Cu ochii-n 3,14
TREBUIE SĂ FII OPTIMIST ÎN MOMENTE DE SLĂBICIUNE CA SĂ CONTRIBUI LA AȘA-ZISA RISIPĂ DE RÎS
● Trebuie să fii Kim Jong-un ca să te bucuri de o cină cu Vladimir Putin, la care se mănîncă salată de raţă, smochine şi nectarine, urmate de găluşte din crab de Kamceatka, apoi de o supă de peşte de Amur alb şi un sorbet din cătină de mare. (A. M. S.)
● „Optimist în momente de criză, generos cu natura umană, de un omor subtil rafinat, dar uneori necruțător, un om mereu dornic de învățare și perfecționare” (jurnalul.ro). Probabil cea mai bună, involuntar bună, descriere a fostului foarte sîrguincios turnător la Securitate Constantin Bălăceanu-Stolnici, autorul moral al morții istoricului Vlad Georgescu (1937-1988), director al postului de radio Europa Liberă. (M. C.)
● O reclamă din anii ’30, vremuri în care grăsuții, dar mai ales grăsuțele încă mai erau la modă: „Slabi, vă puteți îngrășa rapid. Obraji plini, roșii, sănătoși, considerabilă sporire a greutății, poftă de mîncare și de lucru, forme pline și frumoase obțineți în scurtă vreme cu Fettol, praf de îngrășat vienez, produs dietetic, probat în mii de cazuri de slăbiciune în țară și străinătate. Face la femei un corp cu formă, sîni etc. plini și frumoși. Numeroase scrisori de mulțumire”. (sursa: Reclame vechi românești) (A. P.)
● Marele Zid chinezesc! O minune! Zeci de mii de kilometri de zid, lat cît să treacă căruțele pe el, construit în secole. Azi, mai există cîteva secțiuni din zid care totalizează cam 1.200 de kilometri, dintre care doar o mică parte este deschisă turiștilor. Marele Zid rămîne un simbol al puterii excepționale de a plănui și construi. Pe bună dreptate, a adus respectul întregii lumii pentru poporul chinez. Ei bine, eu cred că următoarea știre va contribui la creșterea solidarității între poporul român și poporul chinez: de curînd, autoritățile chineze au arestat doi tineri muncitori în construcții, pe nume Wang și Zhang, pentru că au făcut o gaură în Marele Zid folosind un excavator, ca să poată trece mai repede în partea cealaltă unde aveau oamenii treabă, fără să ocolească cîțiva kilometri. Gaura se află într-una din secțiunile care nu sînt restaurate și deschise turiștilor. Eu cred că Wang și Zhang fie sînt români, fie au lucrat multă vreme în România și au deprins de la noi deschiderea spre soluții „ingenioase”, adică istețimea tipic românească de care sîntem atît de mîndri. În orice caz, eu sînt convins că cei mai mulți români vor spune: „Păi, dacă aveau oamenii de mers dintr-o parte în alta și trebuiau să ocolească zidul ăsta care nu mai folosește la nimic, ce era să facă?”. Trăiască prietenia dintre cele două popoare! (S. V.)
● Un bărbat din Satu Mare întors mai repede de la muncă a sunat la 112, reclamînd că i-a intrat cineva în casă. Presupusul hoț s-a dovedit a fi nimeni altul decît amantul soției. Duși la Poliție pentru declarații, cei doi s-au luat zdravăn la bătaie, prin urmare s-a deschis și un dosar penal pentru violențe, pe lîngă cel pentru așa-zisa violare de domiciliu. Într-un alt colț de țară, mai exact în Iași, un bărbat a ajuns să ceară ordin de protecție împotriva fostei amante, cu care are și un copil. Se pare că, în luna august, aceasta l-a urmărit și l-a electrocutat cu un pistol cu electroșocuri de șapte ori, nici mai mult, nici mai puțin. În plus, îi jignește și îi amenință întreaga familie. De cealaltă parte, fosta amantă susține că ea este cea agresată și, cu ceva vreme în urmă, a cerut la rîndul ei un ordin de protecție. Complicate sînt căile triunghiurilor amoroase! (A. A. D.)
● Îmi dau seama că Miron Costin e mai actual ca niciodată, iar acest lucru e dovedit de faptul că, de curînd, CEO-ul companiei aeriene Ryanair a fost atacat cu o plăcintă de către cîțiva activiști ecologiști. Fapta lor lăudabilă și curajoasă nu spune totuși foarte multe, ci e exact o formă de „a ceti și a nu înțelege ieste a vîntura vîntul sau a fiarbe apa”, căci activiștii în cauză n-au adus nimic bun mediului – dimpotrivă, gestul n-a fost decît o mare risipă (de plăcintă). (I. M.)
● În județul Brașov s-a încheiat un recensămînt pentru urși, lupi, rîși și pisici sălbatice. S-a constatat că, față de anul trecut, numărul urșilor a crescut și la fel și cel al lupilor. În schimb, numărul rîșilor a scăzut. Cu alte cuvinte, cînd ai ajuns să ai 1.675 de urși în județ, nu mai e de rîs. (A. M.)
