizi și neantul jpeg
Călătoria prin orașul-pădure
Paltoanele noastre cu siguranță erau: parcă ne camuflau, ne făceau să ne pitim în peisaj. Într-un fel, așa ne simțeam în siguranță.

Adevarul.ro

8  SANDA MARIN jpg jpeg
Decalogul celebrei Sanda Marin în bucătărie. Reguli de aur pentru preparate senzaționale, cum păstrezi untul proaspăt
Sanda Marin, una dintre cele mai îndrăgite bucătărese din toate timpurile, a lăsat femeilor sfaturi prețioase. Lucrarea sa despre gătit inspiră de peste 70 de ani toate gospodinele să pregătească preparate delicioase.
rugaciune credinta lumina paste shutterstock 712661815 jpeg
De ce sunt credincioșii mai sănătoși, mai fericiți și trăiesc mai mult? Ce spun studiile despre psihic și organism
Baza de dovezi care leagă credința de o sănătate mai bună durează de zeci de ani și cuprinde acum mii de studii. O mare parte din aceste cercetări implică urmărirea stării de sănătate a unei populații de-a lungul anilor și chiar a deceniilor.
soldati marele razboi foto imagoromaniae jpg
Test de cultură generală: „Acum ori niciodată!“
Te crezi as în noţiuni de cultură generală? Vezi cât eşti de informat cu ajutorul acestor 27 de întrebări, clasificate pe mai multe domenii de interes.

HIstoria.ro

image
Una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor
Fără îndoială, una dintre cele mai spectaculoase descoperiri arheologice ale tuturor timpurilor a fost scoaterea de sub cenușă a orașului roman Pompeii, redus la tăcere în vara lui 79 de erupția vulcanului Vezuviu.
image
Drumul spre Alba Iulia: Cum au ajuns românii la Marea Adunare Națională
Așa cum se înfățișează din literatura memorialistică, majoritatea delegaților ori participanților sosesc la Alba Iulia cu trenul. Numai cei din așezările aflate la distanțe mici călătoresc cu alte mijloace de transport.
image
Noiembrie 1918: O lume în revoluție
1918, așa cum este creionat de literatura memorialistică, este anul unei lumi în plină revoluție. Desfășurată de la un capăt la celălalt al continentului european, revoluția este inegală și îmbracă diverse forme.