Cu ochii-n 3,14

CÎND IES DIN LUMEA FILMULUI,
OAMENII SÎNT ÎNDEMNAŢI 
SĂ VORBEASCĂ 
MAI SIMPLU DECÎT ÎN REALITATE  

● Cînd ies din peşteră, liliecii zboară invariabil către stînga. Acum înţeleg stîngismul aristocratului Batman. (M. C.)

● Lumea reclamelor e plină de alăturări uneori ciudate. Cum este şi cazul acestei campanii recente, apărute într-un supermarket, unde sîntem atenţionaţi că „Lumea filmului te aşteaptă în zona detergenţi!“. 3, 2, 1… (P. M.)

● Se înmulţesc veştile despre sfîrşitul lumii. Aproape în fiecare zi apar în presa scrisă noi presupuneri, noi prognoze, noi dovezi cu privire la Apocalipsă. În aşteptarea ei, oamenii sînt îndemnaţi, mieros, să voteze. Candidaţii promit: demnitate, fonduri structurale, prosperitate, locuri de muncă, pensii mai bune, o Românie europeană, inimă sănătoasă, alungarea chiaburilor şi cîte şi mai cîte. Mai bine ni le-ar da pe toate acum, că dacă, totuşi, vine sfîrşitul lumii? (M. M.)

● După scandalul legat de problemele provocate de implanturile mamare de proastă calitate, doritoarele de schimbări radicale sînt asigurate de doctori că majoritatea implanturilor sînt rigide şi că nu prea apar probleme în cazul unui zbor cu avionul. N-ar fi mai cinstit să se vorbească mai întîi de microtraumatismele care se pot canceriza, de dificultatea mamografiilor şi abia apoi despre cît e de improbabil să-ţi explodeze sînii la mare altitudine? (S. S.)

● Cămilele bat din trei seturi de pleoape, caracatiţele îşi fac ochi dulci cu diametrul de 40-50 cm, limba balenei albastre cîntăreşte mai mult decît un elefant, inima creveţilor bate în cap, insectele numite călugăriţe îşi ucid partenerii după fecundare, melcii sînt hermafrodiţi, masculii căluţilor de mare rămîn gravizi… Oamenii sînt ceva mai simplu alcătuiţi, dar continuă să fie ridicoli în actul seducţiei, mulţi nu sînt în stare să fie nici amanţi, nici părinţi buni şi nici cu dragostea n-o scot prea bine la capăt. (M. C.)

● Financial Times a scris că Victor Ponta s-a împăcat cu Traian Băsescu exact în ziua cînd cei doi s-au luat iar la harţă. Pour une fois, imaginea României în presa străină a fost mai bună decît în realitate. (M. V.)  

UNUL DINTRE FRAŢII DE EUROPA
RĂSPUNDE LA NUMELE 
„MAGNIFICUL ROMÅN“

● Ies într-o seară de la non-stopul de lîngă casă. Unul dintre cerşetorii arondaţi îmi cere nişte bani. Îi spun că nu mai am. Simte nevoia să-i dea o explicaţie celuilalt cerşetor care flanca intrarea: „Lasă, mă, doamna a rămas decît cu cardul!“. (A. M. S.)

● Dvs. ce-aţi crede dacă aţi da peste următorul titlu în ziar: „Mama va împodobi singură bradul de CRĂCIUN. Fuego ne-a PĂRĂSIT“? Da, şi eu tot la un ferpar m-am gîndit. Dar Fuego e teafăr şi nevătămat: „pentru că e parodiat în România, artistul a hotărît să întrerupă legăturile cu showbiz-ul românesc“. Se mută la Chişinău. Contez pe fraţii noştri de peste Prut să-l primească pe acest fiu rătăcitor cum se cuvine, să nu-i pună pastă de dinţi pe clanţă şi să nu-i lege şireturile. (L. V.)