SĂ ÎNSEMNE OARE ASTA CĂ, ÎN ASTFEL DE CAZURI, CEVA CÎT SE POATE DE ADAPTAT VREMURILOR TREBUIE SĂ SE SUPUNĂ UNUI BAREM SOCIAL?
● Două schelete aparținînd unor hominizi din preistorie au fost plimbate în spațiu, la inițiativa unui om de afaceri sud-african, cu o navetă. Să însemne oare asta că locul scheletelor nu mai e în dulap? Pe de altă parte, cred că s-ar putea face o listă întreagă de „hominizi” actuali, de pe întreaga planetă, care ar merita cu prisosință să fie trimiși în spațiu. (A. M.)
● Doi umanoizi, prezentați drept corpuri non-umane, au fost aduși de curînd în Parlamentul mexican. Erau dovezile unui promotor al vieții extraterestre. Moaștele „extratereștrilor” s-au bucurat, cu siguranță, de succes. Mai ales că, în astfel de cazuri, știința devine o Cenușăreasă. (A. M. S.)
● Cumva în prelungirea Dosarului din paginile 9-14, o trimitere la conținutul unui articol apărut într-un număr din martie 2001 al publicației franceze Buletinul Societății de Patologie Exotică (și semnat de S. Hatimi, M. Boudouma, M. Bichichi, N. Chaib și N.G. Idrissi): „Un extract apos și un ulei esențial de Artemisia herba-alba Asso au fost testate pentru activitatea lor antileishmanială, iar o activitate leishmanicidală mai intensă a fost observată în cazul uleiului esențial“. Iată ceva cît se poate de exotic pentru unul ca mine, care nu e la curent cu asemenea activități. (D. S.)
● În Franța, un ginecolog a fost acuzat de transofobie din cauză că a refuzat să consulte o femeie trans. În urma scandalului iscat pe rețelele sociale, doctorul și-a cerut scuze dacă a jignit sensibilitatea comunității trans, afirmînd totuși că, potrivit științei, „un bărbat este un bărbat, iar o femeie este o femeie”, adăugînd că „scaunul de consultații ginecologice nu este adaptat pentru bărbați” și oferind astfel o idee de afacere pentru lumea corectitudinii politice. (S. G.)
● În cartea Republica Populară Mongolă (Nicolae Z. Ionescu, Editura Științifică și Enciclopedică, 1981), întîlnim un capitol intitulat „Relațiile româno-mongole de-a lungul vremurilor”. Cum între țări prietene, surate socialiste, nu pot exista reproșuri și nici dușmănie, neajunsurile micilor incursiuni mongole sînt menționate frugal după cum urmează: „Primele contacte româno-mongole datează în timp din primăvara anului 1241, cînd corpuri de armată ale Hanatului de Apus năvălesc spre Polonia și Ungaria, călcînd și pămînturile țării noastre. Unele grupe trec prin nordul Moldovei, altele prin Transilvania, pîrjolind și pustiind totul în drumul lor”. Altfel spus, noi am fost doar victime colaterale, iar mongolii –de fapt, doar cîteva corpuri de armată mai rebele – au făcut ce știau ei mai bine: pîrjol și pustiire; it was nothing personal… just business. Important e că, de bine, de rău, a avut loc un prim contact între viitoarele popoare socialiste. Căci, iată, mai presus de minore, trecute inamiciții, cu doar 750 de ani mai tîrziu, „institute științifice din R.S. România, R.P. Bulgară, R.P. Ungară, R.D. Germană, R.S. Cehoslovacă, U.R.S.S. și R.P. Mongolă elaborează în comun metode eficiente de profilaxie și de luptă cu paraziții intestinali la animale. Se studiază în comun, cu țările socialiste amintite mai sus, posibilități de îmbunătățire a rasei vitelor de carne și lapte, a combaterii sterilității vacilor, a creșterii unor rase de ovine cu lînă fină și semifină etc.”. Totul e bine cînd se termină cu bine. Trăiască prietenia multimilenară româno-mongolă! (M. P.)
● Ceva denumit generic „biohazard” a fost motivul pentru care un avion cu destinația Barcelona a revenit la Atlanta, de unde decolase cu peste două ore în urmă. Mai exact, un pasager a avut un episod dramatic de... diaree, în urma căruia avionul a fost golit de oameni și dezinfectat riguros. Pînă la urmă, în Spania s-a ajuns a doua zi, cu o întîrziere de opt ore. În România, un avion nu a putut decola de la Cluj-Napoca spre München din altă cauză: greutatea prea mare. Cum bagajele trebuie să se supună unui barem, e posibil ca pasagerii să fi fost factorul perturbator. Cam greuți, altfel spus. Cert este că 15 dintre ei au fost dați jos din avion, fără explicații privind criteriul de selecție. (A. A. D.)
● Cînd, în toiul nopții, îți cedează bateria de la chiuvetă, te simți Bacovia. Cînd vine ziua și intri în dansul social al reparațiilor – instalator, administrator, meșterul blocului –, îți dai seama că, de fapt, ai alunecat, precum Alice, într-o Țară a Minunilor. (S. G.)
