Cu ochii-n 3,14

Publicat în Dilema Veche nr. 1023 din 16 noiembrie – 22 noiembrie 2023
© D.Stanciu
© D.Stanciu

DACĂ VĂ ÎNTREBAȚI PÎNĂ UNDE SE ÎNTINDE PROSTIA „GATA PREPARATĂ“, E ADEVĂRAT CĂ EXISTĂ SUFLETE CARE SE DEZINTEGREAZĂ DUPĂ SUBESTIMARE

 Dacă vă întrebați ce poate face cineva care rămîne intenționat închis peste noapte într-un centru comercial, vă dăm o variantă: fură niște bijuterii, mănîncă, își schimbă hainele cu unele dintr-un magazin, apoi mănîncă din nou. Ca să ajungă aici fără să fie sesizat de camerele de supraveghere, un polonez de 22 de ani din Varșovia s-a prefăcut că este manechin și a stat nemișcat într-o vitrină, cu o geantă în mînă, pînă la ora închiderii. În cele din urmă, tînărul a fost predat poliției de personalul de securitate. Riscă 10 ani de închisoare, pentru că nu era la prima lovitură de acest gen – dintr-un alt magazin furase bani și diverse obiecte, tot așa, după program. (A. A. D.)

 Potrivit unei știri, o femeie din Marea Britanie și-a înscenat maternitatea timp de doi ani, perioadă în care nu doar că i-a transmis fostului partener materiale care ilustrau evoluția sarcinii, dar l-a și convins să plătească pensie alimentară și să acopere integral costurile de îngrijire pentru copil. Mama fostului partener a depus o plîngere la poliție împotriva acestei femei care, după cum considera ea, îi abuza fiul. În urma unei investigații, a reieșit faptul că presupusul copil n-a existat niciodată. Totuși, ce nu înțeleg la știrea asta e cum se poate să trăiești doi ani știind că ai un copil pe care să nu-l fi văzut niciodată. Pînă unde se întinde comoditatea lipsei de responsabilitate? Unii chiar sînt o comedie proastă. (I. M.)

 În Coreea de Sud, un bărbat a murit strivit de un robot, după ce nu a reușit să îl deosebească de cutiile de alimente pe care le manipula. Incidentul a avut loc în timp ce bărbatul, un angajat al unei companii de robotică, inspecta robotul. Cu greșeala și prostia omenească te mai iei la trîntă, cu a roboților nu prea. (A. M. S.)

 Într-un supermarket, la raionul de alimente exotice, am descoperit mămăliga ambalată în vid, „gata preparată”. Aștept cu interes pliculețele cu praf care, amestecat cu apă caldă, să creeze sarmale instant. (S. G.)

 E adevărat că un ministru irlandez a fost salvat grație televiziunii? Da. Un medic care urmărea un interviu cu ministrul de Externe Connor Lenihan a observat o tumoare aflată pe gîtul acestuia, a reușit să ia legătura cu el și i-a salvat viața. E adevărat că un sportiv s-a rănit cu bețișoarele chinezești? Da. Tenismenul francez Julien Benneteau s-a rănit la mînă încercînd să mănînce cu ajutorul bețișoarelor într-un restaurant chinezesc; din această cauză, el a fost nevoit să abandoneze Open-ul Australiei în 2011. E adevărat că sportivii buni au urechile mari? Nu. În schimb, un studiu recent permite descoperirea unui potențial sportiv la femeile al căror inelar e mai lung decît indexul. E adevărat că există un sport de luptă inspirat de persoanele bețive? Da. Zui Kuan („Pumnul beat”) e un stil de kung-fu care se inspiră din mișcările unui om beat, pentru a deruta și surprinde adversarul. E adevărat că un sportiv și-a tăiat părul pentru a putea participa la Jocurile Olimpice? Da. La jocurile din 1956, campionul american de haltere Charles Vinci cîntărea cu 200 de grame prea mult. După ce s-a ras în cap, el a putut participa și a cîștigat medalia de aur. E adevărat că ne putem îmbolnăvi din cauza sportului? Da. Dependența maladivă de sport se numește „bigorexie” și este recunoscută de către Organizația Mondială a Sănătății (OMS). (Dis-moi! C’est vrai?, Verthé Valentin, Larousse, 2018) (M. P.)

 Pe cînd în Franța politicienii de stînga au condamnat un proiect de lege care prevede interzicerea scrierii inclusive, susținînd că un asemenea proiect va favoriza mentalitatea conservatoare patriarhală, căci scrierea inclusivă „restabilește egalitatea între feminin și masculin”, în Germania, un articol din Welt, dedicat acelor „suflete chinuite care vor să învețe germana”, susține că limba germană nu poate fi stăpînită pe deplin decît dacă știi că în lumea legumelor, unde majoritatea sînt de genul masculin, sfecla este feminină. (S. G.)

