Cu ochii-n 3,14
CE AU ÎN COMUN PARTEA DE JOS A LIBERTĂȚII DE EXPRIMARE ȘI CELE CE SE PETREC DINCOLO DE MINCIUNĂ? INDISCUTABIL, PREZENȚA A 12 OFICIALI PARTICIPANȚI LA FICȚIUNE (PRINTRE MULTE ALTELE, ASTA ADUCE AMINTE DE EVENIMENTELE MAJORE)
● „Strangers in the night” (Frank Sinatra), „Blue Hawaii” (Elvis Presley), „The way we were” (Barbra Streisand), „Be my baby” (The Ronettes), „Good vibrations” (The Beach Boys), „Raindrops keep falling on my head” (B.J. Thomas), plus coloanele sonore ale unor filme precum Butch Cassidy and the Sundance Kid, M*A*S*H, Dirty Dancing, Bonanza, Star Trek sau Godfellas… Ce au în comun toate aceste cîntece? Un chitarist pe nume Bill Pitman, recent plecat dintre noi. Avea 102 ani. (M. C.)
● Printre nenumăraţii lilieci, şerpi şi chiar cîţiva scorpioni care populează impozanta peşteră calcaroasă Liang Tebo, cunoscută pentru picturile sale rupestre, paleontologii au găsit un schelet remarcabil de bine conservat. Scheletului îi lipsea partea de jos a piciorului stîng. Extremitatea osului rămas indica o tăietură „dreaptă, oblică, ce se poate observa privind prin os”. Aspectul ar fi fost mai puţin regulat dacă amputarea ar fi fost provocată de o cădere sau de atacul unui animal. Aceste dovezi indică faptul că nu a fost vorba despre o amputare accidentală, ci despre o intervenție chirurgicală. Şi mai surprinzător: pacientul, care a murit în jurul vîrstei de douăzeci de ani, pare să fi supravieţuit între şase şi nouă ani după intervenţie, conform semnelor de refacere osoasă. Asta înseamnă că „doctorul” a făcut o treabă bună, iar tribul s-a îngrijit de pacient. (A. M. S.)
● Conducerea Liceului „Elsa-Triolet“ din Seine-Saint-Denis, Franța, a interzis elevilor să mai poarte șlapi, ceea ce a provocat o mică dispută: pe de o parte, profesorii au afirmat că această măsură a fost luată din motive de securitate, invocînd, de pildă, faptul că la cursurile de chimie, în timpul cărora elevii manevrează substanțe chimice, picioarele nu le sînt suficient protejate; pe de alta, elevii își simt „libertatea de exprimare” și „stilul” amenințate. În numele libertății de exprimare, aș adăuga doar că șlapii sînt ei înșiși o amenințare la adresa stilului. Oricare ar fi acesta. (S. G.)
● Acum cîteva săptămîni a venit știrea că ambii piloți ai unui avion de pasageri au adormit la locul de muncă și au ratat aterizarea – s-au trezit cînd aparatura de bord a început să piuie pentru că survolaseră deja aeroportul, au întors avionul și au aterizat cu bine. Acum cîteva zile a venit știrea că cei doi piloți ai altui avion s-au luat la bătaie la locul de muncă pentru că nu au căzut de acord asupra unei manevre. Noi, pasagerii care nu știm mai nimic din cele ce se petrec dincolo de ușa care ne separă de botul avionului, am fost șocați. Și știrile au început să curgă din nou: situația piloților care s-au luat la bătaie în carlingă nu e deloc singulară. Cu cîteva luni înainte, alți doi se luaseră la pumni în același spațiu strîmt, certîndu-se din pricina mîncării pe care le-au servit-o însoțitoarele de bord. Acum, mă întreb dacă chiar e bine să aflăm alte povești de dincolo de ușă. Nu de alta, dar faptul că în toate aceste cazuri avioanele au ajuns cu bine la destinație este o mică minune. Altfel, haioase comunicatele liniilor aeriene respective care toate, în limba de lemn specifică, ne-au asigurat că „securitatea pasagerilor nu a fost nici o clipă pusă în pericol”. (S. V.)
● O femeie din China și-a petrecut peste zece ani introducînd pe Wikipedia sute de articole false despre istoria Rusiei. Cunoscută sub pseudonimul Zhemao, a folosit patru conturi pentru a da credibilitate informației. Și-a imaginat în detaliu povești de război și crize economice, îmbinîndu-le cu elemente reale și folosind un limbaj oficial care, se pare, s-a potrivit perfect unei enciclopedii. Ba mai mult, a reușit să editeze și articole deja existente. A fost descoperită de un scriitor chinez care făcea o documentare și care a constatat că sînt mari diferențe între ce apare pe Wikipedia în China și paginile originale rusești. Femeia, o casnică absolventă de liceu, a declarat că motivația ei inițială fost să învețe istorie și că cele mai multe articole au fost scrise ca să acopere invențiile din precedentele. O minciună duce la multe altele, se pare. (A. A. D.)