● Unul dintre lucrurile care îmi plac cel mai mult în ţările mişto e cum stau bătrînii lor prin restaurante. Iar bătrînii chiar stau. Aşa, lung, plăcut. Pentru că merită. Pensionarii lor pot. Modul în care bătrînii pot sau nu să stea prin restaurante ar trebui să fie un indicator al dezvoltării. Am văzut într-un lanţ celebru de restaurante (hai, că vă spun: Carul cu Bere / Hanul Berarilor) o ofertă pentru pensionari. Am văzut-o mai de mult şi mi-a plăcut ideea: ce mişto ar fi să văd şi pensionari români prin restaurante. Am văzut pensionari români în low-cost-uri, vizitînd Europa, mulţi ieşind din ţară pentru prima dată după celebra excursie cu fabrica în Cehoslovacia. Şi mi s-a părut iar un semn că România se schimbă şi urcă în indicatorii relevanţi pentru dezvoltare. Deci, cum stăteam eu în restaurant, văd un pensionar român, la costum, tacticos. Se aşază şi zice „Domnule!“ către chelner. Voia să se asigure că oferta pentru pensionari e valabilă, era 4 fără zece şi expira la 4. „Sigur, domnule, cum să nu!“, zice chelnerul. La care pensionarul şi-a suflecat mînecile şi a comandat, tot tacticos. Îmi venea să-l pup pe chelie de drag. (C. G.)

● Astronomii au descoperit o planetă orfană care vagabondează aiurea prin Cosmos fără să aibă o stea în jurul căreia să orbiteze. E mică de vîrstă, are între 50-120 de milioane de ani, o temperatură de aproximativ 400 de grade Celsius, iar în cazul în care cineva e interesat s-o adopte, o găseşte la 100 de ani lumină distanţă de Pămînt. Răspunde la numele CFBDSIR2149-0403. (M. C.)

● „Îi blestem şi îi condamn pe realizatorii acestui serial şi pe proprietarii acestui post de televiziune, care se joacă cu valorile poporului. Ei trebuie să primească o lecţie“, a zis premierul turc despre serialul Suleyman Magnificul. Şi uite-aşa o să-i mai crească un pic audienţa… (M. V.)

● Din seria „Poporul român şi bolile lui“: tot accesînd forumuri de pacienţi „în suferinţă“, după ce m-am amuzat mai demult la „Ficatul gras dăunează dacă fac karate?“ (replică pe care am consemnat-o la un alt „3,14“), am mai găsit una la obiect: „Am voie măsline dak ţin regim pentru gastrită? Precizez că le consum doar dimineaţa, pe stomacul gol…“. (A. P.)  

UN ANUNŢ IMPORTANT PENTRU TINE:
STELUŢA, AM PRIMIT 
ECHIPAMENTE PENTRU BUNICUŢE!  

● La intrarea în magazinul BIG Berceni, un anunţ foarte important pentru oricine: „Cheile s-au mutat la uşa 2 (pe alee)“. (D. S.)

● Se pare că lirica de amor a muzicii uşoare neaoşe s-a îmbogăţit cu metafore (sau ce-or fi ele…) explicit meteo: „Ne minţim k (sic!) la meteo“, spune cîntecul (Andrei), auzit într-un taxi. Nu doar capriciile vremii devin permanenţe poetice, ci rubrica Meteo însăşi, o realitate a vremurilor noastre incerte… Combinată, la fel de poetic, cu cea a computerelor: „De cînd pe tine te am / Ploaia-mi intră doar în spam…“ (Voltaj). (I. P.)

● La meciul „de coşmar“ cum a scris toată presa, dintre Steaua şi Stuttgart, un fan al Stelei a fost bătut de şeful galeriei pentru că a afişat un banner care, după părerea şefului, ar fi distras cîteva momente atenţia galeriei ce avea misiunea de a-şi încuraja permanent echipa. Pe enormul banner scria: „Antonia, vrei să fii soţia mea? Andrei“. Dacă pe aleasa inimii lui n-ar fi chemat-o Antonia, ci Steluţa, poate că fanul ar fi scăpat fără bătaie. Dar Antonia s-o fi uitat oare la meci? (A. M.)

● Am primit în cutia poştală un flyer în care mi se dezvăluia secretul siberian al sănătăţii şi al longevităţii: mumio, grăsime de bursuc, concentrat de coarne de ren, extract de ciupercă Chaga şi alte cîteva ingrediente. Dacă ăsta e preţul, nu, mulţumesc. (A. M. S.)

● „Eşti înşelată şi vrei dovada? Echipamente de spionaj sub formă de ceas, brelocuri, ochelari, pix, microfon gsm, de la 300 de lei!“ Adică, după ce că eşti înşelată, să mai dai şi bani pentru asta…! (A.P.)

● Într-un newsletter am primit cîteva sugestii de cadouri de Moş Crăciun. Pentru adolescente, sugera reclama, potrivite ar fi lip-gloss-urile (termenul modern pentru strugurel). Pentru tinere – farduri şi fonduri de ten, pentru mame – creme antiriduri, iar pentru bunicuţe… deodorante de cameră. (S. G.)

Foto: Camelia Tudor