 Cercetători din Japonia, de la Universitatea Kyoto, au descoperit că lemnul se comportă foarte bine în spațiu. În consecință, ei plănuiesc să trimită pe orbita Pămîntului un satelit din lemn. După ce au studiat mai multe esențe, cum ar fi cele de mesteacăn, magnolie, cedru, cireș japonez, au ales în cele din urmă magnolia. Sateliții din lemn ar avea avantajul că, atunci cînd durata lor de funcționare ar expira, ei ar recădea în atmosfera terestră și ar arde pur și simplu, spre deosebire de cei metalici care se dezintegrează în particule fine ce pot rămîne în straturile superioare ale atmosferei. Pe scurt, sateliții din lemn ar fi mai ecologici. În cazul în care soluția s-ar dovedi viabilă, iar sateliții sau chiar stațiile orbitale și alte construcții spațiale vor fi făcute în mod curent din lemn, vor apărea probabil și meserii noi ca dulgher spațial, astrotîmplar sau chiar și cosmoebenist. (A. M.)

 Într-un mall, în vitrina unui magazin de încălțări, un slogan cam derutant: „Nebun după subestimare“. O fi vreo terapie pentru asta? (D. S.)

© I.Moroșan
© I.Moroșan

PUTEM FACE LINIȘTE PERMANENT (ȘI-ATÎT), DINCOLO DE ORICE ÎNDOIALĂ?

 „Pentru că a fost un criminal, dăm jos picturile lui Caravaggio de pe pereții bisericilor și muzeelor? Putem face asta? Și ne delimităm de Vechiul Testament din cauză că Moise a ucis un om în tinerețea lui? Biblia ne indică faptul că a fost crimă premeditată ce a făcut el, folosind o armă albă. Îl anulăm pe Moise? Și odată cu el anulăm și cele zece porunci?” – regizorul Werner Herzog comentînd cultura cancel într-un interviu recent. (M. C.)

 De happy hour se știe, de unhappy hour se pare că se va afla și că le va mai tăia din consum iubitorilor de alcool englezi. O importantă rețea de localuri din Marea Britanie ridică prețul în cele în jur de 800 de baruri, taman la orele de vîrf, cu 20 de pence (aproape un sfert de euro) pe băutură, urmînd ca acesta să revină la normal în intervale mai puțin populare. Majorarea este introdusă din pricina cheltuielilor crescute cu personalul și cu licențele, dar pare a fi o pedeapsă pentru cei care vor să bea ceva în același timp cu toată lumea și nu singuri, în liniște. (A. A. D.

 În Italia s-a deschis primul magazin controlat în întregime de Inteligența Artificială. Nu există case de marcat, iar clienții sînt urmăriți permanent de camere și senzori. Mi se pare o ironie a sorții ca italienii, atît de vorbăreți ca nație, să aibă parte de asta. (A. M. S.)

 Habar n-am avut că, pînă de curînd, specialiștii în vietăți marine credeau că stelele de mare (parte din clasa asteroideelor, parte din ordinul echinodermatelor) n-au cap. Un organism compact compus din cinci brațe și atît. Zic că habar n-aveam de așa ceva pînă cînd am citit că, nu demult, cercetători britanici, folosind tehnologii de ultimă oră, au ajuns la concluzia că au. Ba mai mult, concluzia care se  impune acum în lumea științifică este că au numai cap. Steaua de mare este, toată, un cap. Un cap și-atît. Urmează, cred, întrebarea: și unde-i corpul? (S. V.)

 „Există două probleme în ceea ce-i privește pe activiștii de mediu. Prima e că se preocupă prea mult de soarta balenelor, a urșilor panda sau a leoparzilor de zăpadă ignorînd faptul că omenirea pierde o limbă la fiecare 12 zile. În timp ce purtăm această conversație o limbă dispare. Asta înseamnă că o întreagă cultură, o întreagă perspectivă asupra lumii dispar fără urmă. Iar asta e ceva mult mai dramatic decît extincția oricărui mamifer. În al doilea rînd, există dovezi dincolo de orice îndoială că vom dispărea ca specie. Probabil curînd. Și asta ar trebui să ne preocupe” – același Werner Herzog. (M. C.)