● Eveniment: decesul Reginei Elisabeta a II-a. Organizație de presă: Antena 3. Moderator: „Ce credeți că e în mintea noului Rege Charles al III-lea cînd vede cît de multe flori au pus englezii la Palatul Buckingham?“. Ei bine, la această întrebare (indiscutabil, una dintre cele mai tîmpite cu putință), invitatul a răspuns. Înțelept, dezvoltînd generos ipoteze pe care singur și nesilit de nimeni le-a întors pe toate fețele, explicînd poporului român neștiutor ce e în mintea Regelui cînd vede florile. După părerea mea, momentul e imbatabil, căci rar moderatorul se potrivește mai bine cu invitatul și amîndoi călăresc subiectul cu mai multă neghiobie. (S. V.)
● O grădiniță cu program prelungit a fost inaugurată de curînd în satul Crasna, din județul Sălaj, în prezența a nu mai puțin de 12 oficiali. Inclusiv vicepremierul Kelemen Hunor. Tăierea panglicii rămîne sportul favorit al politicienilor. (A. M. S.)
● Din cauza porțiunilor de drum decapat, mai mulți bicicliști participanți la Turul României s-au accidentat, căzînd de pe biciclete în zona Ambud-Petin din județul Satu Mare. (A. M. S.)
● Trei surori românce și-au pierdut viața într-un accident de mașină, cînd plecaseră împreună în concediu după mai mulți ani în care nu se văzuseră. Spre deosebire de ficțiune, viața își permite să fie șocant de neverosimilă. (M. C.)
● Cîteva muzee cel puțin ciudate din Austria: Muzeul falsurilor de artă (www.faelschermuseum.com), Muzeul cărămizilor (www.ziegel.at), Muzeul avorturilor și metodelor contraceptive (muvs.org), Muzeul globurilor cu zăpadă (schneekugel.at), Muzeul pantofilor (www.schuhmuseum.at), Muzeul prezervativelor (www.liebens-wert.at), Muzeul iluziilor (museumderillusionen.at), „Nonseum” sau muzeul invențiilor inutile (www.nonseum.at), Muzeul pompelor funebre (www.bestattungsmuseum.at). Acesta din urmă are și un magazin de suveniruri care oferă, printre multe altele: seturi LEGO cu tematică specifică (figurine cu chipuri triste, cadavre, dricuri, capele, sicrie, cimitire, gropari, cuptoare de incinerare), paste cap-de-mort, miere din Cimitirul central al Vienei, căni de cafea în formă de urnă, stick-uri USB în formă de coșciug, etui-uri pentru pachete de țigări „Fumatul creează locuri de muncă”, șorțuri de bucătărie cu inscripția „Mănînc pînă crăp”, măști de dormit cu inscripția „Dorm, n-am murit”, tricouri de sport „Fac sport pînă sînt mort” și sacoșe pentru cărți „Citesc pînă putrezesc”. (M. P.)
● Abia redeschis, pasajul rutier de la Piața Unirii a fost blocat sau, mai bine zis, astupat de un TIR care depășea limita de înălțime. Asta aduce aminte de camionagiul care, în urmă cu mai mulți ani, zburda pe DN1 între Ploiești și București cu un camion cu bena ridicată și a reușit să ia după el și un pasaj pietonal suspendat. Unii sînt mai mari decît își închipuie și degeaba lasă capul în jos în cabină sau strîng din umeri în ultimul moment. (A. M.)
● Am aflat, dintr-un articol publicat de Daily Mail, despre misiunea care i-a revenit lui John Chapple, apicultorul casei regale, după dispariția reginei Elisabeta a II-a. Respectînd o veche tradiție, care cere ca insectele să fie ținute la curent cu toate evenimentele majore din viața celor cărora le aparțin (nașteri, căsătorii sau – ca acum – decese), Chapple și-a petrecut ziua de vineri, 9 septembrie 2022, trecînd de la un stup la altul pentru a le informa pe cele cîteva sute de mii de albine ale familiei Windsor că regina Elisabeta a II-a a murit. Dacă n-ar fi făcut-o, spune aceeași veche tradiție, s-ar fi putut ca albinele să nu mai dea miere, să își părăsească stupii, ba chiar să se lase să moară de foame. Însă John Chapple, un pensionar în vîrstă de 79 de ani devotat îndatoririlor sale, s-a dus mai întîi la cei cinci stupi de la Buckingham Palace și la cei doi de la Clarence House (reședința noului rege Charles al III-lea și a reginei consoarte Camilla), a ciocănit în peretele fiecărui stup și le-a spus albinelor dinăuntru: „Stăpîna a murit, dar nu plecați. Stăpînul va fi bun cu voi“. (D. S.)