image png
Oamenii din fotografii
Să-i facem să supraviețuiască.
image png
Malliștii
După film, ne-am dus să ne căutăm mașina în parcarea subterană, acolo, în hruba aia imensă și întunecoasă se termină fericirea.
image png
Lectura, antidotul violenței?
Cel mai des, este invocată lipsa timpului: „N-am mai citit pentru că m-a copleșit oboseala”.
image png
Mărturia lui Pascal
Cuvinte care „nu vor trece”, pline de „har și de adevăr”.
p 20 Iași WC jpg
Provincia ca problemă
Iar faptele, cîte și cum se fac ele, capătă cadențe cosmice, ca în sfîșietorul testament al Olguței.
p 21 la Lorin WC jpg
Olimpul litoralului românesc (2)
Ceva din spiritul stațiunii, un je-ne-sais-quoi, îi face și pe sportivii de performanță să își facă aici cantonamentele.
p 24 S M  Georgescu jpg
Cu ochii-n 3,14
„Lacrimile ei se amestecă cu cele ale acestui bazin“.
image png
Toate lucrurile care s-au schimbat
E nevoie de atît de puțin după ce anii își fac treaba.
image png
Capoate și feminități
Așa, diferențele dintre interior și exterior erau într-o măsură abolite.
image png
Piața Romană
Fetele de 20 de ani de acum nu-și mai pierd vremea în astfel de bodegi.
image png
Zgomotul și furia
Drept urmare, există mai multe metode tradiționale de a riposta unui vecin zgomotos.
image png
Cîteva note despre agapa creștină
Evident că nimeni, mîncînd laolaltă, nu stătea să filosofeze. Eram însă alături de Domnul.
p 20 Arik Ascherman WC jpg
Traumă şi discernămînt
Dar, în ciuda singurătăţii şi a primejdiilor acum mult mai aspre, rabinul îşi continuă patrularea, nu părăseşte paza.
image png
Lumi fragile
Am perceput „schimbul de scrisori”, formulare care în curînd va trece și ea într-o arhivă a limbii, ca pe un fel de apel la memorie.
image png
Frig și acasă
Cert e că, în ciuda condițiilor aparent vitrege, m-am simțit acasă acolo.
image png
p 20 Nichita Stanescu adevarul ro jpg
Alte vieți
Toate aceste vieți se hrănesc cu posibilul, mai mult decît cu realitatea lumii în care se petrec.
image png
Degetul lui Lazăr
Deși îl vor vedea pe celălalt Lazăr revenind din mormînt, în carne și oase, unii dintre martori nu vor crede.
p 24 M  Plesu jpg
Cu ochii-n 3,14
Radu Cosașu ar fi împlinit săptămîna trecută, pe 29 octombrie, 93 de ani.
image png
Cine ascultă o casă? – despre reutilizarea fondului construit existent –
Pe 8 noiembrie este sărbătorită la nivel mondial Ziua Urbanismului, care aduce în prim-plan problemele și efectele urbanizării asupra societății și a mediului.
image png
Auriu și umbră
Ci păstrîndu-ne, dacă nu auriul, măcar aspirația către el. Și o portiță de acces.
image png
Avoidant sau secure? Mai există limba română?
E un cuvînt care reprezintă o categorie importantă în viața lor de cartier – deduc eu din ce povestesc ei.
image png
Prețuirea incompetenței
Această bursă de merit nu mai are nici o legătură cu valoarea sau cu succesul.

Adevarul.ro

image
John Travolta, momente critice la manșa unui avion: „Am crezut că totul s-a sfârșit”
John Travolta a povestit că o experiență pe care a trăit-o la limita dintre viață și moarte, în timp ce pilota un avion în 1992, l-a inspirat să accepte rolul din noul scurtmetraj Disney+ "The Shepherd".
image
Declarația de dragoste a unui vlogger străin la adresa României: „Am fost uluită de acest oraș superb”
Datorită unei vloggerițe de travel din Australia, Gabby Boucher, un oraș din Transilvania a fost inclus într-un top mondial al celor mai bune destinații, din afara circuitelor turistice populare.
image
Invenția unor cercetători români care salvează terenurile poluate. Medalii de aur în Canada și Londra
O echipă de cercetători de la Universitatea „Dunărea de Jos” din Galați a inventat un material care, împrăștiat pe terenuri poluate, le poate depolua în mod ecologic. Invenția a fost înregistrată la OSIM și a primit două medalii de aur în Canada și Londra.

HIstoria.ro

image
Prizonierii americani în „colivia de aur” de la Timișu de Jos
La 1 august 1943, după atacul executat la joasă înălţime de aviaţia americană asupra Ploieștiului, în România au căzut prizonieri primii aviatori americani.
image
Bărbierii, felcerii și „doftorii” din Bucureștiul de odinioară
Pe vremea aceea, medicii erau rari, boierii preferând să-și vadă odraslele negustori ori funcționari la Stambul, nu murind de lepră la capul bolnavilor.
image
Istoria bojdeucii lui Ion Creangă. Căsuța cumpărată pe 50 de galbeni austrieci
S-au împlinit, la 15 aprilie 2018, o sută de ani de la restaurarea căsuţei în care şi-a trăit Ion Creangă ultimii 18 ani din viaţă şi de la transformarea ei în muzeu. Bojdeuca e astăzi cel mai vizitat obiectiv al Muzeului Național al Literaturii Române. Istoria bojdeucii se confundă cu însăşi istoria scriitorului.